Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
China a lansat Hurricane 3000, armă cu microunde pentru neutralizarea dronelor la peste 3 km - tehnologie avansată pentru contracararea atacurilor cu roiuri de drone
China a prezentat Hurricane 3000, o armă anti-dronă cu microunde de mare putere , montată pe camion și capabilă să dezactiveze sau să distrugă drone la peste 3 kilometri, relatează BGR . Sistemul este poziționat ca o soluție pentru apărarea împotriva atacurilor cu roiuri de drone, într-un context în care dronele ieftine au devenit un instrument tot mai frecvent în conflictele moderne. Hurricane 3000 completează Hurricane 2000, o variantă similară cu rază de angajare de aproximativ 2 kilometri. În comparație, SUA au un sistem anti-dronă cu microunde de mare putere numit Leonidas, care, potrivit articolului, ar egala mai degrabă performanța Hurricane 2000 decât pe cea a noului model chinez. Miza economică și operațională a acestor sisteme este legată de raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană: doborârea dronelor cu interceptori și muniție dedicată poate deveni scumpă, mai ales când atacul implică multe ținte simultan. În plus, bruiajul (blocarea comunicațiilor radio dintre operator și dronă) nu funcționează în toate cazurile, deoarece unele drone pot fi conectate la operator prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face mai greu de neutralizat prin mijloace electronice clasice. Cum funcționează, pe scurt, o armă cu microunde de mare putere (HPM): emite impulsuri de energie care pot suprasolicita electronica dronei, forțând-o să se prăbușească, iar la energii mai mari pot provoca și avarii fizice. Articolul notează că aceste sisteme folosesc o tehnologie comparabilă ca principiu cu cea a cuptoarelor cu microunde, dar la puteri mult mai ridicate, emițând impulsuri între 300 și 300.000 megaherți către țintă. Efortul Chinei în această direcție nu este nou. Publicația amintește că cercetarea pe HPM ar fi fost derulată de peste un deceniu, iar în 2017 Popular Science descria dezvoltarea unei arme suficient de compacte pentru a fi instalată pe vehicule terestre și aeronave. Mai recent, un material Reuters din septembrie 2025 menționa că China a expus la o paradă militară o gamă de sisteme anti-dronă, inclusiv arme HPM, fără a numi explicit modelele. În ceea ce privește Hurricane 3000, China ar fi detaliat instalația la începutul lunii ianuarie 2026, iar TechRadar indică faptul că sistemul este produs de Norinco. Potrivit articolului, compania susține că soluția se află „în avangarda” tehnologiei HPM, în China și la nivel internațional, și descrie o arhitectură orientată spre mobilitate și reacție rapidă. Elementele-cheie ale dezvoltării sistemelor anti-dronă, așa cum reies din descrierea Hurricane 3000, sunt: creșterea razei de angajare (peste 3 km pentru Hurricane 3000, față de circa 2 km pentru Hurricane 2000); neutralizarea fără muniție clasică, ceea ce ar reduce nevoia de reîncărcare și costurile pe angajare; integrarea senzorilor: radar pentru detectarea obiectelor aeriene și senzori optici pentru fixarea țintei; mobilitatea platformei (montaj pe camion), cu posibilă sursă proprie de energie și sistem de răcire; utilizarea în „straturi” de apărare, prin combinarea cu lasere și alte sisteme anti-dronă, pentru a crește eficiența împotriva atacurilor de tip roi. [...]
SUA au desfășurat exerciții militare lângă Iran - pregătiri în contextul unui potențial ordin de atac al lui Trump
SUA își consolidează prezența militară lângă Iran în timp ce Donald Trump este așteptat să decidă dacă ordonă o lovitură, potrivit Antena 3 CNN , care citează date din surse deschise preluate de CNN. Mișcările din ultima săptămână vin pe fondul lipsei de progrese în discuțiile privind limitarea programului nuclear și a producției de rachete balistice ale Iranului. Miza imediată este „așteptarea ordinului de atac” și semnalul de pregătire pe care Washingtonul îl transmite printr-o combinație de capabilități navale, aeriene și defensive. Conform CNN , SUA au intensificat zborurile de supraveghere și au aprovizionat bazele din zona Golfului cu zeci de avioane de transport militar C-17 și C-5, indicând o logistică orientată spre operațiuni susținute. Cea mai vizibilă piesă din acest dispozitiv este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în nordul Mării Arabiei, descris ca o schimbare substanțială de poziționare militară. Grupul include portavionul și trei distrugătoare cu rachete ghidate, iar componenta aeriană cuprinde escadrile de F/A-18E Super Hornet, F-35C Lightning II și aeronave de război electronic EA-18G Growler. În paralel, Marina SUA mai are în regiune distrugătoarele USS Delbert D. Black, USS McFaul și USS Mitscher, separate de grupul portavionului. Totodată, trei nave militare cu baza în Bahrein — USS Santa Barbara, USS Canberra și USS Tulsa — ar putea fi chemate pentru misiuni de deminare, dacă Iranul ar recurge la astfel de armament, notează Antena 3 CNN. Pe componenta defensivă, SUA au desfășurat sisteme pentru ținte la mare altitudine THAAD și sisteme Patriot, semnalate la baza aeriană Al Udeid din Qatar și vizibile într-o imagine din satelit capturată de Planet Labs pe 25 ianuarie. Aceste sisteme sunt prezentate ca esențiale pentru contracararea unor eventuale represalii balistice iraniene, care ar putea viza active militare americane sau aliați ai SUA din regiune. „La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătit, dornic și capabil să își îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a comentat președintele SUA în legătură cu portavionul american trimis în regiune. În planul de atac, distrugătoarele cu rachete ghidate au și ele un rol ofensiv important: fiecare poate transporta zeci de rachete Tomahawk cu o rază de acțiune de 1.600 de kilometri, cu focoase convenționale de aproape o jumătate de tonă, mai arată CNN. Postul amintește și că grupurile de atac ale portavioanelor operează de obicei împreună cu un submarin capabil să lanseze Tomahawk, însă Marina SUA nu dezvăluie aproape niciodată localizarea submarinelor. Dincolo de mare, SUA își întăresc și infrastructura de comandă și sprijin din bazele regionale. Antena 3 CNN consemnează sosirea la Al Udeid a unui avion E-11A, descris ca un releu de comunicații la mare altitudine pentru coordonarea operațiunilor complexe, precum și a unui avion de marfă modificat pentru misiuni de căutare și salvare în luptă. În regiune a fost recent desfășurată și o escadrilă de F-15E Strike Eagle, iar zborurile de supraveghere cu drone și aeronave de recunoaștere au acoperit Strâmtoarea Hormuz și Golful Persic într-un ritm aproape constant. Elementele-cheie ale desfășurării, în logica „așteptării ordinului” , așa cum reies din articol, includ: grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln (cu distrugătoare și aviație de bord); distrugătoare suplimentare în regiune (USS Delbert D. Black, USS McFaul, USS Mitscher); nave cu baza în Bahrein, potențial pentru misiuni de deminare (USS Santa Barbara, USS Canberra, USS Tulsa); sisteme defensive THAAD și Patriot la Al Udeid (Qatar); capabilități de coordonare și sprijin (E-11A, aeronave de transport C-17/C-5, misiuni de supraveghere și recunoaștere, inclusiv RC-135); avioane de luptă suplimentare în regiune (F-15E Strike Eagle), pe lângă F/A-18E, F-35C și EA-18G din grupul portavionului. În acest context, acumularea de tehnică militară este prezentată ca răspuns la amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare și ca pregătire pentru scenarii care includ atât lovituri, cât și apărare împotriva unor posibile represalii. Ce urmează depinde de decizia politică de la Washington, în condițiile în care desfășurarea descrisă pare construită pentru a permite o reacție rapidă, dar și pentru a menține presiunea asupra Teheranului. [...]
Rușii și-au cerut scuze față de ucraineni pentru greșelile comise - motivul invocat a fost o eroare de comunicare conform NYT
Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți , potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi. Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită. „După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT. Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate. [...]
Guvernul SUA a intrat într-o închidere parțială din lipsă de acord în Camera Reprezentanților – Senatul a votat un compromis susținut de Trump, dar votul final se amână până luni
Guvernul federal al Statelor Unite a intrat oficial într-o închidere parțială sâmbătă dimineață, 30 ianuarie 2026, în ciuda faptului că Senatul a aprobat un pachet de cinci proiecte de lege și o măsură provizorie de finanțare, menită să mențină activitatea instituțiilor pentru încă două săptămâni. Potrivit CNBC , această soluție temporară nu a fost suficientă pentru a preveni blocajul administrativ, întrucât Camera Reprezentanților nu este programată să voteze înainte de luni. Senatul a adoptat cu 71 de voturi pentru și 29 împotrivă un pachet legislativ care finanțează majoritatea agențiilor guvernamentale până la sfârșitul anului fiscal, pe 30 septembrie. Totuși, pentru a se evita întreruperea serviciilor guvernamentale, era necesar ca și Camera Reprezentanților să adopte rapid măsura. Lipsa unei sesiuni programate în weekend a împins administrația într-un shutdown parțial, al doilea în mai puțin de un an, după cel-record de 43 de zile din 2025. Printre instituțiile afectate se numără Departamentele Apărării, Educației, Transporturilor, Muncii, Sănătății, Trezoreriei, Locuințelor și cel al Securității Interne (DHS). Acesta din urmă a fost exclus din pachetul principal și va fi finanțat temporar printr-o măsură separată, în contextul unor dispute politice legate de politicile de imigrație aplicate în state precum Minnesota. Mike Johnson, liderul republican al Camerei Reprezentanților, a declarat că va susține proiectul votat în Senat, în special după ce Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru această soluție printr-o postare pe rețeaua sa socială. Johnson speră că proiectul va fi adoptat luni, după revenirea Camerei la activitate. Într-un memoriu transmis vineri seară, directorul Biroului pentru Buget și Management, Russell Vought, le-a cerut angajaților guvernamentali să se prezinte la muncă pentru a desfășura activități de închidere ordonată a agențiilor. „Este speranța noastră ca această întrerupere să fie una de scurtă durată” , a scris Vought. Negocierile din Senat au fost întârziate de o serie de cerințe ale senatorului republican Lindsey Graham, care a refuzat să retragă un blocaj procedural până nu i se garanta un vot asupra unui proiect de lege ce ar incrimina oficialii locali care refuză să colaboreze cu autoritățile federale în aplicarea legilor privind imigrația („politici de oraș-santuar”). Graham a cerut, de asemenea, includerea unui amendament privind ancheta „Arctic Frost”, care ar fi impus notificarea senatorilor în cazul în care le sunt accesate registrele telefonice în cadrul unor investigații penale. Deși acest shutdown pare a fi unul scurt, cu șanse mari de a fi încheiat luni, el reflectă tensiunile politice profunde și dezacordurile interne care continuă să afecteze funcționarea administrației federale americane. [...]
Ilie Bolojan anunță reformă a pensiilor militare și din ordinea publică - răspuns la pensionări timpurii în sistem
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare în sistemul de ordine publică și apărare, ca parte a unei reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro . Miza declarată este apropierea de vârsta standard de pensionare, pe fondul presiunilor demografice și al problemelor de sustenabilitate ale sistemului de pensii. Premierul a confirmat că, după reforma din administrația publică, Executivul va trece la reforma pensiilor militare și a celor din sectorul de ordine publică, într-un demers pe care îl descrie ca necesar, nu opțional. În intervenția citată, Bolojan a indicat explicit direcția: limitarea ieșirilor timpurii din activitate și alinierea graduală la regulile generale. „Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.” Argumentul central invocat de premier ține de piața muncii și de înlocuirea personalului: dacă angajații ies din sistem la 50–52 de ani, statul rămâne fără resursă umană suficientă, iar costurile devin greu de susținut. Bolojan a dat ca exemplu cazul șefului poliției din Sibiu, despre care a spus că s-a pensionat la 47 de ani, situație pe care o consideră „anormală” și cu impact negativ asupra percepției publice. Din punct de vedere al calendarului, Bolojan a legat reforma de adoptarea „pachetului de administrație”. După acest pas, următoarea măsură ar urma să vizeze sectorul de ordine publică și apărare, „după modelul pensiilor magistraților”, formulare care sugerează o abordare similară ca principiu, fără ca în acest stadiu să fie prezentate detalii tehnice sau un proiect de lege. În același interviu, premierul a abordat și bugetul Apărării pe 2026 , însă mesajul principal pe tema pensiilor a rămas creșterea vârstei de pensionare ca instrument de echilibrare a sistemului. În lipsa unor precizări suplimentare în acest moment, rămâne de urmărit cum va fi definită concret apropierea de vârsta standard și ce tranziție va fi propusă pentru categoriile vizate. [...]
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
Cererea SUA pentru predarea uraniului îmbogățit iranian și plafonarea rachetelor - condiții esențiale pentru un acord
Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]
Discuțiile Germaniei despre o umbrelă nucleară comună vin pe fondul tensiunilor geopolitice actuale - nevoia de răspunsuri comune în NATO
Germania ia în calcul o umbrelă nucleară comună cu aliații europeni , într-un demers aflat încă la început, pe fondul tensiunilor transatlantice, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Cancelarul german Friedrich Merz a indicat că ideea ar urma să completeze aranjamentele de securitate existente cu Statele Unite, fără ca Berlinul să anunțe un calendar de decizie. În declarațiile sale, Merz a încadrat subiectul ca pe o chestiune de opțiuni strategice pentru securitatea europeană, dar a subliniat că discuțiile nu sunt suficient de mature pentru o hotărâre rapidă. „Știm că trebuie să luăm o serie de decizii strategice și de politică militară, dar acum nu este momentul potrivit”, a mai spus el. Contextul este sensibil pentru Germania, care are interdicție de a dezvolta o armă nucleară proprie în baza acordului „Patru Plus Doi” (încheiat pentru reunificarea din 1990) și a Tratatului de neproliferare nucleară, semnat în 1969. Merz a susținut însă că aceste obligații nu blochează discuții despre soluții comune cu partenerii europeni, inclusiv Marea Britanie și Franța, singurele puteri europene cu arme nucleare. În același timp, cancelarul a încercat să evite impresia unei rupturi de arhitectura NATO, afirmând că discuțiile despre o formulă europeană nu ar contrazice partajarea armelor nucleare cu SUA, un mecanism prin care aliații europeni participă la planificarea nucleară a NATO , fără a deține focoase. Dezbaterea se suprapune peste creșterea cheltuielilor militare în Europa și peste criticile venite dinspre administrația Trump privind nivelul contribuțiilor la apărare, într-un climat politic marcat de episoade de presiune asupra aliaților. Pe plan intern, tema capătă și o dimensiune industrial-tehnologică: șeful comisiei parlamentare de apărare, Thomas Roewekamp , a afirmat că Germania ar avea capacități tehnice care ar putea conta într-o inițiativă europeană comună, chiar dacă nu deține rachete sau focoase nucleare. Pentru securitatea europeană, miza imediată este dacă aceste discuții se vor transforma într-un cadru concret de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unei riposte), sau vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, un semnal politic de consolidare a autonomiei strategice în interiorul alianțelor existente. [...]
Gardienii Revoluției desemnați organizație teroristă de UE - Iranul avertizează cu represalii în urma acestei măsuri
Iranul avertizează că Europa „va suporta consecințele” după includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a deciziei UE și deschide perspectiva unei deteriorări suplimentare a relațiilor dintre Teheran și capitalele europene. Avertismentul a fost formulat vineri, 30 ianuarie 2026, de șeful puterii judiciare din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a calificat măsura drept „fără sens” și a susținut că nu va rămâne fără răspuns. În plan politic internațional, poziționarea publică a unui oficial de rang înalt indică intenția Teheranului de a trata decizia UE ca pe un act ostil, cu potențial de a afecta canalele de dialog și cooperare. „Ei vor suporta consecinţele acestei decizii fără sens”, a reiterat el. Contextul deciziei UE este legat de acuzațiile privind rolul Corpului Gardienilor Revoluției, descris ca „armata de elită a regimului de la Teheran”, în represiunea protestelor din ianuarie. Forțele armate iraniene au reacționat deja, calificând decizia celor 27 de state membre drept „iresponsabilă” și „răuvoitoare”, ceea ce sugerează o linie comună de mesaj la vârful instituțiilor iraniene și o escaladare a retoricii în raport cu Europa. Din perspectiva consecințelor politice internaționale, declarațiile iraniene conturează câteva direcții de tensiune pe axa UE–Iran, așa cum reies din relatările și formulările citate în material: contestarea explicită a legitimității deciziei UE, prezentată de Teheran ca „fără sens” și „ostilă”; amenințarea cu un răspuns, fără detalii despre natura măsurilor („nu va rămâne fără răspuns”); încercarea de a plasa decizia UE în registrul unei alinieri geopolitice, armata iraniană susținând că ar fi fost luată „prin supunere oarbă” față de politicile SUA și ale Israelului; amplificarea presiunii diplomatice prin asocierea deciziei UE cu evoluțiile interne din Iran, pe fondul acuzațiilor privind represiunea protestelor. În același timp, materialul notează dimensiunea violențelor din ianuarie, invocând bilanțuri ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv un nou bilanț al Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, care indică 6.373 de persoane ucise, 11.018 grav rănite și 42.486 arestate. În plan extern, aceste cifre rămân un element central al presiunii politice asupra Teheranului și un factor care poate menține UE pe o linie dură, chiar și în condițiile amenințărilor cu represalii. [...]
Noile sancțiuni UE asupra Iranului pot izola economic și politic Teheranul pe termen mediu
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Iranului potrivit AGERPRES , care citează diplomați europeni și Reuters. Decizia a fost luată joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Ce vizează noile sancțiuni și de ce contează Măsurile adoptate vizează „entități și indivizi” implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din Iran, dar și în sprijinul acordat Rusiei de către Teheran, conform informațiilor transmise de diplomați europeni. Din perspectiva UE, pachetul de sancțiuni are o dublă miză: răspuns la acuzațiile privind încălcări ale drepturilor omului în Iran și semnal politic legat de rolul Iranului în contextul războiului din Ucraina, prin sprijinul acordat Moscovei. Garda Revoluționară, posibil pe lista UE a organizațiilor teroriste În paralel cu sancțiunile, miniștrii europeni de externe ar urma să ajungă la un acord politic pentru includerea Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste. O astfel de decizie ar plasa IRGC în aceeași categorie cu Stat Islamic și Al-Qaeda, notează AGERPRES. Textul subliniază că măsura ar marca „o schimbare simbolică” în abordarea UE față de conducerea Iranului, după o perioadă în care unele state membre au fost reticente față de acest pas. Poziții în interiorul UE și reacția anticipată a Teheranului Printre statele menționate ca fiind mult timp rezervate se numără Franța, însă Parisul a anunțat miercuri că este pregătit să susțină o decizie privind includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a argumentat public această poziție. „Reprimarea revoltei pașnice a poporului iranian nu poate rămâne fără răspuns”, a scris ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot pe platforma X. Pe de altă parte, Teheranul a avertizat deja asupra unor „consecințe distructive” dacă UE ar decide includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste, mai arată AGERPRES. Acuzațiile privind reprimarea protestelor și pașii următori Brațul ideologic al republicii islamice este acuzat de organizațiile pentru drepturile omului de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor antiguvernamentale declanșate în Iran pe 28 decembrie, potrivit relatării. În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a indicat înaintea reuniunii CAE așteptarea unei decizii privind listarea IRGC. În forma prezentată de AGERPRES, următorul element-cheie este „acordul politic” la nivelul miniștrilor: dacă acesta se concretizează, includerea IRGC pe lista UE a organizațiilor teroriste ar deveni una dintre cele mai vizibile înăspriri ale poziției europene față de Iran din ultimii ani. Sancțiunile adoptate vizează entități și persoane legate de reprimarea protestelor și de sprijinul Iranului pentru Rusia. UE discută includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, alături de Stat Islamic și Al-Qaeda. Franța, anterior reticentă, a semnalat că este pregătită să susțină decizia. Iranul avertizează asupra unor „consecințe distructive” în cazul listării IRGC. [...]
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat securitatea energetică - continuarea dialogului la nivel ministerial pentru proiecte comune
Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre securitatea energetică , în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, potrivit AGERPRES . Convorbirea a avut loc vineri, 30 ianuarie, și a vizat proiecte comune în domeniul energiei, cu impact direct asupra rezilienței regionale. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, care a indicat că discuția a acoperit inițiative ce ar putea întări securitatea energetică a ambelor țări. În același mesaj, Zelenski a mulțumit explicit României pentru sprijin, plasând dialogul într-o linie mai largă de cooperare bilaterală în condițiile războiului și ale presiunilor asupra infrastructurii energetice din regiune. „Am vorbit cu Nicușor Dan despre proiectele comune legate de energie, care ar putea consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să realizăm toate aceste proiecte. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru susținere”, a scris Zelenski . Din perspectiva României, miza este dublă: pe de o parte, susținerea Ucrainei prin cooperare practică, inclusiv în zona energetică, iar pe de altă parte, protejarea propriilor interese de securitate energetică într-un context regional volatil. Continuarea discuțiilor „la nivel ministerial” sugerează trecerea de la dialog politic la coordonare tehnică și instituțională pentru proiecte concrete, fără ca în această etapă să fie anunțate detalii despre calendar sau finanțare. Administrația Prezidențială a confirmat pentru AGERPRES convorbirea dintre cei doi lideri. În perioada următoare, relevanța discuției va depinde de capacitatea celor două guverne de a transforma intențiile în proiecte operaționale, într-un domeniu în care interconectările și infrastructura pot avea efecte directe atât asupra stabilității Ucrainei, cât și asupra pieței energetice din România. [...]