Știri din categoria Petrol și gaze
Știri Petrol și gaze
Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex
Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]
Prețul petrolului crește spre 70 dolari pe baril - tensiunile SUA-Iran alimentează temerile de întrerupere a livrărilor
Petrolul se scumpește accelerat, apropiindu-se de 70 de dolari/baril , pe fondul temerilor legate de un posibil conflict între SUA și Iran, informează Biziday . Creșterea prețului este determinată de îngrijorările privind o potențială ripostă iraniană care ar putea perturba livrările de petrol din Golful Persic. Comparativ cu începutul anului, țițeiul european este acum cu 15% mai scump. Joi seara, prețul țițeiului european a depășit 69 de dolari pe baril, marcând cea mai abruptă creștere din iulie 2023. Tensiunile dintre SUA și Iran s-au intensificat după ce portavionul Abraham Lincoln a ajuns în Marea Arabiei, amplificând temerile legate de o posibilă întrerupere a furnizărilor de petrol . La începutul lunii, prețurile petrolului au fost influențate de incursiunea americană din Venezuela și de întreruperea producției din Kazahstan. Deși există o supraofertă de petrol pe piața internațională, datorită reluării producției la capacitate maximă de către Arabia Saudită și OPEC, prețurile continuă să crească pe fondul contextului geopolitic complicat și al scăderii valorii dolarului american . [...]
Emiratele Arabe Unite mizează pe investiții masive în energie – India devine partener strategic în livrările de gaze
Cererea globală de petrol va rămâne peste 100 de milioane de barili pe zi până în 2040 , a declarat Dr. Sultan Al Jaber, CEO al Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC) și Ministru al Industriei și Tehnologiei Avansate din Emiratele Arabe Unite, la India Energy Week 2026, desfășurat în Goa, informează Gulf News . Al Jaber a subliniat că cererea de gaze naturale lichefiate și electricitate va crește cu cel puțin 50% în aceeași perioadă. În cadrul conferinței de patru zile, care are loc între 27 și 30 ianuarie , Al Jaber a avertizat că cel mai mare risc pentru piețele energetice globale nu este supraproducția, ci subinvestițiile , acestea fiind influențate de trei megatendințe: creșterea piețelor emergente, expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și transformarea sistemelor energetice. El a subliniat necesitatea investițiilor în toate formele de energie pentru a susține cererea. În același context, Fatema Al Nuaimi, CEO al ADNOC Gas, a anunțat că compania va investi peste 20 de miliarde de dolari pentru a crește capacitatea de procesare a gazelor cu aproape 30% până în 2029. De asemenea, a confirmat că 20% din volumele de gaze naturale lichefiate contractate de la proiectul Ruwais LNG vor fi livrate clienților indieni până în 2029. Aceste anunțuri vin la scurt timp după vizita președintelui Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan, la New Delhi, pe 19 ianuarie, unde cele două țări au convenit să dubleze comerțul bilateral la 200 de miliarde de dolari până în 2032. ADNOC Gas a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pe 10 ani cu Hindustan Petroleum Corporation Limited pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate. India , considerată de Al Jaber ca fiind centrală pentru viitorul energetic global, este acum cel mai mare client al Emiratelor Arabe Unite pentru gaze naturale lichefiate, cu contracte în valoare de 20 de miliarde de dolari semnate în ultimii doi ani. Emiratele Arabe Unite sunt, de asemenea, cel mai mare furnizor de GPL pentru India și continuă să livreze petrol brut, produse chimice și materii prime industriale. [...]
UE interzice complet importurile de gaze rusești din toamna anului 2027 - Ungaria și Slovacia s-au opus deciziei în Consiliul UE
UE va interzice complet importurile de gaze rusești din toamna lui 2027 , potrivit Profit.ro , după adoptarea unui regulament care vizează atât gazele livrate prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG, adică gaz răcit și transportat pe mare). Regulamentul urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al UE, va intra în vigoare a doua zi și se va aplica direct, fără transpunere în legislațiile naționale. Ungaria și Slovacia au votat împotrivă, iar Bulgaria s-a abținut. Calendarul interdicției și perioada de tranziție pentru contracte Conform actului normativ, interdicția pentru importurile de gaze rusești (prin conducte și LNG) va începe să se aplice la șase săptămâni de la intrarea în vigoare. Contractele existente vor avea o perioadă de tranziție, iar Consiliul UE arată că abordarea treptată urmărește să limiteze impactul asupra prețurilor și piețelor. Interdicția totală este programată în două etape: pentru importurile de LNG de la începutul anului 2027, iar pentru importurile de gaze naturale prin conducte din toamna anului 2027, a transmis Consiliul UE. Înainte de a autoriza intrarea importurilor de gaze în Uniune, statele membre vor verifica țara în care a fost produs gazul. Votul și miza regională: Ungaria, Slovacia și rolul Bulgariei ca nod de tranzit Ungaria și Slovacia, descrise ca fiind dependente semnificativ de livrările Gazprom , au fost singurele state care s-au opus. Bulgaria s-a abținut, într-un context în care țara este un punct nodal de tranzit pentru gaze provenite din Turcia, un hub unde ajung volume nu doar din Rusia, ci și din Azerbaidjan, precum și LNG adus pe mare din mai multe surse. În Bulgaria ajunge și LNG descărcat și regazeificat în Grecia. În acest cadru, identificarea originii gazului devine un element central al aplicării interdicției, mai ales în zonele în care fluxurile se amestecă prin rute și puncte de interconectare. Trasabilitatea „moleculei” și punctele de interconectare vizate Poziția oficială a României, exprimată în toamna lui 2025, este că susține interzicerea importurilor din Rusia, cu avertismentul că ar putea fi dificil de stabilit de unde provine fiecare „moleculă” importată și că măsura nu ar trebui să pericliteze aprovizionarea statelor membre din Europa Centrală și de Est. În anexa proiectului de regulament este inclusă o listă de puncte de interconectare pe unde se prezumă că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul poate furniza autorităților vamale dovezi „fără echivoc” că gazele provin din altă țară și au fost, eventual, doar în tranzit prin Rusia. Printre punctele menționate se numără și interconectarea Bulgaria–Turcia Strandzha 2 – Malkoclar , parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România, semnificative pe timp de iarnă. Neptun Deep, argument în strategia de înlocuire a gazului rusesc În argumentația Comisiei Europene de anul trecut pentru interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE din ultima parte a lui 2027 a fost invocată și producția viitoare a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, notează Profit.ro. Concesiunea, unde producția este programată să înceapă în 2027, este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, iar compania controlată de austriecii de la OMV are statut de operator. În logica Bruxelles -ului, intrarea în producție a unor volume noi în regiune ar trebui să susțină diversificarea și să reducă dependența de importurile rusești. Obligații pentru state și companii, sancțiuni și clauza de urgență Până la 1 martie 2026, statele UE trebuie să elaboreze planuri naționale pentru diversificarea aprovizionării cu gaze și pentru identificarea potențialelor provocări în înlocuirea gazului rusesc. În acest scop, companiile vor fi obligate să notifice autoritățile și Comisia cu privire la orice contracte de achiziție de gaze rusești rămase în vigoare. Nerespectarea regulilor poate atrage sancțiuni maxime de cel puțin 2,5 milioane de euro pentru persoane fizice și de cel puțin 40 de milioane de euro pentru companii, precum și praguri legate de cifra de afaceri (cel puțin 3,5% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei sau 300% din cifra de afaceri estimată a tranzacțiilor). Regulamentul include și o clauză de urgență: în cazul unei stări de urgență declarate și dacă securitatea aprovizionării este grav amenințată într-una sau mai multe țări ale UE, Comisia poate suspenda interdicția de import pentru o perioadă de până la patru săptămâni. [...]
Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela
Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]
SUA a vândut primul lot de petrol venezuelean, de 500 de milioane de dolari; sunt așteptate noi tranzacții în următoarele săptămâni
Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, de 500 milioane de dolari potrivit CNN , care citează un oficial al administrației. Același oficial a precizat că sunt așteptate vânzări suplimentare în zilele și săptămânile următoare. Mișcarea vine la scurt timp după ce SUA au atacat Venezuela și l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro , la începutul acestei luni, iar președintele Donald Trump a indicat că intenționează să valorifice rezervele mari de petrol ale țării. Trump a declarat vineri că industria petrolieră ar urma să investească cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic venezuelean, afectat sever, însă nu este clar pe ce se bazează această estimare. Planurile administrației au fost întâmpinate cu scepticism de executivi din energie prezenți la Casa Albă, inclusiv de directorul general al ExxonMobil, Darren Woods , care a spus că Venezuela este, în forma actuală, „neinvestibilă” din cauza lipsei unor cadre legale și comerciale care să permită evaluarea randamentelor. După întâlnirea de vineri, Trump și consilierii săi de rang înalt nu au obținut angajamente majore din partea companiilor pentru investiții de miliarde de dolari. Detaliile primei vânzări nu erau clare miercuri, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a transmis că echipa lui Trump „facilitează discuții pozitive, în desfășurare” cu firme dispuse să investească în refacerea infrastructurii petroliere. Tot miercuri, Reuters a relatat că țițeiul venezuelean era oferit traderilor la un preț redus față de petrolul din alte țări, precum Canada. [...]
Prețul petrolului scade după patru zile de creșteri; reluarea exporturilor din Venezuela și stocurile SUA apasă cotațiile
Petrolul a scăzut după patru zile de creșteri, pe fondul reluării exporturilor din Venezuela potrivit Reuters , însă piața rămâne atentă la riscul unor perturbări de ofertă din Iran, pe fondul protestelor violente. Miercuri dimineață, cotațiile au coborât ușor: Brent era în scădere cu 0,6%, la 65,09 dolari pe baril, iar țițeiul american WTI pierdea tot 0,6%, la 60,77 dolari pe baril. Reuters notează că ieftinirea vine după patru zile consecutive de creșteri. Un factor important a fost reluarea exporturilor din Venezuela, după ce, potrivit unor surse citate de Reuters, țara a început să inverseze reducerile de producție impuse în perioada embargoului american. Două superpetroliere au plecat luni din apele venezuelene cu aproximativ 1,8 milioane de barili fiecare, în ceea ce ar putea fi primele livrări dintr-un acord de 50 de milioane de barili între Caracas și Washington, menit să repornească exporturile. Pe partea de cerere-ofertă, presiunea a venit și din SUA, unde datele American Petroleum Institute (API) au indicat creșteri consistente ale stocurilor, sugerând o relaxare a echilibrului pieței. Conform API, în săptămâna încheiată la 9 ianuarie: stocurile de țiței au crescut cu 5,23 milioane de barili; stocurile de benzină au urcat cu 8,23 milioane de barili; stocurile de distilate au crescut cu 4,34 milioane de barili. Datele oficiale ale Administrației pentru Informații în Energie (EIA) urmau să fie publicate mai târziu în cursul zilei. Un sondaj Reuters realizat marți arăta, totuși, că piața se aștepta la o scădere a stocurilor de țiței în SUA săptămâna trecută, în timp ce benzina și distilatele ar fi urmat să crească. În paralel, tensiunile din Iran rămân un risc major. Reuters relatează că protestele în creștere alimentează temerile privind posibile întreruperi de aprovizionare din partea celui de-al patrulea producător OPEC , iar președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat marți iranienii să continue protestele, afirmând că „ajutorul este pe drum”, fără detalii. Analiștii Citi au apreciat că riscul principal, deocamdată, ține mai mult de prima de risc geopolitic decât de pierderi directe de producție, deoarece protestele nu s-au extins în zonele principale de extracție. În acest context, Citi și-a ridicat estimarea pentru Brent pe următoarele trei luni la 70 de dolari pe baril. [...]
Neptun Deep va transforma România în lider de producție de gaze în UE; Prima extracție în 2027
România va începe extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră în prima jumătate a anului 2027 , conform declarațiilor ministrului Energiei, informează Profit.ro . Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, este în avans față de graficul inițial, iar extracția anuală estimată va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi. Investiția totală în proiectul Neptun Deep se ridică la patru miliarde de euro, fiind împărțită egal între Romgaz, deținută de statul român în proporție de 70%, și OMV Petrom. Începerea forajului pentru zăcămintele Pelican Sud și Domino a fost anunțată pentru 25 martie 2025, acestea fiind situate la 160 km în largul Mării Negre. Prin acest proiect, România se va poziționa ca cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce va aduce beneficii semnificative atât consumatorilor casnici, cât și companiilor din industria petrochimică și a îngrășămintelor chimice. În august 2022, Romgaz a devenit acționarul unic al Romgaz Black Sea Limited, după achiziția de la ExxonMobil, consolidându-și astfel poziția în proiectul Neptun Deep. [...]
România, lider în producția de gaze naturale din UE; ministrul Energiei răspunde îngrijorărilor privind rezervele
România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană , conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a declarat că țara are suficiente rezerve pentru sezonul rece. Potrivit Digi24 , România nu mai importă gaze din Rusia din anul 2023 și are depozitele de gaze umplute în proporție de 68%. Ministrul Ivan a subliniat că: România extrage zilnic între 21 și 23 de milioane de metri cubi de gaze. Depozitele de gaze sunt pline în proporție de aproximativ 68%. La începutul sezonului rece, România a avut depozitele umplute 100%, fiind singura țară din UE în această situație. Ministrul a respins teza conform căreia România nu ar avea suficiente resurse din cauza ajutorului oferit Republicii Moldova și Ucrainei. El a explicat că țara importă gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, pe care le vinde și le tranzitează către vecini, generând astfel venituri suplimentare. De asemenea, Ivan a menționat că România a cerut operatorilor economici să facă achiziții de gaze în timpul verii, când prețurile erau mai mici, asigurând astfel rezervele necesare pentru iarnă. Această strategie a fost menită să protejeze țara de eventuale presiuni externe și să asigure independența energetică. [...]
Scădere în producția de petrol a OPEC în decembrie; Iran și Venezuela, sub presiunea sancțiunilor
Producţia de petrol a OPEC a scăzut în decembrie, pe fondul reducerii livrărilor din Iran şi Venezuela , conform unui sondaj realizat de Reuters și publicat recent. Această scădere a contrabalansat acordul OPEC+ de creștere a producției pentru perioada respectivă. Statele membre ale OPEC au pompat, în medie, 28,40 milioane de barili pe zi în decembrie, ceea ce reprezintă o reducere cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de nivelul din noiembrie. Principalele cauze ale acestei scăderi sunt sancțiunile impuse Iranului de către Statele Unite și problemele de export ale Venezuelei. „Livrările de petrol ale Iranului au scăzut cu aproximativ 100.000 de barili pe zi în decembrie, potrivit sondajului. Iranul este supus sancțiunilor impuse de Statele Unite, menite să limiteze exporturile de petrol în contextul programului nuclear al Teheranului.” În ceea ce privește Venezuela, producția a scăzut cu aproximativ 70.000 de barili pe zi, în contextul unei blocade impuse de SUA. În plus, firma de consultanță Energy Aspects estimează că producția de țiței și condensat a Venezuelei va coborî la 950.000 de barili pe zi în ianuarie. În contrast, producția din Irak și Emiratele Arabe Unite a rămas relativ stabilă. Estimările pentru aceste țări variază, unele surse externe indicând niveluri mai ridicate decât cele raportate oficial. Sondajul Reuters se bazează pe date de flux de la grupul financiar LSEG și informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor. [...]