Știri din categoria Piețe & Investiții
Știri Piețe & Investiții
Bursa de Valori București crește cu 11,3% în ianuarie 2026 - cea mai bună lună din ultimii 14 ani înregistrată pe indicele BET
Indicele BET a urcat cu 11,26% în ianuarie 2026 , iar valoarea tranzacțiilor a ajuns la 2,29 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea marchează cea mai bună lună de ianuarie din ultimii 14 ani pentru principalul indice al Bursei de Valori București (BVB) și vine pe fondul continuării raliului început la finalul lui 2025 și al revenirii apetitului pentru risc. BET, cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace Evoluția de +11,26% a indicelui BET (care urmărește cele mai tranzacționate companii de la BVB) este, conform datelor citate, cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace. Mișcarea a fost una amplă, cu creșteri generalizate în componența indicelui, chiar dacă spre finalul lunii au apărut marcări de profit. Ultimele ședințe din ianuarie au fost caracterizate de corecții ușoare pe unele acțiuni, după avansurile accelerate din primele săptămâni. În ciuda acestor ajustări de final, randamentele lunare au rămas consistente, iar dinamica indicelui a fost susținută de o lichiditate peste medie. Tranzacții de 2,29 mld. lei, cea mai bună lună ianuarie din istoria bursei Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a totalizat 2,29 miliarde de lei într-o singură lună, ceea ce reprezintă cea mai bună lună ianuarie din istoria bursei, notează publicația. Totodată, este cel mai mare rulaj lunar din iulie 2023, când listarea Hidroelectrica a atras atât investitori noi, cât și conturi mai vechi reintrate în piață. Media zilnică a tranzacțiilor s-a situat la circa 127 milioane de lei, aproape dublu față de media din 2025, semnalând un început de an cu interes mai ridicat pentru acțiuni. Ziarul Financiar subliniază însă că acest nivel nu garantează menținerea lichidității la aceleași cote pe parcursul întregului an. Indicator (ianuarie 2026) Valoare / observație Creștere indice BET +11,26% Valoarea totală a tranzacțiilor 2,29 mld. lei Media zilnică a tranzacțiilor ~127 mil. lei Număr total de tranzacții peste 211.000 Volum total aproape 900 mil. acțiuni Vârf zilnic al rulajului peste 319 mil. lei Reper istoric menționat cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace Reper de lichiditate cel mai mare rulaj lunar din iulie 2023 Activitate ridicată în piață și semnale din structura tranzacțiilor Datele zilnice indică o activitate susținută, cu ședințe frecvente în intervalul 100–150 milioane de lei și un vârf de peste 319 milioane de lei într-o singură zi. În total, în ianuarie au fost realizate peste 211.000 de tranzacții, cu aproape 900 de milioane de acțiuni, ceea ce sugerează o participare mai largă a investitorilor. În paralel cu creșterea indicelui, capitalizarea companiilor de pe piața principală a ajuns la circa 575 miliarde de lei la final de lună. Această evoluție reflectă atât avansul prețurilor, cât și interesul mai mare pentru piața locală, în contextul raliului început la finalul lui 2025. Performanțe la nivel de acțiuni și comparația cu alte burse Creșterile din BET au fost conduse, în ianuarie, de Nuclearelectrica (+31,5%), MedLife (+28,2%) și Fondul Proprietatea (+26,9%), conform articolului. Au urmat Aquila (+25%), Premier Energy (+20,8%) și Electrica (+20,7%), în timp ce băncilor li se atribuie o evoluție mai temperată: Banca Transilvania (+7,4%) și BRD (+6%), iar OMV Petrom a urcat cu +2,2%. În plan regional și european, performanța BVB este prezentată ca fiind peste multe piețe importante, chiar dacă indicele din Budapesta a urcat cu circa 15% în ianuarie. În același interval, Polonia a avut aproximativ +5,5%, Viena (ATX) aproape +6%, iar marile piețe vest-europene au consemnat variații mai mici (DAX Germania +0,15%, Euro Stoxx 50 +2,5%, CAC 40 ușor pe minus). În SUA, indicii principali au crescut cu circa 1–1,5% de la începutul anului, mult sub ritmul pieței românești. [...]
Bitcoin scade sub 82.000 de dolari - piețele reacționează la nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed
Bitcoin a coborât sub 82.000 de dolari după nominalizarea lui Kevin Warsh la Fed , pe fondul unei reacții negative a piețelor la perspectiva unei politici monetare mai dure, potrivit Economic Times . Vineri, 30 ianuarie, prețul a atins temporar 81.000 de dolari, un minim al ultimelor două luni, iar mișcarea s-a propagat rapid în piața cripto prin lichidări de peste 1,68 miliarde de dolari, conform datelor CoinGlass citate de publicație. Declanșatorul a fost anunțul președintelui Donald Trump , făcut pe Truth Social, privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Investitorii au interpretat numirea ca un semnal de „înăsprire” a condițiilor financiare: Warsh este asociat cu disciplină monetară și cu reducerea bilanțului Fed (adică retragerea lichidității din sistem), un mix care tinde să apese pe activele considerate riscante, inclusiv criptomonedele. Reacția nu s-a limitat la Bitcoin. Ethereum a coborât până la 2.733 de dolari, iar presiunea de vânzare s-a văzut și în alte clase de active, cu scăderi puternice la metale prețioase, potrivit Incrypted . În cripto, mișcarea a fost amplificată de pozițiile cu levier: doar Bitcoin a cumulat lichidări de 780 de milioane de dolari, iar cele mai afectate platforme au fost Hyperliquid, Bybit și Binance, în ceea ce sursa descrie drept cel mai mare val de la boom-ul post-ETF din 2024. În planul percepției de piață, miza este mai puțin legată de atitudinea personală a lui Warsh față de Bitcoin și mai mult de consecințele unei politici monetare restrictive. Markus Thielen, fondator al 10x Research, a declarat pentru CoinDesk că, sub o conducere Warsh, criptomonedele sunt privite „nu ca o protecție împotriva inflației”, ci ca „exces speculativ”, într-un context în care expansiunea monetară ar fi limitată. Nu există însă un consens că Warsh ar fi ostil activelor digitale. Într-un interviu din mai 2025 acordat Hoover Institution, el a spus că Bitcoin „nu mă neliniștește” și l-a descris drept „noul aur” pentru investitorii tineri, dar piața pare să fi reacționat la riscul ca, în practică, o eventuală reducere a lichidității și menținerea unor rate reale mai ridicate să diminueze apetitul pentru risc. Următorul reper este procesul de confirmare în Senat, unde nominalizarea a fost deja criticată de senatoarea Elizabeth Warren, care a numit-o „un nou pas în tentativa lui Trump de a controla banca centrală”, conform Al Jazeera . Până la clarificarea rezultatului, incertitudinea privind direcția Fed rămâne un factor de volatilitate pentru cripto și, mai larg, pentru activele de risc. [...]
Prețurile aurului și argintului au scăzut după nominalizarea lui Kevin Warsh la șefia Fed - piețele văd un semnal de stabilitate și independență a băncii centrale
Aurul și argintul au scăzut abrupt vineri , după nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale, mișcare interpretată de piețe ca un semnal de stabilitate și de reafirmare a independenței băncii centrale, potrivit News.ro , care citează CNBC. La momentul transmiterii știrii, argintul spot era în scădere cu aproximativ 14%, în jur de 99 de dolari uncia, după ce coborâse anterior sub pragul psihologic de 100 de dolari. Aurul spot pierdea circa 6%, la aproximativ 5.060 de dolari uncia, după un declin inițial de aproape 7%. Și contractele futures au urmat aceeași direcție: aurul cu scadență apropiată era în scădere cu peste 3%, iar argintul pentru februarie cu aproximativ 10%. Vânzările au cuprins întregul complex al metalelor prețioase, cu platina în scădere cu peste 10% și paladiul cu aproape 8%. În interpretarea investitorilor, nominalizarea lui Warsh (fost membru al Fed în timpul crizei financiare din 2008) reduce probabilitatea unui scenariu de slăbire prelungită a dolarului, un factor care susținuse anterior aurul și argintul. Krishna Guha de la Evercore ISI a spus că piața vede în această alegere un semnal de politică fermă din partea Fed, cu potențial de stabilizare a dolarului, ceea ce a alimentat corecția metalelor prețioase. Scăderea contează economic pentru că aurul și argintul funcționează frecvent ca „barometre” ale incertitudinii și ale percepției privind politica monetară: când investitorii anticipează un dolar mai slab sau o bancă centrală percepută ca vulnerabilă politic, cererea pentru metale prețioase tinde să crească. Analiștii citați notează că în 2025 metalele prețioase au fost susținute de un mix excepțional de tensiuni geopolitice, deprecierea dolarului, temeri privind independența Fed și poziționări masive ale investitorilor, însă o schimbare de sentiment poate declanșa corecții rapide, mai ales când „pozițiile devin aglomerate”. Impactul s-a văzut și pe piețele de acțiuni și pe instrumentele legate de argint: indicele european Stoxx 600 Basic Resources a coborât cu aproximativ 2%, iar acțiunile producătorului Fresnillo au scăzut în jurul nivelului de 39 de lire pe acțiune. Pe Wall Street, Endeavour Silver era în jur de 11,90 dolari înaintea deschiderii, iar ETF-urile pe argint au fost puternic afectate: iShares Silver Trust (SLV) în jur de 105 dolari și ProShares Ultra Silver (AGQ) în jur de 399–400 dolari. În acest context, analiștii avertizează că, după creșterile record din 2025 (+65% la aur și +150% la argint), piața rămâne sensibilă la schimbări de așteptări privind dolarul și politica Fed. Activ / indicator Evoluție menționată Nivel / reper menționat Argint spot ~-14% ~99 dolari/uncie (după ce a coborât sub 100) Aur spot ~-6% (declin inițial ~-7%) ~5.060 dolari/uncie Aur futures (scadență apropiată) peste -3% — Argint futures (februarie) ~-10% — Platină peste -10% — Paladiu ~-8% — Stoxx 600 Basic Resources ~-2% — Fresnillo (acțiune) în scădere ~39 lire/acțiune Endeavour Silver (acțiune) — ~11,90 dolari (înaintea deschiderii) iShares Silver Trust (SLV) — ~105 dolari ProShares Ultra Silver (AGQ) — ~399–400 dolari [...]
Piața stablecoin-urilor valorează 300 de miliarde de dolari, dar rămâne mică față de finanțele globale - potențial crescut prin reglementări clare
Stablecoin-urile au ajuns în centrul atenției la Forumul Economic Mondial din 2026 de la Davos, fiind recunoscute pentru capacitatea lor de a transforma finanțele globale , potrivit Binance . În cadrul evenimentului, la care au participat peste 3.000 de lideri din 125 de țări, s-a discutat despre evoluția stablecoin-urilor de la o tehnologie experimentală la o infrastructură esențială pentru plăți și finanțe transfrontaliere. În 2024, stablecoin-urile au facilitat tranzacții în valoare de 33 de trilioane de dolari, ceea ce subliniază importanța lor în sfera cripto. Liderii din industrie estimează că, în următorii 3-5 ani, miliarde de agenți AI vor avea nevoie de un sistem de plăți, iar stablecoin-urile sunt bine poziționate să devină infrastructura pentru activitatea economică autonomă. Dan Katz, prim-director general adjunct al FMI, a recunoscut că, deși piața stablecoin-urilor, evaluată la 300 de miliarde de dolari, este încă mică în comparație cu finanțele globale, este esențial să se creeze cadre de reglementare clare pentru a valorifica potențialul acestor monede și a gestiona riscurile. Adoptarea legislațiilor precum GENIUS Act în SUA și MiCA în Europa a oferit un cadru de reglementare care încurajează implicarea instituțiilor financiare tradiționale. Intersecția dintre inteligența artificială și finanțele digitale a fost o temă centrală la Davos. Jeremy Allaire , CEO și co-fondator al Circle, a subliniat că stablecoin-urile sunt singura alternativă viabilă pentru sistemele de plăți necesare agenților AI. Yat Siu, de la Animoca Brands, a comparat creșterea stablecoin-urilor cu democratizarea conținutului de către internet în anii '90. O dezbatere intensă a avut loc în jurul ideii de a oferi dobândă pentru stablecoin-uri. Băncile tradiționale, precum Bank of America, sunt îngrijorate că aceasta ar putea duce la un exod de depozite și ar destabiliza economia. Allaire a precizat că, sub legislațiile actuale, stablecoin-urile sunt considerate „instrumente de numerar” și nu vehicule de investiții. Impactul stablecoin-urilor asupra politicii monetare a fost, de asemenea, discutat. Pierre Gramegna de la European Stability Mechanism a ridicat întrebarea despre cum ar putea afecta acestea inflația și masa monetară. Allaire a sugerat că viteza crescută a plăților ar putea reduce necesitatea unei baze monetare extinse. Changpeng Zhao , co-fondator Binance, a evidențiat valoarea stablecoin-urilor și a exchange-urilor în cripto, menționând că volumul de tranzacționare a depășit bursele tradiționale precum Shanghai și New York Stock Exchange. Richard Teng a subliniat că stablecoin-urile reprezintă o soluție eficientă pentru transferurile transfrontaliere, fiind mai rapide și mai ieftine decât infrastructura financiară tradițională, care este considerată „arhaică, lentă și scumpă”. În concluzie, stablecoin-urile sunt văzute ca o infrastructură esențială pentru plăți transfrontaliere și incluziune financiară, iar convergența cu inteligența artificială va accelera adoptarea acestora. Mesajul principal de la Davos este democratizarea inovației financiare, cu banii programabili deschizând noi orizonturi pentru creativitate și inovație. [...]
Digi Communications revine în atenția investitorilor - Posibila listare a filialei din Spania în 2026
Acțiunile Digi Communications s-au dublat în ultimele 12 luni , iar începutul de 2026 le găsește cu un avans de peste 20%, pe fondul așteptărilor legate de o posibilă listare a subsidiarei din Spania și de o eventuală ajustare a tarifelor, potrivit Ziarul Financiar . Evoluția din piață a dus prețul la 134 lei pe acțiune și capitalizarea bursieră la 13,4 mld. lei, conform datelor Bursei de Valori București (BVB) citate în articol. În acest context, Digi (simbol bursier: DIGI) revine în atenția investitorilor la început de an, într-un moment în care participanții la piață caută teme de creștere și catalizatori pentru 2026. Ce a susținut creșterea acțiunilor și ce urmăresc investitorii în 2026 Costin Brumă , broker la Swiss Capital, a indicat două direcții care ar putea influența percepția investitorilor în 2026: posibila listare a filialei din Spania pe Bursa de Valori din Madrid și o posibilă ajustare a tarifelor practicate de operator. „Digi are o evoluţie interesantă în 2026, să vedem ce se întâmplă cu listarea din Spania a acelei subsidiare. Ştim că preţurile la internet şi telefonie mobilă de la Digi sunt printre cele mai mici din piaţă şi, dacă îşi doreşte compania, există posibilitatea ca aceste tarife să fie într-un fel actualizate cu inflaţia“ În termeni de bursă, astfel de evenimente sunt urmărite pentru că pot schimba profilul de creștere sau de profitabilitate al companiei și pot aduce repere noi de evaluare (de exemplu, printr-o listare separată a unei subsidiare). Repere bursiere: preț, randament și capitalizare Din datele prezentate, dinamica acțiunilor Digi are două repere clare: un plus de peste 20% de la începutul anului și o creștere de 104% în ultimele 12 luni. La 134 lei pe acțiune, compania ajunge la o evaluare bursieră de 13,4 mld. lei, nivel care reflectă atât aprecierea recentă, cât și așteptările investitorilor pentru 2026. Elementele menționate în material ca posibili factori de interes pentru piață pot fi sintetizate astfel: creșterea acțiunilor cu peste 20% la început de 2026; avansul de 104% în ultimele 12 luni, până la 134 lei pe acțiune; capitalizarea bursieră de 13,4 mld. lei; posibila listare a subsidiarei din Spania la Madrid; posibilitatea unei ajustări a tarifelor, inclusiv în raport cu inflația. Rezultate financiare și mișcări de finanțare, în fundalul evoluției din piață Pe partea operațională, emitentul a raportat pentru primele nouă luni din 2025 venituri consolidate de 1,64 mld. euro, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform informațiilor din articol. În același timp, profitul a scăzut de la 341 mil. euro la 16,7 mil. lei, pe fondul investițiilor și al costurilor mai mari, potrivit sursei. În toamna lui 2025, Digi Communications a anunțat că subsidiara din România a inițiat o emisiune de obligațiuni senior garantate de 500 mil. euro, cu scadență în 2031, concomitent cu lansarea unei notificări de răscumpărare pentru obligațiunile de 400 mil. euro scadente în 2028. Ulterior, Digi Romania a majorat oferta la 600 mil. euro, cu o dobândă anuală de 4,625%, mai notează ZF. [...]
Apple anunță venituri record în primul trimestru fiscal 2026 – cerere istorică pentru iPhone și servicii digitale
Apple a înregistrat în ultimul trimestru din 2025 cele mai mari venituri trimestriale din istoria companiei , ajungând la 143,8 miliarde de dolari, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut . Profitul net a fost de 42,1 miliarde de dolari, iar câștigul per acțiune diluat a urcat la 2,84 dolari, în creștere cu 19% anual. Rezultatele au fost peste estimările Wall Street, iar investitorii au reacționat pozitiv, acțiunile companiei crescând ușor în tranzacțiile extinse. Tim Cook, directorul general al Apple , a declarat că „cererea pentru iPhone a fost pur și simplu uluitoare”, contribuind decisiv la performanțele excepționale. iPhone-ul a generat venituri de 85,27 miliarde de dolari, în creștere cu 23% față de anul trecut , marcând cel mai bun trimestru din istorie pentru acest produs. De asemenea, veniturile din servicii (Apple Music, iCloud, Apple TV+ etc.) au atins un nou record, de 30,01 miliarde de dolari, cu 14% mai mult decât în perioada similară din 2024. O contribuție importantă a venit din regiunea Chinei (inclusiv Taiwan și Hong Kong), unde vânzările au crescut cu 38%, până la 25,53 miliarde de dolari. Apple a înregistrat un număr record de utilizatori care au trecut de la alte branduri la iPhone („switchers”), precum și de clienți care au făcut upgrade de la modele mai vechi („upgraders”). Cook a mai anunțat că baza de dispozitive active a companiei a depășit 2,5 miliarde , incluzând iPhone-uri, Mac-uri și alte produse Apple. Această cifră reflectă nu doar loialitatea utilizatorilor, ci și potențialul de creștere al segmentului de servicii digitale. Alte rezultate notabile: iPad : venituri de 8,6 miliarde de dolari, +6% anual Mac : venituri de 8,39 miliarde, sub așteptări, în scădere cu 7% Wearables și accesorii (Apple Watch, AirPods, Vision Pro): 11,49 miliarde, -2% Marja brută : 48,2%, peste estimările pieței În paralel cu rezultatele financiare, Apple a transmis că se așteaptă ca veniturile din trimestrul al doilea (ianuarie-martie 2026) să crească cu 13%-16% , până la un interval estimat între 107,8 și 110,66 miliarde de dolari. Compania a avertizat, totuși, asupra unor posibile constrângeri de aprovizionare pentru iPhone, în special din cauza producției de cipuri avansate și creșterii costurilor pentru memorii. Apple continuă să investească în cercetare și dezvoltare, cheltuind 10,89 miliarde de dolari în acest scop în trimestru, față de 8,27 miliarde în perioada similară din 2024. Deși investițiile în inteligență artificială au fost mai reduse decât ale altor giganți tech, Apple a anunțat recent un parteneriat cu Google pentru integrarea modelului Gemini AI în viitoarele funcții de „Apple Intelligence”. În ciuda creșterii costurilor, Apple a returnat aproape 32 de miliarde de dolari acționarilor prin dividende și răscumpărări de acțiuni, arătând o încredere solidă în sustenabilitatea modelului său de business. Apple rămâne lider global în tehnologie, iar performanțele acestui trimestru demonstrează puterea ecosistemului său și capacitatea de a genera venituri record chiar și într-un climat economic incert. [...]
Windows 11 atinge un miliard de utilizatori în 1.576 de zile - mai rapid decât Windows 10 la același prag
Windows 11 a ajuns la un miliard de utilizatori la nivel global , iar momentul a fost evidențiat de Microsoft odată cu publicarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea din 2025 (încheiat la 31 decembrie), potrivit TechPowerUp . Pentru Microsoft, pragul este relevant nu doar ca indicator de adopție, ci și ca semnal privind capacitatea segmentului Windows de a susține veniturile din licențe și ecosistemul de PC-uri într-un context de tranziție după încetarea suportului pentru Windows 10. În cadrul conferinței cu investitorii, compania a subliniat că Windows 11 a atins pragul de un miliard de utilizatori în 1.576 de zile, mai rapid decât Windows 10, care a avut nevoie de 1.706 zile. CEO-ul Microsoft, Satya Nadella , a încadrat evoluția drept un reper pentru platformă și ritmul de extindere față de generația anterioară. „Acesta este un reper important pentru sistemul de operare Windows, care acum se extinde mai rapid decât în zilele Windows 10”, a declarat Satya Nadella. Din perspectiva performanței financiare, mesajul cheie este că Windows rămâne pe creștere, dar sub așteptările interne ale companiei. Conform datelor trimestriale menționate de Microsoft, segmentul Windows a raportat o creștere de 5% față de aceeași perioadă a anului precedent, însă avansul a fost descris ca fiind doar ușor peste nivelul anterior și mai mic decât anticipa compania, în condițiile în care se aștepta la un impuls mai puternic din partea producătorilor de PC-uri (OEM) și a ciclului de înlocuire la consumatori. Elementele care explică de ce Microsoft lega această tranziție de rezultate includ, potrivit sursei, mai multe canale de cerere și monetizare: migrarea utilizatorilor și a companiilor de la Windows 10, după încetarea suportului; vânzările de licențe Windows 11 către producătorii de PC-uri (OEM), care preinstalează sistemul pe dispozitive; un val de upgrade-uri la PC-uri noi cu Windows 11, așteptat mai ales pe segmentul de consum. Windows 11 este pe piață din 5 octombrie 2021 și, deși a fost criticat pentru probleme apărute la actualizări (erori și blocări), Microsoft indică prin aceste repere că produsul a câștigat tracțiune și că intenționează să îl mențină ca versiune de durată, ceea ce ar putea împinge în timp apariția unei generații noi (de tip „Windows 12”). Pentru investitori, combinația dintre adopția accelerată și creșterea de 5% a segmentului Windows sugerează o bază solidă, dar și faptul că așteptările privind un salt mai pronunțat al veniturilor din Windows 11 nu s-au materializat încă la nivelul anticipat de companie. [...]
Nvidia, Amazon și Microsoft discută o investiție uriașă în OpenAI – până la 60 de miliarde de dolari în joc
Nvidia, Microsoft și Amazon ar putea investi până la 60 de miliarde de dolari în OpenAI – o mutare menită să susțină expansiunea rapidă a companiei în contextul costurilor tot mai mari informează finance.yahoo.com citând o anchetă realizată de publicația The Information . Potrivit sursei, cele trei giganți tehnologici poartă negocieri separate pentru a injecta capital semnificativ în OpenAI, iar ofertele formale de investiție ar putea fi finalizate în curând. În detaliu: Nvidia , deja partener al OpenAI și furnizor al plăcilor grafice pe care sunt antrenate modelele sale de inteligență artificială, ar putea contribui cu până la 30 de miliarde de dolari . Amazon , care ar deveni un nou investitor, se află în discuții pentru o sumă semnificativ mai mare de 10 miliarde , posibil depășind 20 de miliarde de dolari . Microsoft , cel mai important investitor actual în OpenAI, ar putea adăuga sub 10 miliarde de dolari la finanțarea deja angajată. Această inițiativă vine într-un moment în care OpenAI se confruntă cu presiuni financiare crescute , cauzate de costurile uriașe necesare dezvoltării și rulării modelelor AI la scară largă. De asemenea, creșterea concurenței din partea Google accentuează nevoia companiei de resurse semnificative pentru a-și menține avansul tehnologic. The Information notează că investiția Amazon ar putea depinde și de un potențial acord comercial extins, care ar include: extinderea contractului actual de închiriere a infrastructurii cloud OpenAI pe platforma Amazon Web Services (AWS); precum și posibilitatea ca Amazon să vândă serviciile OpenAI, cum ar fi abonamentele la ChatGPT pentru companii. Niciuna dintre companii nu a confirmat oficial negocierile , iar Yahoo Finance precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de The Information . Amazon și Microsoft au refuzat să comenteze, iar Nvidia și OpenAI nu au răspuns solicitărilor venite din afara programului de lucru. Pe fondul acestor posibile investiții, săptămâna aceasta au apărut și informații privind interesul SoftBank de a contribui cu până la 30 de miliarde de dolari suplimentari la finanțarea OpenAI. În concluzie, dacă acordurile se vor concretiza, acestea ar putea reprezenta cea mai mare rundă de investiții din istoria industriei tehnologice , marcând o etapă esențială în consolidarea poziției OpenAI în fruntea cursei globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. [...]
Lukoil vinde activele internaționale grupului american Carlyle – o mișcare forțată de sancțiunile impuse de SUA
Sub presiunea sancțiunilor occidentale, Lukoil a anunțat că a ajuns la un acord preliminar cu fondul american de investiții Carlyle Group pentru vânzarea celor mai importante active internaționale ale sale , estimate la circa 22 de miliarde de dolari. Potrivit Reuters , tranzacția este condiționată de obținerea aprobărilor autorităților de reglementare, inclusiv a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA. Acordul vizează compania LUKOIL International GmbH , divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus, incluzând participații în câmpuri petroliere, rafinării și alte active energetice din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia Centrală și Mexic. Printre cele mai valoroase se numără participația în uriașul zăcământ West Qurna 2 din Irak, precum și rafinăriile din România și Bulgaria. Activele din Kazahstan nu fac parte din această tranzacție. Anunțul vine în contextul în care SUA au impus sancțiuni severe împotriva Lukoil în octombrie 2025, alături de Rosneft, ca urmare a lipsei progresului în negocierile de pace cu Ucraina. În acest sens, Trezoreria americană a acordat companiei rusești termen până la 28 februarie 2026 pentru a înstrăina activele aflate sub jurisdicție internațională. Grupul Carlyle , care administrează active în valoare de 474 de miliarde de dolari la nivel global, a transmis că acordul este încă supus unor proceduri de due diligence și autorizări reglementare. De asemenea, surse apropiate negocierilor au declarat că și alte companii au fost interesate de portofoliul Lukoil, inclusiv Exxon Mobil, Chevron, conglomeratul IHC din Abu Dhabi și Midad Energy din Arabia Saudită. În ciuda acestor discuții, două tentative anterioare de vânzare au fost blocate de SUA: un acord cu grupul elvețian Gunvor în octombrie și un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners în decembrie. Kazahstanul, la rândul său, a notificat oficial autoritățile americane cu privire la dorința de a prelua participațiile Lukoil în proiectele din țară, care includ acces la Consorțiul de Conducte din Marea Caspică și la zăcământul gigant Tengiz, principalul câmp petrolier kazah. Tranzacția, dacă va fi aprobată, ar marca o retragere completă a Lukoil din piețele internaționale și o nouă etapă în izolarea economică a Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina. [...]
Investitorii de retail aduc lichiditate record la Bursă la început de an, iar optimismul lor, mai mare decât al instituţionalilor, poate supralicita preţurile acţiunilor unor companii listate – câţi sunt şi cât de activi sunt? Care sunt cele mai lichide acţiuni de la Bursă?
Lichiditatea de la BVB a depășit 1,4 miliarde de lei în ianuarie 2026 , pe fondul unui val de tranzacții realizate de investitorii de retail, iar un posibil catalizator de creștere în 2026 ar putea fi aderarea României la OCDE , potrivit Ziarul Financiar . Publicația notează că rulajul din prima lună a anului este mai mult decât dublu față de ianuarie 2025 și peste media istorică a lunii, iar lichiditatea s-a format fără tranzacții speciale de tip DEALS (operațiuni negociate, de regulă, între două părți, în afara fluxului obișnuit din piață). În acest context, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este indicată ca potențial factor de creștere în 2026, prin efectul de credibilitate și de ancorare instituțională pe care îl poate transmite investitorilor. Pentru piața de capital, o astfel de perspectivă poate conta atât prin îmbunătățirea percepției de risc a țării, cât și prin susținerea interesului pentru active românești într-un moment în care investitorii caută oportunități în piețele emergente din Europa Centrală și de Est, pe fondul unui context economic descris ca relativ stabil, dar cu semnale precum reducerea peste așteptări a deficitului bugetar. „S-a văzut şi la noi o creştere a interesului clienţilor de retail, manifestat în primul rând prin sume de bani nou intrate în piaţă printr-un ritm mai accelerat de tranzacţionare“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest. ZF mai arată că pe piață sunt înregistrați aproximativ 300.000 de investitori de retail, iar o parte dintre ei se regăsesc în tranzacțiile recente, contribuind la rulaje ridicate prin numărul mare de participanți, chiar dacă sumele individuale sunt relativ mici. În același timp, publicația avertizează că optimismul mai ridicat al investitorilor de retail, comparativ cu cel al instituționalilor, poate duce la supralicitarea prețurilor unor acțiuni, mai ales într-o perioadă în care un cadru fiscal mai relaxat de la finalul lui 2025 ar fi încurajat marcarea profiturilor și revenirea ulterioară la cumpărare. [...]
Acțiunile producătorilor de aluminiu urcă în Hong Kong - cotația LME atinge 3.314 $/tonă, maxim în circa patru ani
Acțiunile companiilor de aluminiu au crescut în Hong Kong , pe fondul atingerii unui maxim multianual al prețului metalului , informează MarketWatch . Acțiunile China Hongqiao Group au încheiat ziua de miercuri cu o creștere de 7,3%, după ce au atins un maxim de 7,7%. De asemenea, Aluminum Corp. of China a înregistrat o creștere de 13%, iar Nanshan Aluminium International a crescut cu 8,6%. Aceste creșteri au avut loc în contextul în care contractele futures pentru aluminiu de pe Bursa de Metale de la Londra au ajuns la 3.314 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani , în cadrul unei tendințe generale de creștere a prețurilor metalelor de bază. Această evoluție a fost susținută și de deprecierea dolarului american , după ce fostul președinte Trump a declarat că nu este îngrijorat de scăderea recentă a monedei. Goldman Sachs a majorat prognoza pentru prețul aluminiului în prima jumătate a anului la 3.150 de dolari pe tonă, de la 2.575 de dolari, indicând încrederea crescândă a investitorilor că prețurile ridicate nu vor determina o creștere rapidă a producției. Totuși, banca americană nu se așteaptă ca prețurile aluminiului să rămână peste 3.000 de dolari, anticipând un surplus de piață. Goldman a ajustat prognoza pentru prețul aluminiului în al patrulea trimestru la 2.500 de dolari, dar și-a menținut previziunea de 2.400 de dolari pentru 2027. [...]
Rusia construiește un centru de procesare a pământurilor rare în Siberia - investiție de 9,2 miliarde dolari pentru creșterea exporturilor până în 2030
Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic , conform Adevărul . În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu , are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030. În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești. Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE. „Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești. Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție. În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina. Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale. [...]