Știri din categoria Dialog & Analiză
Știri Dialog & Analiză
Amânarea programului Rabla până în octombrie a afectat vânzările de vehicule electrice Renault - impact semnificativ asupra bugetului alocat
Întârzierea programului Rabla în 2025 a afectat vânzările Renault și ale altor jucători auto, impactând semnificativ vehiculele electrice , potrivit Wall-Street.ro . În ciuda unei creșteri anuale a pieței auto de 4,7%, amânarea programului Rabla a creat dificultăți majore pentru producătorii auto, inclusiv Renault, care a trebuit să se adapteze la schimbările neprevăzute. Provocările întâmpinate de Renault în 2025 Cecilia Tudor , Managing Director Renault South Eastern Europe, a explicat că întârzierea programului Rabla a fost o problemă majoră pentru toți producătorii și importatorii auto. Programul, care trebuia să înceapă în martie, a fost amânat până în octombrie din cauza schimbărilor politice și a revizuirii bugetare, afectând în special vânzările de vehicule electrice. „Am ajuns cu un program Rabla care a demarat efectiv în octombrie. Apoi vine partea legată de buget, care a fost redus, iar cel mai mult au fost afectate vehiculele electrice, deci acolo am suferit cel mai mult,” a declarat Cecilia Tudor. În absența programului Rabla, Renault a trebuit să găsească soluții alternative pentru a stimula vânzările, inclusiv oferte de finanțare și reduceri. Impactul asupra pieței auto Piața auto din România a fost marcată de o lipsă de predictibilitate, afectând nu doar producătorii, ci și clienții. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să aștepte lansarea programului Rabla pentru a-și achiziționa mașinile, ceea ce a dus la stocuri mari de vehicule neplătite. Renault a reușit totuși să își mențină poziția pe piață, fiind a treia cea mai populară marcă auto și a doua printre mărcile de export, cu o creștere de 26,6% a vânzărilor față de 2024. Revirimentul de la sfârșitul anului În ciuda dificultăților, piața auto și-a revenit în ultimele luni ale anului 2025. Revirimentul a fost stimulat de lansarea programului Rabla și de noile reglementări de securitate impuse de Comisia Europeană, care au generat un val de înmatriculări. Cu toate acestea, segmentul vehiculelor utilitare nu a beneficiat de aceeași recuperare, înregistrând o scădere a volumelor totale cu 19,5%. Perspective pentru 2026 Pentru anul 2026, Renault are așteptări mai optimiste, sperând într-o mai mare predictibilitate legislativă și o îmbunătățire a infrastructurii pentru vehiculele electrice în România. De asemenea, compania pregătește lansarea unor noi modele și facelift-uri pentru a-și consolida poziția pe piață. În concluzie, amânarea programului Rabla a avut un impact semnificativ asupra pieței auto din România, obligând producătorii să se adapteze rapid la noile condiții. Cu toate acestea, eforturile susținute ale jucătorilor din industrie și reglementările europene au contribuit la o redresare parțială a pieței spre finalul anului. [...]
Cifrele anului 2025 pentru Orange România - 4,5 milioane de gospodării cu fibră FTTH și viteze de până la 2,1 Gbps
Orange România a extins acoperirea 5G/5G+ în 88 de orașe în 2025 , conform unei retrospective anuale prezentate de companie. Această extindere a fost parte a unui efort mai amplu de modernizare și digitalizare, care a inclus și tranziția la tehnologia FTTH (Fiber-to-the-Home), atingând 4,5 milioane de gospodării. Extinderea acoperirii 5G/5G+ În 2025, Orange România a continuat să investească în rețeaua sa 5G/5G+, extinzând acoperirea în 88 de orașe, printre care se numără Bârlad, Buzău, Câmpia Turzii, și multe altele. Această extindere a permis nu doar creșterea vitezelor de internet, ci și facilitarea digitalizării în mai multe localități, contribuind la dezvoltarea orașelor inteligente și la eficientizarea industriilor. „Privind la retrospectiva lui 2025, am reușit să ne depășim obiectivele de extindere a rețelelor și în materie de tehnologii noi. Suntem bucuroși că eforturile noastre sunt recunoscute din nou de către auditorii externi”, a declarat Marius Maican, Technology Director Orange România. Modernizarea infrastructurii de fibră optică Un alt aspect esențial al strategiei Orange a fost modernizarea infrastructurii de fibră optică. Compania a înlocuit vechile tehnologii pe cupru și FTTB cu FTTH, atingând 412.000 de conexiuni modernizate în 2025. Această schimbare a permis atingerea unei viteze de internet de până la 2,1 Gbps pentru clienții casnici. Tabel: Extinderea rețelei 5G/5G+ și FTTH Indicator / Tehnologie 5G / 5G+ FTTH (Fiber-To-The-Home) Nivel extindere 2025 88 de orașe din România ~4,5 milioane de gospodării acoperite Extinderi recente Bârlad, Buzău, Câmpia Turzii, Câmpina, Caracal, Mediaș, Slatina, Turda, Vaslui, Zalău, Valea Prahovei și altele 412.000 de conexiuni modernizate în 2025 Acoperire completă Municipiul Timișoara – 100% Înlocuire accelerată cupru și FTTB Tehnologii speciale 5G Standalone în Delta Dunării, testare 5G mmWave FTTH pregătit pentru viteze multi‑gigabit Viteze maxime Până la 10 Gbps (mmWave – test) Până la 2,1 Gbps download și 1 Gbps upload Perspective Extindere națională și rețele private industriale Peste 90% din infrastructură eligibilă pentru viteza maximă Proiectul 5G Connect Danube Delta Un proiect remarcabil din 2025 a fost 5G Connect Danube Delta , care a adus tehnologia 5G SA (Standalone) în Delta Dunării. Acest proiect a permis utilizarea unor rețele 5G independente de 4G, asigurând eficiența traficului și oferind oportunități de dezvoltare pentru locuitorii din zonă, inclusiv acces la educație digitală și telemedicină. Inovații și sustenabilitate Orange România a testat și tehnologia 5G mmWave, obținând viteze de până la 10 Gbps download. Această tehnologie promite stabilitate în zonele cu trafic intens și are multiple aplicații viitoare, de la hotspot-uri în locuri aglomerate la rețele private pentru aplicații industriale. De asemenea, compania a pus accent pe sustenabilitate, cu 90% din energia electrică provenind din surse regenerabile. Trecerea la 5G și fibra optică a contribuit la reducerea consumului de energie, fiind de până la 10 ori mai eficientă decât tehnologiile anterioare. 5G+ la metrou și alte proiecte La finalul anului 2025, Orange a început implementarea rețelei 5G+ în metroul bucureștean, oferind viteze de până la 1 Gbps în stații și tuneluri. Acoperirea a fost extinsă în mai multe stații de pe magistralele M1, M2 și M3, cu planuri de extindere la întreaga rețea Metrorex până la sfârșitul anului 2026. Performanțe și recunoașteri Orange România a fost recunoscută ca având cea mai rapidă rețea mobilă și de fibră din țară, conform studiului Netograf realizat de ANCOM . Vitezele medii de download au fost de 95 Mbps pentru mobil și 558 Mbps pentru internet fix. Compania a lansat și parteneriate strategice, precum cel cu medaliatul olimpic David Popovici, simbolizând performanța și progresul. PE SCURT: Retrospectiva anului 2025 pentru Orange România arată un angajament continuu pentru inovație și digitalizare, cu investiții semnificative în extinderea rețelelor și îmbunătățirea infrastructurii. Aceste eforturi susțin nu doar nevoile de conectivitate ale clienților, ci și dezvoltarea unor comunități mai inteligente și sustenabile. [...]
Vine sfârşitul hegemoniei dolarului? În timp ce Trump pune umărul la deprecierea monedei americane, europenii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că un euro lăsat să urce prea sus va deveni prea toxic pentru economie
Deprecierea dolarului american are un impact semnificativ asupra economiei globale , iar recentele evoluții subliniază o schimbare în dinamica piețelor financiare internaționale. Potrivit lui Bogdan Cojocaru de la Ziarului Financiar , ieșirile de capital antiamericane au crescut, investitorii internaționali căutând să-și diversifice portofoliile și să reducă expunerea la activele denominate în dolari. Această tendință este alimentată de datoriile mari ale Statelor Unite, incertitudinile legate de politicile președintelui Donald Trump și tensiunile geopolitice. Politicile lui Trump și deprecierea dolarului Președintele Donald Trump a susținut în mod deschis deprecierea dolarului ca un mijloc de a stimula economia americană, considerând că o monedă mai slabă face exporturile americane mai competitive pe piețele internaționale. Cu toate acestea, importurile devin mai scumpe, ceea ce ar putea afecta consumatorii interni. Trump a făcut presiuni asupra Rezervei Federale (Fed) să reducă dobânzile, ceea ce contribuie la slăbirea dolarului. „Este grozav ce se întâmplă cu dolarul, deprecierea nu este ceva de îngrijorat și este bună pentru afaceri”, a declarat Trump, conform sursei citate. Impactul global al deprecierii dolarului Deprecierea dolarului are implicații majore la nivel internațional. Statele emergente, precum cele din grupul BRICS, au început să promoveze dedolarizarea, efectuând tranzacții în monedele lor naționale. În Europa, investitorii se îndreaptă către activele denominate în euro, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) se pregătește pentru scenarii neconvenționale, inclusiv o posibilă scădere a încrederii în activele denominate în dolari. Provocările pentru euro și economia europeană Pe de altă parte, un euro prea puternic poate deveni problematic pentru economia europeană. Aprecierea rapidă a monedei unice europene față de dolar poate dezavantaja exportatorii și influența negativ inflația. Banca Centrală Europeană (BCE) a exprimat deja îngrijorări cu privire la această tendință, care ar putea forța instituția să scadă dobânzile pentru a contracara efectele negative. În concluzie, deprecierea dolarului nu doar că afectează economia americană, dar creează și dezechilibre în sistemul financiar global. În timp ce unele economii ar putea beneficia de pe urma unui dolar slab, altele, precum cele din zona euro, trebuie să gestioneze cu atenție provocările unui euro în apreciere. [...]
Samsung lansează strategia „Your Companion to AI Living” - AI-ul trece în fundal și intervine doar la nevoie
Samsung își mută AI-ul în fundal, mizând pe integrare între dispozitive , potrivit Biziday , care citează un interviu cu Victor Armășelu , vicepreședinte Samsung Electronics România și Bulgaria. Strategia „Your Companion to AI Living” descrie o inteligență artificială care anticipează nevoile și intervine doar când este necesar, fără să domine interacțiunea cu utilizatorul. Miza practică a acestei viziuni este o comunicare „fluidă” în interiorul ecosistemului Samsung, astfel încât utilizatorul să nu mai gestioneze separat fiecare aparat sau aplicație. În exemplele oferite, televizorul poate afișa notificări despre starea unor electrocasnice (de pildă când s-au uscat rufele sau când este gata mâncarea), iar sistemul de locuință conectată poate regla automat temperatura ori porni purificatorul de aer înainte ca utilizatorul să ajungă acasă. Un element central în această abordare este ideea de ecosistem nativ, nu „tehnologie fragmentată”: Samsung își leagă telefoanele, tabletele, televizoarele și electrocasnicele într-un limbaj comun, cu mai puțină dependență de aplicații terțe. În acest cadru, compania descrie inclusiv scenarii de continuitate între ecrane, precum preluarea unui apel video de pe telefon pe tabletă, sau transformarea televizorului într-un „hub” care poate afișa simultan conținut media și informații despre locuință. „Noua abordare își propune să transforme AI-ul dintr-o simplă funcționalitate impresionantă într-un partener silențios, care anticipează nevoile și intervine doar când e nevoie, fără a întrerupe rutina zilnică.” Pe partea de personalizare, Samsung spune că AI-ul ar urma să învețe din comportamentul utilizatorului și să automatizeze decizii repetitive: de la ajustarea luminii și a temperaturii seara, până la optimizarea setărilor de imagine și sunet în funcție de conținutul urmărit. În zona de electrocasnice, sunt menționate funcții precum „AI Vision Inside” la frigider, care arată conținutul și sugerează rețete, sau adaptarea automată a setărilor la mașinile de spălat și aspiratoare, cu obiectivul de a reduce risipa. Într-un ecosistem în care dispozitivele schimbă constant date între ele, Samsung plasează confidențialitatea și securitatea ca fundament al încrederii, invocând Knox și Knox Matrix pentru criptare și protecție la nivel de dispozitiv și rețea. Mesajul de ansamblu este că integrarea fluidă între dispozitive devine „interfața” principală : AI-ul rămâne prezent, dar cât mai puțin vizibil, iar utilitatea se măsoară în automatizări care nu întrerup rutina. Iterviul intergral îl puteți citi aici . [...]
Programator angajat temporar în corporație - 7 săptămâni pentru o pagină HTML statică
O pagină HTML statică a ajuns să țină un programator blocat 7 săptămâni , într-o poveste despre cum birocrația internă poate mânca productivitatea, potrivit unei postări de pe Reddit , intens comentată în comunitatea locală de IT. Autorul relatează că a fost contactat de o „corporație mare” pentru o urgență, după dispariția developerului intern, și că a cerut 1.500 de dolari pentru ceea ce descrie drept „în esență, o pagină HTML statică cu niște animații și video-uri”, estimând inițial 20 de ore de lucru. În practică, primele zile au fost consumate de instalări, acces la sisteme și permisiuni, fără să poată scrie cod, din lipsa materialelor necesare. Miezul problemei, dincolo de episodul anecdotic, este mecanismul clasic prin care birocrația reduce productivitatea: dependențe neclare, responsabilități fragmentate și un lanț de aprobări care se autoalimentează. În poveste, „asset-urile” (fișierele grafice și media necesare paginii) întârzie, iar când apar sunt incomplete și într-un format nepotrivit, ceea ce declanșează un șir de introduceri și escaladări în e-mailuri, fără rezolvare rapidă. „Nu m-au plătit pentru cod. M-au plătit pentru haosul lor. Pentru timpul meu blocat. Pentru incompetența internă. Pentru birocrație.” Din perspectiva productivității, costul real nu este doar timpul programatorului, ci timpul agregat al organizației: așteptări, întâlniri reprogramate, „CC peste CC” și decizii amânate. Într-un astfel de cadru, munca efectivă (scrierea și livrarea paginii) devine o componentă minoră, iar „munca invizibilă” - urmărirea permisiunilor, clarificarea cerințelor, identificarea persoanei care deblochează un pas - ajunge să domine. Finalul postării accentuează paradoxul economic al birocrației: contractul inițial ar fi fost de 1.500 de dolari, dar după șapte săptămâni de prezență zilnică autorul spune că a facturat 18.000 de dolari, iar managerul ar fi recalculat în final suma la 21.000 de dolari, după ajustări de pontaj. Indiferent de veridicitatea strictă a cifrelor, logica narativă este recognoscibilă în organizații mari: când fluxurile interne nu livrează intrări la timp, „urgența” se transformă în costuri, fără ca rezultatul să fie proporțional. În comentarii apar atât reacții sceptice, cât și confirmări din experiențe similare, inclusiv observația că povestea ar fi circulat și în alte comunități online. Un utilizator afirmă că a văzut „exact povestea” pe Hacker News și indică un link către Hacker News , ceea ce ridică semne de întrebare privind originalitatea relatării, fără să schimbe însă tema centrală: birocrația poate transforma o sarcină simplă într-un proiect lung, scump și greu de gestionat. Pentru companii, lecția practică este că productivitatea nu se pierde doar din lipsă de competență tehnică, ci și din procese: accesul la resurse, definirea clară a responsabilităților și reducerea dependențelor inutile sunt, adesea, mai importante decât „a angaja rapid pe cineva”. Altfel, organizația ajunge să plătească nu pentru livrabile, ci pentru timpul consumat de propriul mecanism intern. [...]
Filtrele de vârstă nu protejează copiii, doar creează praguri artificiale - Soluțiile reale vin din design și descentralizare
Interzicerea accesului minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale revine în centrul dezbaterilor globale , în special după adoptarea unei legi controversate în Australia, care prevede amenzi de până la 50 de milioane de dolari pentru platformele ce permit accesul copiilor fără verificare eficientă a vârstei. Cu toate acestea, potrivit unui articol de opinie publicat în Financial Times de Jay Graber, CEO al rețelei descentralizate Bluesky, aceste măsuri legislative ar rata problemele de fond: structura oligarhică a marilor platforme, lipsa concurenței reale și modelul toxic bazat pe atragerea și reținerea atenției cu orice preț. Graber argumentează că interdicțiile impuse pe criterii de vârstă ignoră designul problematic al platformelor , care prioritizează timpul petrecut și angajamentul în detrimentul siguranței, adesea folosind AI în moduri netransparente, așa cum s-a întâmplat pe platforma X (fostul Twitter). În opinia sa, soluțiile durabile trebuie să meargă dincolo de praguri administrative și să vizeze reformarea modului în care funcționează rețelele sociale la nivel structural. Criticii interdicțiilor bazate pe vârstă atrag atenția asupra limitărilor evidente ale acestor politici , în special asupra ușurinței cu care copiii reușesc să ocolească filtrele de vârstă. O astfel de măsură creează un „prag artificial” la 16 ani, fără să abordeze probleme precum conținutul dăunător, cyberbullyingul sau lipsa moderării eficiente. În loc să protejeze, aceste interdicții pot împinge copiii către platforme mai puțin cunoscute, insuficient reglementate, unde riscurile sunt mai mari, scriu cei de la PMC . Experții propun o serie de alternative care să prioritizeze siguranța digitală fără a recurge la excluderea totală a copiilor , printre care: promovarea concurenței prin rețele deschise și descentralizate; dezvoltarea unor sisteme mai bune de verificare a vârstei, cu respectarea confidențialității; implementarea principiilor privacy by design ; impunerea unor standarde de responsabilitate pentru platforme. Măsuri precum Children’s Code adoptat în Regatul Unit, instrumente de control parental bine reglementate și colaborarea cu instituții internaționale, cum ar fi UNICEF, pot contribui la un spațiu digital mai sigur. Organizația internațională susține, de altfel, că interdicțiile de vârstă, luate izolat, nu oferă o protecție reală împotriva abuzurilor sau exploatării online. Astfel, problema accesului copiilor la rețele sociale pare a fi mai complexă decât o simplă vârstă minimă legală , necesitând o regândire a modului în care sunt construite și reglementate platformele în sine, nu doar a regulilor de acces. [...]
Am stat de vorbă cu Cornel Amariei, CEO dotLumen, care vrea să schimbe viaţa nevăzătorilor (Interviu)
În cadrul unui eveniment organizat de Orange România, am avut ocazia să discutăm cu Cornel Amariei , CEO al startup-ului românesc dotLumen . El vrea să schimbe viaţa nevăzătorilor, printr-un headset care ţine loc de baston de mers şi câine-ghid. Avem un interviu de 16 minute, care se vede mai jos. Pe scurt dot Lumen e un startup din Cluj-Napoca, care a primit o injecţie de capital de 12 milioane de euro, în una din rundele de finanţare. La CES 2026 a luat premiu pentru accesibilitate şi inovaţie . Cornel Amăriei, CEO-ul sau îşi trage originea din industria Automotive, unde lucra la sisteme self driving. Asta se vede şi pe headset, un soi de sistem de self driving... pentru nevăzători. Include 6 senzori, are greutate echilibrate şi prin feedback haptic şi feedback audio ghidează persoană. Se conectează la un iPhone şi are autonomie "full day". Sau 3 ore de mers continuu, dar cine merge 3 ore continuu, fără pauză? Poţi să alimentezi casca cu un Power Bank şi are şi calibrare înainte de utilizare. E răcită şi partea frontală şi cea din spate, iar hardware-ul vine de la NVIDIA şi include şi în jur de 16 GB - 20 GB RAM şi va avea şi o variantă cu 2 TB stocare. Senzorii nu încalcă GDPR, camerele şterg imediat ce au înregistrat, sunt fix pentru orientarea în spaţiu. Utilizatorul aude şi ce obiecte sunt în calea sa, precum "banca", "copac" şi altele de gen. Publicul de la noi poate obţine gratuit o cască, prin vouchere de la stat, iar 4000 au fost puse la dispoziţie în prima fază. donLumen îşi produce căştile la noi în prima fază şi apoi în Italia. Un produs de gen ar costa 10.000 de euro, dar costurile sunt amortizate de stat. Orange România se ocupă cu conectivitatea, punând la bătaie reţeaua şi bundle-ul cu iPhone. Cu peste 90 de milioane de nevăzători în toată lumea şi doar 28.000 de câini ghid, avem un game changer uriaş aici! Cu ocazia asta am aflat şi că în medie un câine ghid costa între 250.000 şi 500.000 de euro, cu tot cu pregătire, mâncare, veterinar şi alte costuri. [...]
evomag la 20 de ani - Mihai Pătrașcu vorbește despre lecțiile ultimilor ani și cum se construiește sustenabil în 2026
Mihai Pătrașcu, CEO-ul evomag, vorbește despre lecțiile anului 2025 și planurile pentru 2026 într-o serie de declarații publicate pe LinkedIn , în care subliniază echilibrul dintre creșterea susținută și fidelitatea față de valorile care au ghidat compania în cei 20 de ani de existență. Potrivit Termene.ro , care a facilitat o discuție amplă despre viitorul afacerilor din România, viziunea lui Pătrașcu pentru evomag în 2026 se bazează pe o execuție riguroasă, leadership autentic și consolidarea culturii organizaționale. Anul 2025 – un an al testelor și al investițiilor strategice Pentru evomag, anul trecut a însemnat atât provocări, cât și o validare a direcției de dezvoltare, punctează CEO-ul. Printre realizările majore se numără: Implementarea unui plan de acțiune clar (PAG) și alinierea managementului, ceea ce a oferit stabilitate în decizie. Investiții semnificative într-un nou depozit , cu o locație nouă, sistem WMS actualizat și echipamente moderne, toate menite să îmbunătățească experiența de livrare pentru clienți. Expansiunea pe piața din Grecia , prin parteneriate strategice care consolidează prezența regională a companiei. Recompensarea angajaților loiali , în special a celor cu peste 10 ani în companie și a celor care s-au remarcat prin implicare și profesionalism. Întărirea relației cu fondul Catalyst Romania , investitor prezent în companie din 2022 . Pătrașcu notează că toate aceste acțiuni au avut loc fără compromisuri, fără „scurtături” sau artificii, ci prin răbdare și respect față de construcția corectă a businessului. 2026 – anul execuției și al întăririi culturii organizaționale Privind spre 2026, Mihai Pătrașcu declară că accentul va cădea pe continuitatea sănătoasă a dezvoltării , nu pe creșteri spectaculoase, ci pe „creștere frumoasă, constantă și cu baze reale”. El anunță că primul trimestru a debutat cu o analiză internă solidă, în cadrul unei ședințe de tip trimestrială cu echipa de management, unde au fost evaluate punctele tari și slabe ale anului trecut. În centrul planurilor pentru acest an se află: Alinierea echipei de conducere și asumarea deciziilor printr-o comunicare coerentă și transparentă. Reafirmarea valorilor companiei , între care se remarcă: leading by example , meritocrația , munca în echipă , bunul-simț și învățarea continuă . Deschiderea spre învățare din afara companiei , cu mențiuni speciale pentru întâlnirea cu antreprenorul Dan Ștefan (Autonom), a cărui viziune este considerată un exemplu de construire sustenabilă. Un mesaj către echipă și parteneri Pătrașcu a transmis în mod repetat mulțumiri echipei evomag, clienților și partenerilor, considerând că progresul companiei este rezultatul unui efort colectiv. El menționează că 2026 nu va fi lipsit de dificultăți, dar că organizația este mai pregătită ca oricând să le înfrunte. Într-un peisaj economic incert, poziționarea evomag pare să se bazeze pe stabilitate, adaptare și responsabilitate . Compania vrea să demonstreze că maturitatea în business nu înseamnă doar cifre, ci și consistență în valori și în modul de a acționa. [...]
Nicușor Dan, vizat pentru Consiliul de Pace al lui Trump - CTP ridică problema unei posibile note de plată de 1 miliard $
Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării o posibilă „taxă” de 1 miliard de dolari pentru ca România să obțină un loc permanent într-un „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump, potrivit Libertatea. Subiectul apare în contextul unei invitații adresate președintelui României, Nicușor Dan , de a participa la această structură. Conform relatării, CTP susține că invitația ar face parte dintr-o strategie a lui Trump de a diviza Europa, „lovind unele țări și ademenind altele”, pe fondul tensiunilor legate de intenția președintelui american de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei. Libertatea notează că „Consiliul pentru Pace” ar urma să fie condus „pe viață” de Donald Trump și să gestioneze inițial conflictul din Gaza. Statele ar avea mandate de trei ani, cu posibilitatea de a deveni membre permanente dacă achită o taxă de un miliard de dolari. Nicușor Dan nu ar fi răspuns ofertei, însă a declarat că este îngrijorat de direcția în care pot evolua lucrurile după ce Trump a anunțat taxe vamale sporite pentru țările care se opun preluării Groenlandei, în condițiile în care opt aliați europeni s-au opus. „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între SUA și UE și înțelege, cu siguranță, că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a transmis CTP. În același comentariu, CTP a subliniat și componenta financiară a inițiativei, arătând că, în formula descrisă, hotărârile ar urma să fie luate prin vot, dar validate în final de Trump. „Trump cere un miliard de dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său. El va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el”, a adăugat gazetarul. În paralel, articolul descrie escaladarea tensiunilor transatlantice pe tema Groenlandei: Trump ar fi promis suprataxe vamale pentru opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda), începând cu 10% de la 1 februarie și cu posibilitatea de creștere la 25% de la 1 iunie, sancțiuni care ar urma să rămână în vigoare până la preluarea Groenlandei. În acest cadru, sunt menționate reacții critice ale unor lideri europeni, inclusiv Giorgia Meloni , Keir Starmer și Emmanuel Macron. [...]
Theodor Stolojan critică noua lege a administrației - Tăierea de 10% e „pompieristică”
Theodor Stolojan spune că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal „nu e reformă” , potrivit adevarul.ro , într-o critică la adresa noii legi a administrației propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Fostul premier și fost președinte al PNL susține că măsura este ușor de aplicat, dar nu atinge problemele structurale din sectorul public. Stolojan afirmă că abordarea Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu personalul, nu a numărului de angajați, ceea ce ar face intervenția „comodă”, însă ineficientă pe termen lung. În opinia sa, o tăiere liniară de 10% nu corectează lipsa de performanță din instituții și nici nu limitează risipa. „Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor Stolojan. În analiza sa, fostul premier avertizează și asupra riscului macroeconomic al finanțării consumului din datorie publică. El susține că și în 2026 o parte semnificativă din deficitul bugetar ar urma să acopere cheltuieli curente, care ar trebui finanțate din venituri obișnuite, nu din împrumuturi, iar costul datoriei ar fi suportat de populație. Stolojan descrie apoi un tipar pe care îl numește „forme fără fond”, prin care modele instituționale importate din Occident își pierd funcția în aplicarea locală. Ca exemple, indică Justiția și Educația: în cazul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că instituția creată pentru a garanta independența Justiției nu ar livra rezultatele așteptate, iar în Educație conceptul de „merit” ar fi fost diluat prin extinderea masivă a burselor de merit. Critica se extinde și la Sănătate, unde Stolojan invocă lipsa de corelare între investiții și resursa umană, dând exemplul echipamentelor medicale scumpe care rămân neutilizate din cauza lipsei de personal specializat. În același context, el susține că „mentalitatea bugetară” ar fi rămas una de tip vechi: atragerea de fonduri cât mai mari și cheltuirea lor integrală până la finalul anului. Pe dimensiunea reformei administrativ-teritoriale, Stolojan afirmă că aceasta este blocată de o „coterie transpolitică” la nivel local, care ar traversa mai multe partide, în pofida declarațiilor publice favorabile reformei. În final, el spune că, deși există „insule de performanță” în unele servicii publice, marile companii de stat precum CFR , Tarom sau Metrorex ar rămâne nereformate, indiferent de coordonarea politică. [...]
Ana-Maria Udriște trage un semnal de alarmă despre folosirea inteligenței artificiale în cercetare – instrumentele AI sunt utile, dar nu pot înlocui verificarea umană riguroasă
„AI-ul e super mega șmecher, dar ne întoarcem la căutarea manuală pe site-uri oficiale” este concluzia trasă de Ana-Maria Udriște , fondatoarea platformei juridice Avocatoo, într-o postare devenită virală pe LinkedIn. Jurista semnalează o problemă majoră: creșterea semnificativă a efortului necesar pentru a verifica și filtra informațiile generate de inteligența artificială, din cauza calității tot mai slabe a surselor online. Într-un ton sincer, dar argumentat, Udriște descrie cum, deși folosește intensiv modele AI precum ChatGPT, Gemini sau Perplexity, ajunge tot mai des să se bazeze pe cercetare manuală – un proces consumator de timp, dar esențial. Principalele motive: site-urile de știri se copiază între ele, nu mai oferă surse clare, iar multe texte sunt redactate superficial , doar pentru a fi indexate de motoarele de căutare. Acestea ajung apoi să fie surse pentru modelele AI, ceea ce duce la o circularitate informațională viciată. Udriște punctează trei sarcini „extra” care îi revin în relația cu AI-ul: Verificarea răspunsurilor Validarea surselor Corectarea „halucinațiilor” AI , adică a informațiilor eronate, dar formulate convingător Ea avertizează că doar antrenarea unor modele locale, adaptate la surse corecte și de încredere , ar putea duce la rezultate mai bune în viitor. Până atunci, însă, munca de „scrib digital” rămâne o necesitate, chiar și în epoca automatizării. Comentariile din postare au completat tabloul: de la experiențe personale frustrante cu date halucinate sau surse greșite, până la metode concrete de reducere a acestor erori – precum solicitarea explicită a raționamentului sau verificarea multiplă a răspunsurilor. S-a subliniat constant că AI-ul este doar un instrument, iar discernământul uman rămâne esențial . Mesajul cheie? Tehnologia este un aliat puternic, dar nu un înlocuitor al gândirii critice . Iar profesioniștii care cunosc în profunzime domeniul în care activează vor fi cei care vor reuși să folosească AI-ul cu adevărat eficient. [...]
Strigătul străzii în Iran: De la nemulțumiri economice la cereri de schimbare politică; Reacțiile internaționale și posibilele consecințe
Protestele din Iran au evoluat de la nemulțumiri economice la cereri de schimbare politică informează The Guardian . De la sfârșitul anului trecut, protestatarii au ieșit în stradă, inițial fiind vorba despre mici proprietari de afaceri afectați de costurile de trai insuportabile și de o economie în declin, agravată de război, corupție și sancțiuni. În scurt timp, cererile s-au extins, solicitând sfârșitul regimului iranian. Represiunea autorităților a fost rapidă, inclusiv prin întreruperea accesului la internet. Pentru iranienii din diaspora, aceasta a fost o perioadă de teroare. Mahsa Pirae, a cărei mamă a fost ucisă de forțele de securitate în timpul protestelor „Femeie, viață, libertate” din 2022-2023, și-a exprimat temerile pentru familia sa rămasă în Iran. Ea a povestit cum urmărește imaginile cu victimele, căutând fețe cunoscute, fiecare fotografie fiind o lovitură dureroasă. Ellie Geranmayeh, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe, a explicat de ce aceste proteste sunt diferite de cele anterioare și cum amenințările de intervenție ale lui Donald Trump ar putea influența situația. Această dinamică complexă subliniază tensiunile crescânde și posibilele consecințe internaționale ale mișcărilor de protest din Iran. [...]