Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni , după ce președintele SUA, Donald Trump , a acordat Iranului un ultimatum de 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, amplificând tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotația Brent a urcat la aproximativ 71,7 dolari pe baril , în creștere cu aproape 2% joi, după un salt de 4,3% în ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate a depășit 66 de dolari pe baril. Declarațiile lui Trump au fost făcute la summitul inaugural Board of Peace de la Washington, unde liderul american a sugerat că, în lipsa unui progres rapid, ar putea urma „un pas suplimentar”, fără a exclude o opțiune militară. Negocierile nucleare desfășurate la Geneva la începutul săptămânii nu au produs un acord concret, deși oficialii iranieni au vorbit despre stabilirea unor „principii directoare”. Creșterea prețurilor este alimentată și de mișcări militare în regiune. Statele Unite au trimis portavionul USS Gerald R. Ford pentru a se alătura grupului de luptă condus de USS Abraham Lincoln, marcând o dublă prezență navală americană în zonă. În paralel, Iranul a organizat exerciții navale și a restricționat temporar tranzitul în Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol. Analiștii estimează că tensiunile actuale au adăugat un „premium geopolitic” de circa 3-4 dolari pe baril. Totuși, unii avertizează că oferta globală relativ stabilă ar putea limita noi creșteri, în absența unor întreruperi efective ale livrărilor. Evoluția din următoarele zile va depinde de răspunsul Teheranului la solicitările Washingtonului și de eventuale decizii militare. Până atunci, piețele energetice rămân sensibile la orice semnal privind Strâmtoarea Hormuz și la dinamica negocierilor [...]

Prețul gazelor pentru populație va fi reglementat indirect între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 , potrivit Economedia , printr-un proiect al Ministerului Energiei care înlocuiește plafonarea clasică din anii 2022-2025 cu un mecanism de control pe costuri și cu o comparație obligatorie între două variante de preț. Miza reglementării este să mențină protecția consumatorilor casnici încă un an, dar să pregătească trecerea către o piață complet liberalizată, fără intervenții directe asupra prețului din factură. În locul unui preț maxim impus la clientul final, statul introduce reguli de calcul și limite pe componente-cheie: un preț reglementat la producător pentru o parte din volume și o marjă de furnizare fixă. În noul cadru, furnizorii vor calcula prețul final din factură ca sumă a costului de achiziție al gazului, a costului de furnizare, a tarifelor reglementate (transport și distribuție) și a taxelor (TVA și accize). Elementul central este că, pentru clienții casnici (cu excepțiile prevăzute pentru regimul de „ultimă instanță”), se aplică o regulă de „cel mai mic preț” între contractul existent și formula reglementată. „Preţul final facturat de către fiecare furnizor de gaze naturale este valoarea minimă dintre: preţul contractual; preţul final calculat conform prevederilor alin. (1).” Pe partea de producție, proiectul obligă producătorii români să livreze cantitățile necesare pentru populație și pentru producerea energiei termice destinate consumului populației la un preț fix de 110 lei/MWh , cu priorități explicite (inclusiv pentru constituirea stocurilor înainte de iarnă). Documentul prevede și că redevența pentru aceste cantități se calculează la prețul de 110 lei/MWh, iar volumele vândute astfel sunt exceptate de la taxa pe veniturile suplimentare asociată dereglementării. În paralel, statul fixează componenta de furnizare la 15 lei/MWh , limitând marja furnizorilor și reducând spațiul pentru creșteri comerciale în factura finală. Mecanismul este completat de obligația de înmagazinare la un nivel minim de 90% și de un regim de sancțiuni pentru nerespectarea prețurilor, a stocurilor și a cantităților, cu amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală (sau între 1 și 10 milioane lei pentru firme noi). În nota de fundamentare, Ministerul Energiei leagă schimbarea și de contextul fiscal, arătând că eliminarea plafonării clasice ar avea un impact bugetar pozitiv, în condițiile în care România este în procedură de deficit excesiv. [...]