Știri din categoria Petrol și gaze

Acasă/Știri/Petrol și gaze/Ungaria și Slovacia cer acces la conducta...

Ungaria și Slovacia cer acces la conducta Adria pentru petrol rusesc - Drujba rămâne blocată pe fondul războiului din Ucraina

Conductă de petrol cu echipamente de monitorizare și control.

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc, ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro, care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev.

Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene.

Tag-uri:slovaciarobert ficocroatiapetrol rusescconducta adriaucrainaungaria
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăhotnews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Conductă de petrol în construcție, cu muncitori la lucru.
Petrol și gaze13 feb. 2026

Rusia ar fi aruncat în aer conducta Drujba - Ungaria și Slovacia rămân expuse pe ruta de import

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state. Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24. În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare. Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE. Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta. [...]

Marco Rubio discută despre angajamentul Indiei de a opri importurile de petrol rusesc.
Petrol și gaze15 feb. 2026

Rubio spune că India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc - declarație la Conferința de Securitate de la München

India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc , potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează The Hindu . Afirmația vine la câteva zile după ce New Delhi a reiterat public că „interesele naționale” rămân criteriul principal în politica de aprovizionare cu energie. Rubio a spus, pe 14 februarie 2026, că în discuțiile cu India partea americană a obținut „angajamentul” ca India „să nu mai cumpere petrol rusesc suplimentar”. Declarația a fost făcută în contextul întrebărilor legate de războiul Rusia-Ucraina și de sancțiunile impuse Moscovei, ceea ce indică faptul că Washingtonul tratează subiectul importurilor de țiței ca pe un element relevant în arhitectura de presiune economică asupra Rusiei. Aceeași linie a fost susținută anterior de președintele SUA, Donald Trump, care, la începutul lunii februarie, odată cu anunțarea unui acord comercial cu New Delhi, a afirmat că India a acceptat să nu mai procure țiței din Rusia. Ulterior, SUA au repetat de mai multe ori că India va opri cumpărarea de petrol rusesc, conform relatării publicației indiene. Pe de altă parte, poziția oficială a Indiei, exprimată în această săptămână de secretarul de externe Vikram Misri , a fost că țara va menține surse multiple pentru achizițiile de țiței și le va diversifica pentru a asigura stabilitatea lanțului de aprovizionare, cu „interesele naționale” drept „factor călăuzitor”. În plan practic, miza pentru piețele de energie este dacă „angajamentul” invocat de Rubio se va traduce într-o reducere efectivă a fluxurilor din Rusia și într-o reorientare a cererii Indiei către alți furnizori, într-un moment în care sancțiunile și politica tarifară americană sunt folosite explicit ca instrumente de negociere. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.
Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]

Stație Petrom cu prețuri actualizate pentru benzină și motorină.
Petrol și gaze12 feb. 2026

Carburanții la Petrom urcă la 7,74–7,79 lei/l la benzină - motorina ajunge la 8,03–8,07 lei/l în București

Petrom a scumpit din nou benzina și motorina cu 2 bani/litru , joi, 12 februarie 2026, la doar două zile după prima majorare din această lună, potrivit Economedia . Este a doua creștere de preț aplicată în februarie, după ajustarea similară din 10 februarie. Conform peco-online.ro , la stațiile Petrom din București, benzina standard ajunge la 7,74–7,79 lei/litru, iar motorina standard la 8,03–8,07 lei/litru. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, prețurile afișate pe 12 februarie sunt de 7,77 lei/litru pentru benzina standard și 8,06 lei/litru pentru motorina standard. În ianuarie, Petrom a operat șapte scumpiri ale carburanților, după majorarea accizelor (taxe specifice incluse în prețul carburanților) de la 1 ianuarie, notează Economedia. Accizele au crescut cu 34 de bani/litru la benzină și cu 31 de bani/litru la motorină, ca urmare a unei decizii a Guvernului luate în vara anului trecut. Raportat la 1 ianuarie 2026, la stația Petrom Vitan benzina este mai scumpă cu 19 bani/litru, iar motorina cu 29 bani/litru, ceea ce înseamnă un plus de 9,50 lei pentru un plin de 50 de litri de benzină și de 14,50 lei pentru unul de motorină, mai arată Economedia. [...]

Stație de benzină BP cu prețuri afișate și clienți la cumpărături.
Petrol și gaze11 feb. 2026

British Petroleum își reduce investițiile în energie verde - revenire strategică la petrol și gaze

BP își reduce drastic investițiile în energie verde și revine la petrol și gaze , într-o schimbare strategică majoră anunțată la începutul lui 2025, potrivit unei analize publicate de Financial Times . Compania britanică renunță la o parte din ambițiile sale privind atingerea neutralității climatice și își reorientează capitalul către activitățile tradiționale din sectorul hidrocarburilor, invocând presiunea investitorilor și randamentele slabe din zona regenerabilelor. Reset strategic și reducerea cheltuielilor pentru regenerabile BP a anunțat un „reset fundamental” al strategiei sale. Concret: investițiile anuale în petrol și gaze cresc la aproximativ 10 miliarde de dolari; bugetul pentru energie regenerabilă este redus de la circa 7 miliarde de dolari la 1,5–2 miliarde de dolari; compania a înregistrat ajustări contabile de 4–5 miliarde de dolari pentru activele verzi, recunoscând scăderea valorii acestora; este abandonat obiectivul anterior de a extinde de 20 de ori capacitatea din surse regenerabile până în 2030. Această recalibrare marchează o distanțare clară față de direcția anunțată în ultimii ani, când BP se poziționa drept unul dintre liderii tranziției energetice în rândul marilor companii petroliere. Vânzări de active și plan de 20 de miliarde de dolari În paralel, grupul a demarat un amplu program de vânzare de active. Potrivit Advisors Reports , BP a preluat integral dezvoltatorul solar Lightsource bp la finalul lui 2024, dar până în martie 2025 a inițiat proceduri pentru a vinde un pachet de 50% din companie, în încercarea de a atrage lichidități și parteneri pentru proiecte viitoare. Totodată, compania a vândut afacerea sa de energie eoliană terestră din SUA și analizează posibilitatea de a ieși complet din producția de energie electrică regenerabilă. Toate aceste mișcări fac parte dintr-un plan mai amplu de cedare de active în valoare de 20 de miliarde de dolari până în 2027. Presiunea investitorilor și schimbări la vârf Schimbarea de direcție vine pe fondul presiunilor exercitate de investitori activiști și fonduri de pensii, inclusiv Nest din Regatul Unit și Publica din Elveția, care au cerut explicații privind randamentele scăzute ale investițiilor anterioare în energie verde. Fondul activ Elliott Management a solicitat reduceri de costuri , concedieri și o revizuire completă a strategiei, în contextul preluării conducerii de către noul director general, Meg O’Neill . Prin această repoziționare, BP transmite un semnal clar pieței: profitabilitatea pe termen scurt și mediu primează în fața obiectivelor climatice ambițioase . Rămâne de văzut dacă această orientare va consolida performanța financiară a grupului sau va accentua tensiunile cu investitorii preocupați de tranziția energetică și criteriile de mediu. [...]

Petrolierul Aquila II navigând pe ocean, sub supravegherea marinei americane.
Petrol și gaze09 feb. 2026

Marina SUA a capturat petrolierul Aquila II în Oceanul Indian - vasul încălca restricțiile americane asupra transferurilor de țiței în Caraibe

Marina SUA a sechestrat în Oceanul Indian petrolierul Aquila II , acuzat de Washington că a încălcat restricțiile impuse de administrația Trump pentru transferurile de țiței în Caraibe. Departamentul american al Apărării a anunțat luni operațiunea, relatată de agențiile AFP și EFE . Pentagonul a transmis că militarii americani s-au urcat „fără incidente” la bordul navei, după ce au „urmărit și vânat” petrolierul între Caraibe și Oceanul Indian. Într-o postare pe platforma X, instituția a susținut că vasul ar fi „sfidat carantina” instituită de președintele Donald Trump asupra navelor sancționate în Caraibe și că ar fi încercat să fugă, motiv pentru care a fost urmărit. Înregistrarea video publicată de Departamentul american al Apărării arată militari îmbarcându-se într-un elicopter militar și coborând în rapel pe puntea petrolierului, înainte de preluarea controlului asupra navei. Aquila II este a opta navă sechestrată de SUA de când Donald Trump a ordonat, în decembrie 2025, o blocadă împotriva Venezuelei, măsură care afectează și Cuba, conform informațiilor citate în articol. Este, totodată, a doua captură realizată de americani în afara regiunii Caraibelor, după interceptarea, la începutul lunii ianuarie, a unui petrolier cu legături cu Rusia în Atlanticul de Nord. Washingtonul a desfășurat în Caraibe un dispozitiv militar amplu, care, potrivit relatării, a fost folosit atât pentru acțiuni împotriva navelor acuzate de legături cu traficul de droguri, cât și pentru interceptarea petrolierele aflate sub sancțiuni. În același context, articolul menționează și capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro. AFP notează însă că navele sechestrate în ultimele luni reprezintă doar o mică parte din totalul navelor sancționate care operează la nivel global. Numărul acestora ar putea ajunge la 800, a declarat contraamiralul David Barata în timpul unei audieri în Congresul SUA, la începutul lunii februarie. [...]