Știri din categoria Industrii & Fonduri
Știri Industrii & Fonduri
Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex
Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]
Uniunea Oierilor înființată oficial la Sibiu - organizație națională cu membri din principalele regiuni ale țării
Uniunea Oierilor a fost înființată oficial la Poiana Sibiului potrivit Agrointeligența , organizația fiind constituită pe 18 ianuarie 2026 ca structură națională pentru reprezentarea, promovarea și apărarea intereselor crescătorilor de ovine din România. Înființarea a venit după demersuri începute în 2025, concretizate în două întâlniri ale fermierilor: una pe 30 octombrie, la București, la care au participat peste 50 de forme asociative, și o a doua pe 5 decembrie, la Sibiu, cu peste 120 de crescători și reprezentanți ai asociațiilor de profil. Atunci au fost stabilite direcțiile de acțiune, obiectivele și structura de conducere, iar la Poiana Sibiului a fost formalizat pasul final. În primul comunicat al noii forme asociative se subliniază că Uniunea a fost constituită de persoane fizice și juridice, alături de asociații din mai multe regiuni ale țării, pentru a susține caracterul național al inițiativei. „Uniunea Oierilor a fost constituită de persoane fizice și persoane juridice, alături de asociații ale crescătorilor de ovine din întreaga țară, toți având calitatea de membri fondatori.” Dincolo de componenta de reprezentare, Uniunea își fixează o agendă amplă , care include relația cu autoritățile și organismele de profil, consolidarea sectorului ovin și caprin ca domeniu strategic, creșterea competitivității prin acces la finanțare și programe de dezvoltare, precum și promovarea produselor pe piața internă și externă, inclusiv prin protejarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice. Organizația menționează și obiective legate de dezvoltarea durabilă (bunăstarea animalelor și utilizarea eficientă a resurselor), formarea profesională, procesarea locală și dezvoltarea de lanțuri scurte de comercializare, respectiv susținerea exportului de animale vii și produse procesate. Un punct central al proiectului este extinderea bazei de membri, cu ambiția de a deveni cea mai mare și reprezentativă organizație din domeniu. Uniunea anunță că, în perioada următoare, invită crescătorii care se regăsesc în obiectivele și valorile sale să se alăture, pentru a construi o reprezentare unitară în dialogul intern și extern. „În acest sens, în perioada imediat următoare, toți crescătorii de ovine și caprine care se regăsesc în obiectivele, scopul și valorile Uniunii sunt invitați să se alăture organizației și să devină membri activi.” [...]
MADR aprobă derogare pentru crescătorii de animale - prelungire termene investiții în programele de susținere
Guvernul a aprobat o derogare care prelungește termenele pentru investițiile din zootehnie , potrivit Revista Ferma , după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat modificarea cadrului legal pentru programele dedicate creșterii porcilor și păsărilor. MADR precizează că, în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2026, a fost aprobată o Ordonanță de Urgență care modifică Legea nr. 195/2018 (programul pentru crescătorii de suine pentru activitatea de reproducție) și Legea nr. 227/2018 (programul pentru reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol). Miza derogării este prelungirea termenului maxim de realizare a investițiilor finanțate prin aceste programe, pentru beneficiarii care au primit bani pentru investiții. În forma anterioară, termenul maxim de realizare a investițiilor era de 18 luni de la acordarea primei plăți, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult 18 luni. Prin actul aprobat acum, termenul inițial de 18 luni rămâne, însă prelungirea posibilă, la solicitarea beneficiarului, urcă la maximum 30 de luni, ceea ce extinde fereastra de implementare pentru proiectele aflate în derulare. Justificarea invocată de minister ține de dificultăți operaționale și de piață: contextul economic internațional, criza forței de muncă și întârzierile furnizorilor în livrarea echipamentelor contractate. În lipsa acestei derogări, MADR indică riscul ca o parte dintre proiecte să nu fie finalizate la timp, cu efecte economice negative pentru beneficiari și cu impact asupra obiectivelor programelor. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt. Am înțeles dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe și am decis să le oferim răgazul necesar pentru a finaliza investițiile. Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”, a declarat ministrul Florin Barbu. Potrivit MADR , sunt încheiate 25 de contracte în sectorul suin și 38 de contracte în sectorul avicol. Investițiile contractate vizează, la nivel de potențial, 46.599 de locuri de cazare pentru reproducție în sectorul suin (cu o estimare de circa 1,5 milioane de purcei anual) și 8,7 milioane de locuri de cazare în sectorul avicol pentru activități de creștere, reproducție și incubație. În perioada următoare, efectul practic al derogării va depinde de modul în care beneficiarii solicită prelungirea și de ritmul în care pot fi recuperate întârzierile din lanțul de livrare și execuție. [...]
Prețul carburanților în România ar putea crește cu până la 4,5 lei pe litru - estimări bazate pe tensiunile geopolitice din Europa de Est
Tensiunile geopolitice pot împinge în sus prețurile carburanților în România potrivit Euronews România , care preia o analiză semnată de Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Miza, în acest context, este transmiterea rapidă a șocurilor regionale în costurile de transport și, mai departe, în prețurile bunurilor și serviciilor. În evaluarea expertului, motorina rămâne mai vulnerabilă decât benzina, pe fondul dependenței mai mari de importuri și al rolului său în sectoare-cheie precum transporturile, agricultura și industria. În funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale în Europa de Est și de evoluțiile din zona Mării Negre, scumpirile „la pompă” ar putea varia de la creșteri moderate la salturi de câțiva lei pe litru. „Pe fondul tensiunilor geopolitice din Europa de Est, dar și din lume, România ar putea vedea noi scumpiri la carburanți în lunile următoare. Analizele pieței arată că motorina rămâne mult mai expusă decât benzina, din cauza dependenței ridicate de importuri și a rolului său strategic în transport, agricultură și industrie. Potrivit estimărilor, prețurile pot crește cu 0,5 până la 4,5 lei pe litru, în funcție de gravitatea unei eventuale crize regionale, cu motorina în prima linie a scumpirilor”, a explicat Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres. Analiza descrie mai multe scenarii în care tensiunile geopolitice se traduc în scumpiri, prin mecanisme precum sancțiuni suplimentare, blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre. Într-un scenariu considerat extrem (conflict extins, embargouri largi sau o criză energetică simultană în regiune), Chisăliță estimează că motorina ar putea depăși pragul de 10 lei/litru și, în situații extreme, ar putea ajunge la 12 lei/litru, în absența unor intervenții guvernamentale. Pe scurt, nivelurile de impact estimate în analiză sunt următoarele: scenariu cu tensiuni regionale și sancțiuni suplimentare: benzină +0,50 – +1,25 lei/litru; motorină +0,60 – +1,50 lei/litru; scenariu cu blocaje logistice, limitări la export sau perturbări în zona Mării Negre: benzină +1,25 – +2,25 lei/litru; motorină +1,75 – +3 lei/litru; scenariu extrem (conflict extins/embargouri/criză energetică regională): benzină +2 – +3,25 lei/litru; motorină +3 – +4,5 lei/litru. Un alt canal de transmitere a riscului geopolitic către piața locală, subliniază expertul, ține de regiune: prețurile din România sunt influențate și de rafinăriile din Bulgaria și Grecia, ambele expuse tensiunilor din proximitatea Mării Negre. În plus, Chisăliță notează că, în diverse studii, motorina este indicată ca fiind cu 40–80% mai sensibilă decât benzina la șocuri externe, iar raportat la prețurile menționate în analiză (7,74 lei/litru la benzină și 8,0 lei/litru la motorină), chiar și un scenariu fără escaladări dramatice ar însemna presiune suplimentară pentru șoferi și pentru costurile din economie. [...]
Bucureștiul modernizează transportul public - peste 300 de vehicule electrice și troleibuze achiziționate cu fonduri europene
Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară , potrivit Economica.net , care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări. „Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.” PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR. Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare. În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu , anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad). [...]
Anunț oficial privind sumele subvențiilor APIA pe hectar și cap animal în 2026 - detalii despre plățile AFIR pentru ferme și investiții
Viitorul buget al UE ar aloca aproape 300 miliarde euro pentru PAC , potrivit AgroInfo , care citează o informare a europarlamentarului Dan Motreanu despre direcția finanțărilor europene pentru agricultură. Miza, în discuțiile de la nivelul Parlamentului European, este păstrarea Politicii Agricole Comune (PAC) ca instrument separat în bugetul Uniunii Europene, cu arhitectura actuală pe doi piloni, ceea ce influențează direct plățile derulate în România prin APIA (subvenții) și AFIR (investiții și plăți compensatorii). „Viitorul buget al UE va asigura o alocare pentru Politica Agricolă Comună de aproape 300 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde de euro pentru rezerva de criză.” În mesajul prezentat, Dan Motreanu arată că grupul PPE susține menținerea celor doi piloni ai PAC și respinge ideea eliminării Pilonului II, asociat dezvoltării rurale. Totodată, europarlamentarul avertizează asupra riscului ca finanțarea PAC să fie condiționată de mecanisme de tip „ținte și jaloane” din planuri naționale și regionale, ceea ce ar reduce predictibilitatea pentru fermieri dacă un guvern nu își îndeplinește anumite obiective. Din perspectiva alocărilor financiare, elementele punctate în informare vizează atât dimensiunea totală a bugetului PAC, cât și modul în care ar putea fi direcționate resurse suplimentare către mediul rural și către sprijinirea fermierilor începând cu 2028. În acest context, sunt menționate și discuțiile din Consiliul UE, în condițiile în care Cipru deține președinția Consiliului, iar ministrul cipriot al agriculturii, Maria Panayiotou, a vorbit despre nevoia de echilibru între gestionarea fondurilor comune și coerența regulilor de sprijin. Principalele repere financiare și de arhitectură bugetară menționate în informare sunt: alocare „de aproape 300 miliarde de euro” pentru Politica Agricolă Comună, inclusiv „6,3 miliarde de euro” pentru rezerva de criză; solicitarea ca alocările de „10% pentru ținta rurală” și posibilitatea de a mobiliza mai rapid „45 de miliarde de euro” să fie incluse în textul legislativ, nu doar în angajamente prin scrisori; opoziția față de eliminarea Pilonului II al PAC (dezvoltare rurală); propunerea Comisiei Europene ca statele membre să aloce „cel puțin 10%” din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat (în afara fondurilor dedicate agriculturii) pentru investiții în zonele rurale, estimată la „aproximativ 49 miliarde de euro”; pentru România, pragul minim ar însemna „aproximativ 3,8 miliarde de euro” pentru infrastructură rurală, servicii publice, economie rurală și combaterea depopulării; „45 de miliarde de euro” ar putea fi mobilizate „încă din 2028” pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale, cu acces până la „două treimi” din suma disponibilă în mod normal la revizuirea de la jumătatea perioadei. Deși titlul materialului face trimitere la „sume” pentru subvenții APIA pe hectar și pe cap de animal, precum și la plăți AFIR , textul publicat se concentrează pe cadrul bugetar european și pe negocierile privind viitoarea finanțare a PAC. Consecința practică pentru România ține de cât de clar vor fi fixate în legislația europeană alocările și regulile de accesare, inclusiv pentru dezvoltarea rurală și pentru eventuale mobilizări accelerate de fonduri începând cu 2028. [...]
Românii și mașinile lor în 2025 – topul mărcilor preferate și tendințele care contează
Volkswagen este cea mai înmatriculată marcă auto din România în 2025 , urmată de Dacia și BMW, potrivit unei analize realizate de Plus-Auto.ro , pe baza datelor oficiale DRPCIV . În total, anul trecut au fost înmatriculate 548.612 autoturisme, dintre care 71,47% au fost mașini rulate. Această preferință arată o orientare clară a șoferului român spre soluții accesibile, dar fiabile, care răspund nevoilor cotidiene fără a aduce cheltuieli neprevăzute. Românii aleg cu precădere mașini second-hand, motivați de raportul avantajos dintre preț și dotări. Un vehicul rulat oferă, la același buget, mai multe funcționalități și o clasă superioară față de un model nou, dar de bază. Astfel, piața auto din România rămâne puternic ancorată în zona mașinilor la mâna a doua, unde riscul financiar e mai ușor de controlat, iar pierderea de valoare este semnificativ mai mică. Volkswagen domină piața în mod detașat, cu peste 148.000 de unități înmatriculate, ceea ce înseamnă 27% din total. Modelele Golf și Passat sunt preferate în 30 de județe din România. Dacia, pe de altă parte, conduce în opt județe și rămâne opțiunea principală în segmentul mașinilor noi, cu 41.598 de înmatriculări – adică aproape o treime din această categorie. În orașe precum București sau Ilfov, SUV-urile compacte, în special Dacia Duster, sunt din ce în ce mai populare. Analiza Plus Auto Marketplace arată că achiziția unei mașini este influențată de mai mulți factori, care variază în funcție de contextul economic și profilul cumpărătorului. În 2025, pe fondul inflației, al costurilor în creștere și al incertitudinilor financiare, șoferii români pun mai mult accent pe raționalitate decât pe statut sau design. Principalele criterii de alegere a unei mașini de către șoferii români: Prețul de achiziție Fiabilitatea mărcii și a modelului Costurile de întreținere pe termen lung Disponibilitatea pieselor de schimb Rețeaua de service-uri disponibile Dotările incluse în echipare Eficiența consumului de carburant Posibilitatea de revânzare la un preț rezonabil Pe partea de motorizare, preferințele românilor rămân conservatoare. Dieselul continuă să fie alegerea principală, fiind prezent în aproape jumătate din totalul înmatriculărilor. Benzina se află pe locul doi, iar modelele hibride de tip 01 câștigă teren. Mașinile electrice, deși în creștere, reprezintă încă doar o nișă redusă, cu puțin peste 13.000 de unități înmatriculate în 2025. Tip motorizare Număr unități Pondere din total Diesel 262.553 47,86% Benzină 128.896 23,50% Hibrid (tip 01) 102.229 18,64% GPL 25.064 4,57% Hibrid (tip 02) 15.727 2,86% Electric 13.191 2,40% Alte tipuri – Nesemnificativ La nivel de tracțiune, românii aleg practic: 68,87% dintre autoturismele înmatriculate au tracțiune față, ideală pentru drumuri urbane sau mixte. Aceasta presupune un consum mai mic, o întreținere mai ieftină și performanțe suficiente pentru utilizatorul obișnuit. Modelele cu tracțiune integrală sau spate sunt rezervate celor care circulă frecvent pe drumuri dificile sau care își doresc mai mult control în condiții de iarnă. Clasamentul general al mărcilor auto preferate în 2025 reflectă nevoile concrete ale șoferilor. Topul celor mai populare mărci scoate în evidență combinația dintre fiabilitate, dotări bune și costuri rezonabile, fără excese de imagine sau lux. Loc Marcă auto Profil preferențial al cumpărătorilor 1 Volkswagen Fiabilitate ridicată, întreținere previzibilă, gamă variată de modele, popular în toate regiunile 2 Dacia Accesibilitate, costuri reduse de întreținere, popularitate în orașe mari și la SUV-uri 3 BMW Performanță și imagine, preferat în marile județe, segment premium rulat 4 Audi Confort și tehnologie, popular pe piața second-hand, preferat de cei care caută rafinament 5 Renault Opțiune echilibrată pentru flote și familii, bun raport calitate–preț 6 Mercedes-Benz Marcă premium aleasă pentru siguranță și statut, cu vânzări constante 7 Skoda Spațiu interior generos, fiabilitate, aleasă frecvent pentru familii și companii 8 Ford Modele practice și compacte, întreținere ușoară, apreciată în rândul cumpărătorilor cu bugete moderate 9 Toyota Fiabilitate excelentă, creștere pe segmentul hibrid, apreciată în zone urbane 10 Opel Modele rulate accesibile, ușor de exploatat, opțiune pragmatică pentru utilizare zilnică Geografia preferințelor auto oferă detalii suplimentare. Volkswagen Golf domină în 25 de județe, Passat în alte 4. Dacia Logan rămâne modelul de bază în Argeș și Călărași, în timp ce Duster este alegerea preferată în București și alte 5 județe. BMW 320D este cel mai popular în Dolj, indicând o tendință clară spre mașini premium rulate în sudul țării. În ceea ce privește mașinile electrice, segmentul continuă să crească, iar competiția se intensifică între Tesla și BYD. Totuși, datele arată că românii nu sunt încă pregătiți să renunțe la motoarele clasice. Doar 2,4% din totalul înmatriculărilor din 2025 au fost modele 100% electrice, semn că infrastructura și prețurile actuale încă limitează adopția largă. Plus-Auto.ro, lansat în mai 2024, este o platformă dedicată unei noi generații de cumpărători, conectată la realitatea economică, dar interesată de calitate și transparență. Analiza DRPCIV realizată de această platformă confirmă o tendință clară: românii sunt cumpărători pragmatici, informați și tot mai orientați spre sustenabilitate financiară. [...]
BYD lansează în România SUV-ul hibrid Sealion 5 DM-i; Livrările încep din februarie
BYD a lansat în România SUV-ul hibrid Sealion 5 DM-i, de la 27.600 de euro . Evenimentul a avut loc la Romexpo, în București, și a inclus expunerea gamei BYD disponibilă local, în fața a sute de invitați. Modelul Sealion 5 DM-i este prezentat ca un „super hybrid” (hibrid cu autonomie extinsă), cu un motor pe benzină de 1,5 litri Xiaoyun, conceput pentru funcționarea în sistem hibrid. Conform sursei, motorul termic generează energie pentru baterie și motorul electric printr-un invertor, iar experiența de condus este descrisă ca apropiată de cea a unei mașini complet electrice. Pentru versiunea Design , cu baterie de 18,3 kWh, autonomia pur electrică ajunge până la 86 km, iar consumul combinat este indicat la 2,1 litri/100 km. Autonomia totală este de 1.016 km „cu plinul făcut”, accelerația 0–100 km/h este de 8,1 secunde, iar viteza maximă este de 170 km/h. Varianta de bază Comfort are, potrivit datelor din articol, până la 62 km autonomie electrică și 992 km autonomie totală, cu 0–100 km/h în 7,7 secunde și aceeași viteză maximă de 170 km/h. Ca dimensiuni, BYD Sealion 5 DM-i măsoară 4.738 mm lungime, 1.860 mm lățime și 1.710 mm înălțime, cu un ampatament de 2.712 mm. La interior, sunt menționate un ecran central rotativ de 12,8 inci, compatibilitate Apple CarPlay și Android Auto, încărcare wireless pentru telefon și un instrumentar digital de 8,8 inci. Portbagajul are 463 litri, iar modelul este comparat ca poziționare cu Volkswagen Tiguan. Livrările ar urma să înceapă în februarie 2026, iar până în martie este anunțată o ofertă pentru varianta Comfort la 27.600 de euro. Versiunea Design este menționată la „puțin peste 30.000 de euro”, în contextul în care BYD încearcă să își susțină argumentul de valoare prin autonomie mare, dotări și spațiu, într-o piață cu prețuri în creștere. [...]
Discrepanțe între prețurile anunțate și realitatea tranzacțiilor imobiliare - riscul manipulării pieței în contextul scăderii tranzacțiilor
Iancu Guda pune sub semnul întrebării creșterea „reală” a prețurilor la locuințe , într-o postare pe Facebook , în care reclamă lipsa unui indicator public bazat pe prețurile finale din contractele autentificate la notar. În opinia lui, piața este dominată de mesaje despre scumpiri, însă „nicio altă cifră nu confirmă” această dinamică, iar diferența ar trebui verificată prin datele pe care le deține statul. Argumentul central al analistului este că indicatorii „duri” ai cererii nu arată o piață în accelerare. El susține că soldul creditelor ipotecare a crescut cu numai 6% în 2025, de la 110 mld lei în ianuarie la 117 mld lei în decembrie, ceea ce ar sugera că o parte mică din creditele ipotecare acordate în cursul anului sunt împrumuturi noi, restul fiind refinanțări pentru proprietăți existente. În paralel, numărul tranzacțiilor rezidențiale ar fi scăzut cu 12% în perioada august–decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024 (68.042 vs 76.916), pe fondul scăderii accesibilității după majorarea TVA de la 9% la 21% de la 1 august. În acest context, Guda ridică problema indicatorului de preț folosit frecvent în spațiul public. El notează că „singurul indice disponibil” este cel publicat de Imobiliare.ro, care arată o creștere medie de 14% în 2025 (de la 1.727 euro/mp în ianuarie la 1.965 euro/mp în decembrie), însă subliniază că este vorba despre media prețurilor cerute în anunțuri, nu despre prețurile efectiv plătite. Diferența contează, pentru că între prețul de listare și prețul final pot exista negocieri, discounturi sau condiții (termene, avans, finisaje) care schimbă semnificativ valoarea tranzacției. Punctul sensibil, în opinia sa, este lipsa de transparență asupra prețurilor reale, deși datele există. Guda afirmă că ANCPI ar avea informațiile din contractele finale autentificate de notar și întreabă de ce nu sunt publicate, sugerând că acestea ar putea arăta „adevărul”, posibil chiar o scădere a prețurilor undeva între 6% și 12%, raportată la diminuarea puterii reale de cumpărare și la scăderea numărului de tranzacții. În lipsa unui astfel de reper public, spune el, consumatorii pot fi influențați mai ușor de narațiuni despre scumpiri, care alimentează graba de a cumpăra și, implicit, presiunea pe preț. Analistul consideră subiectul „de investigat” și spune că va susține o propunere de creștere a transparenței prin publicarea prețului final semnat la notar. Separat, el își exprimă și o opinie personală despre investiții, argumentând că preferă expunerea la bursă în detrimentul imobiliarelor, cu excepția locuinței în care trăiești, însă miza postării rămâne aceeași: fără acces la prețurile efective de tranzacționare, piața imobiliară rămâne greu de evaluat, iar discuția despre „creșteri” sau „scăderi” riscă să se bazeze mai mult pe percepții decât pe date verificabile. [...]
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România - Prețul locuințelor depășește 3.200 euro/mp
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu 3.221 euro/mp la apartamente noi , potrivit Patru Pereți , care publică analiza semnată de Daniel Popescu pe baza datelor centralizate din anunțurile de pe platformele Storia și OLX Imobiliare. În 2025, piața rezidențială a consemnat creșteri mai mari pe segmentul vânzărilor decât pe cel al închirierilor pe termen lung. Datele citate arată că, în cazul locuințelor noi, Bucureștiul a ajuns în decembrie 2025 la un preț mediu de 2.025 euro/mp, în creștere cu 18% față de decembrie 2024. Peste pragul de 2.000 euro/mp au trecut și alte două orașe: Craiova, cu 2.106 euro/mp (+17%), și Timișoara, cu 2.033 euro/mp (+21%). În același timp, Cluj-Napoca își păstrează poziția de lider la nivel național, cu 3.221 euro/mp (+9%), urmat de Brașov, unde prețul mediu este de 2.260 euro/mp (+7%), notează sursa. Pe piața chiriilor, evoluțiile au fost mai temperate, iar în unele orașe chiar negative. Chiriile pentru garsoniere au scăzut în Oradea la 260 euro (-1%) și în Sibiu la 320 euro (-6%), în timp ce în Cluj-Napoca (400 euro) și Iași (350 euro) au stagnat, potrivit datelor din anunțuri. Creșteri ale chiriilor la garsoniere apar doar în Brașov (380 euro, +3%) și Timișoara (300 euro, +10%). În ansamblu, diferența dintre dinamica prețurilor de vânzare și cea a chiriilor sugerează o piață în care costul de achiziție a avansat mai rapid decât veniturile potențiale din închiriere. La nivelul activității de piață, numărul de tranzacții cu unități individuale a scăzut în 2025 cu 5%, la aproape 160.000. Daniel Popescu arată că evoluția a fost influențată de eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% pentru toate locuințele noi; dintre județele relevante, doar Cluj a înregistrat o creștere a tranzacțiilor (+2%), în timp ce în București scăderea a fost de 9%. Totodată, contactările directe pentru cumpărare au coborât cu 5% față de 2024, iar cele pentru închiriere pe termen lung au scăzut cu 10%, conform aceleiași analize. [...]
Cel mai tânăr fost viceministru al Energiei din Lituania investește în România - dezvoltă patru centre de stocare a energiei regenerabile
Rytis Kėvelaitis , fost viceministru al Energiei din Lituania în perioada 2019–2020, intră pe piața locală prin compania Energy Unlimited , pe care o conduce din poziția de CEO. Firma a fost înființată în 2021 și activează deja în Lituania și Letonia, iar din februarie 2024 a intrat oficial în Romania, cu o entitate juridică locală, pregătită să dezvolte proiecte fotovoltaice, eoliene și de stocare a energiei. Primul proiect confirmat este în Chitila , pe un teren de un hectar, chiar vis-a-vis de stația de transformare a Rețelei Electrice Muntenia. Acolo va fi instalat un sistem modular de stocare pe bază de baterii LiFePO₄, recunoscute internațional pentru fiabilitate, cicluri lungi de viață și siguranță operațională. Sistemul are o capacitate instalată de 98,384 MWh (DC) și o putere de 24,495 MW (AC), adică poate livra energie continuu timp de circa 4 ore. Instalația va include 22 de unități de baterii, fiecare de 4,472 MWh, montate în containere prefabricate. Valoarea totală a proiectului este estimată la 12,5 milioane de euro, sumă ce acoperă echipamentele (invertoare, posturi de transformare, sistem SCADA etc.), construcția, montajul, proiectarea și avizele. Energy Unlimited consideră locația un atu major din punct de vedere logistic, oferind conectare ușoară între rețea și costuri reduse de racordare. Contextul actual, cu producție fotovoltaică excedentară și lipsă de flexibilitate în rețele, transformă aceste proiecte în soluții vitale pentru echilibrarea sistemului energetic. Alte trei centre de stocare vor urma, dintre care unul este planificat în Tulcea. Capacitatea lor este de 49 MW, 17,5 MW și respectiv 49 MW. Compania dezvoltă în prezent proiecte regenerabile care depășesc 1.000 MW în total, distribuite în Lituania , Letonia și acum și în România . Rytis Kėvelaitis a avut un rol esențial în configurarea cadrului legislativ pentru investiții de infrastructură de peste 4 miliarde de euro în perioada mandatului său ministerial. Pe plan local, Nova Power & Gas este încă liderul pieței de stocare, cu cea mai mare instalație operațională din România, finalizată la finalul lui 2025. În paralel, rețelele de distribuție, cum este cea a Rețelei Electrice Muntenia, se confruntă cu probleme legate de surplusul de energie injectat de prosumatori în zilele cu soare, ceea ce face ca soluțiile de stocare să devină prioritare. În județele Ilfov și Timiș, lideri la număr de prosumatori și putere instalată (peste 340 MW cumulat), presiunea pe rețele este deja o realitate. Iar cu peste 3.100 MW de capacitate prosumator la nivel național atinsă în toamna lui 2025, aceste proiecte de stocare nu mai sunt opționale, ci urgente. Conform Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), până în 2030 ar trebui dezvoltate 1.200 MW / 2.400 MWh de capacitate de stocare, folosind tehnologii diverse – de la baterii electrochimice la hidro-pompaj. Investițiile precum cea a Energy Unlimited vin exact în direcția acestui obiectiv. [...]
Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale
România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]