Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc, ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro, care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state.
La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev.
Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene.
Recomandate

Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești , pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov. În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran. „Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului. Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială. Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian. Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”. Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa. [...]

Premierul slovac Robert Fico cere UE să renunțe la sancțiunile pe petrol și gaze rusești , potrivit Economica.net , pe fondul unei crize energetice pe care o leagă de războiul din Iran. Fico a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană ar trebui să pună capăt sancțiunilor asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, să ia măsuri pentru restabilirea fluxurilor de petrol prin conducta Drujba și să contribuie la încheierea războiului din Ucraina, pentru a limita efectele asupra pieței energiei, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute după o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, iar mesajul a fost transmis într-un comunicat. „UE şi în special (Comisia Europeană) ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia şi să garanteze un astfel de mediu politic şi juridic încât statele membre individuale şi UE în ansamblu să poată reaproviziona rezervele de gaze şi petrol lipsă şi să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele şi direcţiile posibile, inclusiv din Rusia” În esență, poziția premierului slovac leagă securitatea aprovizionării cu energie de relaxarea restricțiilor asupra resurselor rusești și de reluarea fluxurilor prin infrastructura existentă, inclusiv Drujba, într-un context regional pe care îl descrie ca fiind agravat de conflictul din Iran. [...]

Ministrul ungar de Externe cere revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața UE , potrivit G4Media , în reacție la recomandările comisarului european pentru energie, Dan Jorgensen, privind reducerea consumului. Péter Szijjártó a contestat ideea ca europenii să lucreze de acasă, să conducă mai puțin, să folosească transportul în comun în regim de împărțire a mașinii (carpooling) și să reducă viteza pe autostrăzi, susținând că „singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”. În argumentația sa, șeful diplomației ungare leagă propunerile de economisire de efectele războiului din Iran asupra pieței energetice mondiale. El afirmă că blocarea a circa 20% din livrările globale de petrol, combinată cu interdicțiile UE privind țițeiul și gazele naturale din Rusia, ar putea duce la o penurie majoră de energie și la creșteri puternice ale prețurilor în Europa. În această logică, Szijjártó susține că revenirea petrolului și gazelor rusești ar reduce riscul unei scumpiri „dramatice” și ar limita presiunea asupra securității energetice. În același context, G4Media arată că, marți, publicația Politico a consemnat îndemnul comisarului european pentru energie către europeni de a lucra de acasă și de a conduce mai puțin, pe fondul unor perturbări ale pieței petroliere despre care ar fi avertizat că vor dura. Articolul mai amintește că presa internațională a publicat recent interceptări telefonice potrivit cărora Szijjártó i-ar fi raportat ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, discuții din Consiliile Europene și ar fi promis sprijin de lobby pentru oligarhi ruși sancționați de Uniunea Europeană. „Singurul pas acceptabil” ar fi reintroducerea pe piața europeană a resurselor rusești „ieftine”. [...]

Gazprom susține că Ucraina a atacat din nou o stație legată de gazoductul TurkStream , potrivit Digi24 . Compania rusă afirmă că ținta a fost o stație de compresoare conectată la conducta care traversează Marea Neagră și livrează gaze naturale către Europa prin Turcia. Într-un comunicat, Gazprom a precizat că trei drone ucrainene ar fi vizat stația de compresoare Russkaya din regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, în cursul nopții. Compania a atribuit Ministerului Apărării din Rusia și „grupurilor operaționale mobile” intervenția care ar fi respins atacul. Ministerul Apărării din Rusia a declarat că apărarea aeriană a interceptat 147 de drone ucrainene deasupra a 10 regiuni rusești, inclusiv Krasnodar, între noaptea de miercuri și joi dimineața. Nu a existat o reacție imediată din partea Ucrainei, notează sursa citată. TurkStream este prezentat de Gazprom drept singura rută rămasă pentru exporturile rusești de gaze prin conducte către Europa, după ce invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a întrerupt alte coridoare de export. Luna trecută, compania a mai acuzat atacuri repetate asupra instalațiilor TurkStream și Blue Stream, iar Kremlinul a condamnat aceste acțiuni, calificându-le „iresponsabile”. Contextul este unul de tensiuni mai largi pe piețele energetice: Digi24 menționează că tentativele de atac vin pe fondul creșterii prețurilor gazelor naturale în Europa la cel mai ridicat nivel din 2023, pe fondul închiderii efective a Strâmtorii Hormuz și al atacurilor iraniene asupra unui centru de gaze naturale lichefiate din Qatar, în martie. În paralel, Ucraina și Rusia continuă atacurile cu drone și rachete, iar Kievul și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei din energie, mai arată sursa. [...]

Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]

O dronă ucraineană a avariat o conductă petrolieră lângă portul Primorsk , potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Incidentul a avut loc în regiunea Leningrad, în apropierea graniței cu Finlanda, într-o zonă importantă pentru exporturile energetice ale Rusiei la Marea Baltică. „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Aleksandr Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor, scrie Agerpres. Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a distrus 19 drone și că nu au fost raportate victime. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a oferit detalii despre dimensiunea avariilor sau despre impactul asupra funcționării conductei. Portul Primorsk este situat în Golful Finlandei, între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, și este descris drept cel mai mare terminal rusesc de export de petrol la Marea Baltică. Acesta este terminal pentru Baltic Pipeline System, infrastructură care transportă țiței din regiuni producătoare precum Siberia de Vest și Volga-Ural către piețele externe, ceea ce îi conferă o importanță logistică majoră pentru exporturile rusești. În martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Economica.net mai notează că au mai existat atacuri ucrainene în regiunea Leningrad, deși zona nu este considerată un front major al războiului început în februarie 2022. [...]