Știri din categoria Agricultură
Știri Agricultură
Uniunea Oierilor înființată oficial la Sibiu - organizație națională cu membri din principalele regiuni ale țării
Uniunea Oierilor a fost înființată oficial la Poiana Sibiului potrivit Agrointeligența , organizația fiind constituită pe 18 ianuarie 2026 ca structură națională pentru reprezentarea, promovarea și apărarea intereselor crescătorilor de ovine din România. Înființarea a venit după demersuri începute în 2025, concretizate în două întâlniri ale fermierilor: una pe 30 octombrie, la București, la care au participat peste 50 de forme asociative, și o a doua pe 5 decembrie, la Sibiu, cu peste 120 de crescători și reprezentanți ai asociațiilor de profil. Atunci au fost stabilite direcțiile de acțiune, obiectivele și structura de conducere, iar la Poiana Sibiului a fost formalizat pasul final. În primul comunicat al noii forme asociative se subliniază că Uniunea a fost constituită de persoane fizice și juridice, alături de asociații din mai multe regiuni ale țării, pentru a susține caracterul național al inițiativei. „Uniunea Oierilor a fost constituită de persoane fizice și persoane juridice, alături de asociații ale crescătorilor de ovine din întreaga țară, toți având calitatea de membri fondatori.” Dincolo de componenta de reprezentare, Uniunea își fixează o agendă amplă , care include relația cu autoritățile și organismele de profil, consolidarea sectorului ovin și caprin ca domeniu strategic, creșterea competitivității prin acces la finanțare și programe de dezvoltare, precum și promovarea produselor pe piața internă și externă, inclusiv prin protejarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice. Organizația menționează și obiective legate de dezvoltarea durabilă (bunăstarea animalelor și utilizarea eficientă a resurselor), formarea profesională, procesarea locală și dezvoltarea de lanțuri scurte de comercializare, respectiv susținerea exportului de animale vii și produse procesate. Un punct central al proiectului este extinderea bazei de membri, cu ambiția de a deveni cea mai mare și reprezentativă organizație din domeniu. Uniunea anunță că, în perioada următoare, invită crescătorii care se regăsesc în obiectivele și valorile sale să se alăture, pentru a construi o reprezentare unitară în dialogul intern și extern. „În acest sens, în perioada imediat următoare, toți crescătorii de ovine și caprine care se regăsesc în obiectivele, scopul și valorile Uniunii sunt invitați să se alăture organizației și să devină membri activi.” [...]
MADR aprobă derogare pentru crescătorii de animale - prelungire termene investiții în programele de susținere
Guvernul a aprobat o derogare care prelungește termenele pentru investițiile din zootehnie , potrivit Revista Ferma , după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat modificarea cadrului legal pentru programele dedicate creșterii porcilor și păsărilor. MADR precizează că, în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2026, a fost aprobată o Ordonanță de Urgență care modifică Legea nr. 195/2018 (programul pentru crescătorii de suine pentru activitatea de reproducție) și Legea nr. 227/2018 (programul pentru reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol). Miza derogării este prelungirea termenului maxim de realizare a investițiilor finanțate prin aceste programe, pentru beneficiarii care au primit bani pentru investiții. În forma anterioară, termenul maxim de realizare a investițiilor era de 18 luni de la acordarea primei plăți, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult 18 luni. Prin actul aprobat acum, termenul inițial de 18 luni rămâne, însă prelungirea posibilă, la solicitarea beneficiarului, urcă la maximum 30 de luni, ceea ce extinde fereastra de implementare pentru proiectele aflate în derulare. Justificarea invocată de minister ține de dificultăți operaționale și de piață: contextul economic internațional, criza forței de muncă și întârzierile furnizorilor în livrarea echipamentelor contractate. În lipsa acestei derogări, MADR indică riscul ca o parte dintre proiecte să nu fie finalizate la timp, cu efecte economice negative pentru beneficiari și cu impact asupra obiectivelor programelor. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt. Am înțeles dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe și am decis să le oferim răgazul necesar pentru a finaliza investițiile. Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”, a declarat ministrul Florin Barbu. Potrivit MADR , sunt încheiate 25 de contracte în sectorul suin și 38 de contracte în sectorul avicol. Investițiile contractate vizează, la nivel de potențial, 46.599 de locuri de cazare pentru reproducție în sectorul suin (cu o estimare de circa 1,5 milioane de purcei anual) și 8,7 milioane de locuri de cazare în sectorul avicol pentru activități de creștere, reproducție și incubație. În perioada următoare, efectul practic al derogării va depinde de modul în care beneficiarii solicită prelungirea și de ritmul în care pot fi recuperate întârzierile din lanțul de livrare și execuție. [...]
Anunț oficial privind sumele subvențiilor APIA pe hectar și cap animal în 2026 - detalii despre plățile AFIR pentru ferme și investiții
Viitorul buget al UE ar aloca aproape 300 miliarde euro pentru PAC , potrivit AgroInfo , care citează o informare a europarlamentarului Dan Motreanu despre direcția finanțărilor europene pentru agricultură. Miza, în discuțiile de la nivelul Parlamentului European, este păstrarea Politicii Agricole Comune (PAC) ca instrument separat în bugetul Uniunii Europene, cu arhitectura actuală pe doi piloni, ceea ce influențează direct plățile derulate în România prin APIA (subvenții) și AFIR (investiții și plăți compensatorii). „Viitorul buget al UE va asigura o alocare pentru Politica Agricolă Comună de aproape 300 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde de euro pentru rezerva de criză.” În mesajul prezentat, Dan Motreanu arată că grupul PPE susține menținerea celor doi piloni ai PAC și respinge ideea eliminării Pilonului II, asociat dezvoltării rurale. Totodată, europarlamentarul avertizează asupra riscului ca finanțarea PAC să fie condiționată de mecanisme de tip „ținte și jaloane” din planuri naționale și regionale, ceea ce ar reduce predictibilitatea pentru fermieri dacă un guvern nu își îndeplinește anumite obiective. Din perspectiva alocărilor financiare, elementele punctate în informare vizează atât dimensiunea totală a bugetului PAC, cât și modul în care ar putea fi direcționate resurse suplimentare către mediul rural și către sprijinirea fermierilor începând cu 2028. În acest context, sunt menționate și discuțiile din Consiliul UE, în condițiile în care Cipru deține președinția Consiliului, iar ministrul cipriot al agriculturii, Maria Panayiotou, a vorbit despre nevoia de echilibru între gestionarea fondurilor comune și coerența regulilor de sprijin. Principalele repere financiare și de arhitectură bugetară menționate în informare sunt: alocare „de aproape 300 miliarde de euro” pentru Politica Agricolă Comună, inclusiv „6,3 miliarde de euro” pentru rezerva de criză; solicitarea ca alocările de „10% pentru ținta rurală” și posibilitatea de a mobiliza mai rapid „45 de miliarde de euro” să fie incluse în textul legislativ, nu doar în angajamente prin scrisori; opoziția față de eliminarea Pilonului II al PAC (dezvoltare rurală); propunerea Comisiei Europene ca statele membre să aloce „cel puțin 10%” din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat (în afara fondurilor dedicate agriculturii) pentru investiții în zonele rurale, estimată la „aproximativ 49 miliarde de euro”; pentru România, pragul minim ar însemna „aproximativ 3,8 miliarde de euro” pentru infrastructură rurală, servicii publice, economie rurală și combaterea depopulării; „45 de miliarde de euro” ar putea fi mobilizate „încă din 2028” pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale, cu acces până la „două treimi” din suma disponibilă în mod normal la revizuirea de la jumătatea perioadei. Deși titlul materialului face trimitere la „sume” pentru subvenții APIA pe hectar și pe cap de animal, precum și la plăți AFIR , textul publicat se concentrează pe cadrul bugetar european și pe negocierile privind viitoarea finanțare a PAC. Consecința practică pentru România ține de cât de clar vor fi fixate în legislația europeană alocările și regulile de accesare, inclusiv pentru dezvoltarea rurală și pentru eventuale mobilizări accelerate de fonduri începând cu 2028. [...]
Mii de fermieri europeni protestează împotriva acordului Mercosur - Tractoare la Parlamentul European
Mii de fermieri din întreaga Europă au protestat la Strasbourg împotriva acordului comercial UE-Mercosur , adunându-se în fața Parlamentului European cu aproximativ 1.000 de tractoare. Potrivit BTA , protestul a fost organizat de Federația Națională a Sindicatelor Agricole din Franța (FNSEA) și susținut de Copa-Cogeca , cea mai mare organizație agricolă din Europa. Evenimentul a avut loc la doar trei zile după ce oficialii UE au semnat oficial acordul în Paraguay, după 25 de ani de negocieri. Fermieri din toate cele 27 de state membre ale UE au fost așteptați la demonstrație, care a început la ora 10:30, ora locală, în Place de Bordeaux, înainte de a se deplasa către sediul Parlamentului. Producătorii bulgari au participat prin intermediul a trei organizații: Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Uniunea Fermierilor Bulgari și Crescătorii de Animale Bulgari Uniți. De asemenea, președintele Asociației Fermierilor Irlandezi, Francie Gorman, a călătorit la Strasbourg alături de colegi europeni. linkedin.com/in/damien-greffin-252706250?originalSubdomain=fr, vicepreședintele FNSEA, a declarat în cadrul unor proteste anterioare din Paris că acordul Mercosur a fost aprobat fără ca Parlamentul European să își exprime opinia. El a subliniat că acest acord va duce la importuri de produse străine pe care Franța le poate produce și care nu respectă standardele impuse fermierilor francezi, conform RFI . Demonstrația de la Strasbourg urmează unei mobilizări din 18 decembrie, când 10.000 de fermieri s-au adunat la Bruxelles. Organizatorii susțin că acordul comercial amenință mijloacele de trai ale agricultorilor europeni, permițând importuri fără taxe vamale din țările sud-americane, unde costurile de producție și standardele de reglementare diferă semnificativ de cele din UE, potrivit Fakti . [...]
Fermierii austrieci accesează credite de 10 ori peste România - Date FAO şi BNR pentru 2024
Fermierii din Austria au avut în 2024 o creditare medie de 5.576 dolari/hectar , față de 576 dolari/hectar în România, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză realizată pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) și ale BNR. Statistica se referă la 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile în mai multe state. În România, volumul creditelor noi rămâne redus față de alte economii europene: media din 2024 este de trei ori sub media Uniunii Europene și de cinci-șase ori sub nivelurile din Europa de Vest, conform analizei ZF. Diferența este cea mai vizibilă în comparația cu Austria, unde nivelul creditării este de circa zece ori mai mare, deși pe ambele piețe operează grupuri bancare similare, inclusiv Erste (care controlează BCR) și Raiffeisen Bank, notează publicația. La nivel de sold, în Austria creditele acordate agriculturii, silviculturii și pescuitului au ajuns la 14,5 miliarde de dolari în 2024, în creștere de la 3,5 miliarde de dolari în anul precedent, conform datelor FAO. În România, soldul creditelor pentru același sector a urcat la 33,3 miliarde de lei în 2024 (echivalentul a 7,24 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din nivelul raportat de Austria. [...]
Proiect de lege pentru disciplină financiară la primării - Schimbare cu impact în campania APIA 2026, din martie
Fermierii cu datorii la bugetul local ar putea pierde accesul la subvențiile APIA , dacă proiectul de lege pus în consultare publică de Ministerul Dezvoltării va fi adoptat, potrivit agroinfo.ro . Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat marți, 13 ianuarie, un proiect legislativ care vizează întărirea disciplinei financiare la nivelul administrațiilor publice centrale și locale. Între măsurile propuse se află o schimbare cu impact direct pentru fermierii și crescătorii care solicită plăți prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), menționează Capital . Concret, primăriile nu ar mai putea elibera adeverințele din Registrul Agricol fermierilor care au restanțe la bugetul local. În textul proiectului sunt menționate impozite neachitate, taxe restante sau amenzi neplătite, indiferent de valoarea acestora. Adeverința este documentul care certifică faptul că terenul agricol pentru care se cere sprijin se află la dispoziția fermierului și este o condiție de eligibilitate pentru intervențiile din sectoarele vegetal și zootehnic finanțate prin Planul Strategic PAC 2023–2027 . Noua regulă ar urma să se aplice din momentul intrării în vigoare a legii, ceea ce ar însemna că fermierii ar trebui să își achite integral obligațiile scadente către bugetele locale pentru a putea obține documentele necesare depunerii cererilor la APIA . Până acum, eliberarea acestor adeverințe nu era condiționată de situația fiscală a solicitantului, iar pe formularul adeverinței există mențiunea că „eliberarea adeverinței nu se condiționează de plata impozitelor și taxelor locale”. Deocamdată, proiectul este în consultare publică și trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte. Dacă va fi adoptat, prevederile ar urma să influențeze campania APIA pentru 2026, programată să înceapă în luna martie. [...]
Fermierii cu datorii la bugetul local riscă să piardă subvențiile APIA - primăriile nu vor mai elibera adeverințele din Registrul agricol
Fermierii cu datorii la bugetul local pot rămâne fără subvențiile APIA , după ce, potrivit Agrointel, Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică un proiect de lege care condiționează eliberarea adeverințelor din Registrul agricol de plata la zi a obligațiilor către primărie. Miza practică pentru exploatațiile vegetale și zootehnice este adeverința emisă de primării, document obligatoriu la dosarul APIA, care confirmă suprafețele lucrate și faptul că terenul este la dispoziția fermierului. Dacă producătorul are restanțe la impozite locale sau amenzi neplătite, primăria nu ar mai elibera adeverința, iar fără acest act fermierul nu își poate finaliza cererea pentru plățile pe suprafață și intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027 . „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, eliberarea de către autoritățile administrației publice locale a adeverințelor conform înscrisurilor din registrul agricol [...] este condiționată de achitarea la zi de către fermier a tuturor obligațiilor de plată scadente la bugetul local”, se precizează în proiect. Proiectul a fost publicat în transparență publică de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) marți, 13 ianuarie. În forma prezentată, regula s-ar aplica „începând cu data intrării în vigoare” a legii, ceea ce înseamnă că efectul ar fi direct asupra fermierilor care au nevoie de adeverințe pentru campania de subvenții. Deocamdată, documentul este în consultare publică și nu produce efecte până când nu este aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial . În același timp, Agrointel notează că fermierii încep, de regulă, să solicite adeverințele din luna martie, iar campania APIA pentru anul 2026 ar urma să demareze tot în martie, ceea ce face ca plata datoriilor locale să devină un punct sensibil chiar la începutul depunerii cererilor. [...]
APIA deschide sesiunea de cereri pentru bunăstarea animalelor; termen limită 3 februarie 2026
APIA a deschis sesiunea de depunere a cererilor pentru plățile destinate bunăstării animalelor, iar termenul limită este 3 februarie 2026 potrivit AgroInfo . Crescătorii de porcine și păsări pot solicita sprijin financiar prin Intervenția DR-06 din Planul Strategic PAC 2023–2027, pentru Pachetul a) – bunăstarea porcinelor și Pachetul b) – bunăstarea păsărilor. Cererile se depun exclusiv online, prin platforma oficială a APIA, secțiunea DR-06, și trebuie să cuprindă toate exploatațiile autorizate sanitar-veterinar aflate în administrarea solicitantului, indiferent de județ. Documentația necesară și instrucțiunile de depunere sunt disponibile pe site-ul APIA, iar criteriile de eligibilitate și detaliile privind acordarea plăților se regăsesc în Ordinul MADR nr. 537/2024 și în ghidurile informative pentru fiecare pachet, accesibile aici . Această sesiune este relevantă pentru toți crescătorii de porcine și păsări care urmăresc să beneficieze de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de bunăstare în exploatațiile lor, indiferent de localizare, cu respectarea termenului limită de depunere stabilit pentru începutul anului 2026. [...]
Presiunea prețurilor și concurența externă forțează închiderea unei importante fabrici de cârnați în Germania
Cel mai mare producător de cârnați din Germania închide fabrica din Brandenburg, afectând 500 de angajați , potrivit Agrointeligența . EWN Wurstspezialitäten GmbH & Co. KG, parte a grupului Zur Mühlen, a anunțat că va opri producția la fabrica sa din Britz până la 28 februarie 2026. Decizia de închidere vine pe fondul unei crize profunde în piața cărnii și a cârnaților din Germania, unde vânzările stagnează sau scad, iar prețurile sunt sub presiune. EWN a concluzionat că nu există o alternativă economică viabilă pentru menținerea fabricii deschise. Aceasta a fost achiziționată de grupul Zur Mühlen în 2023 și produce marca populară „Eberswalder”. Angajații au fost informați despre închidere la începutul anului, iar producția va fi transferată la alte locații ale grupului, în special în estul Germaniei. Piața germană este afectată de intrarea furnizorilor internaționali cu costuri mai mici și de falimentul mai multor producători autohtoni în ultimii doi ani. Închiderea fabricii din Britz reprezintă un exemplu al dificultăților cu care se confruntă industria procesării cărnii în Germania, fiind un semnal de alarmă pentru fermierii și procesatorii din sector. [...]
Acordul UE–Mercosur, contestat de PSD; Budăi avertizează asupra pierderii a 120.000 de locuri de muncă și cere disciplină în coaliție
Deputatul PSD Marius Budăi atrage atenția că Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur ar putea duce la pierderea a circa 120.000 de locuri de muncă în UE , conform studiilor de impact invocate de acesta, și cere ca partidele din coaliția de guvernare să adopte o poziție comună pentru a susține amendarea documentului în Parlamentul European. Avertismentul vine în contextul în care România a votat, potrivit Adevărul , în favoarea acordului, decizie criticată ferm de social-democrați. Budăi, fost ministru al Muncii, susține că acordul UE–Mercosur favorizează importurile de produse agricole din America Latină în detrimentul fermierilor europeni și români. El insistă că România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a forței de muncă în agricultură, iar noile prevederi comerciale ar vulnerabiliza acest sector. Totodată, a cerut explicații publice din partea premierului Ilie Bolojan, dorind să afle dacă acesta a aprobat poziția USR, formațiune căreia Budăi îi reproșează inconsecvență și lipsă de transparență. Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PSD a criticat vehement faptul că europarlamentarii coaliției de guvernare nu ar fi acționat coordonat și a cerut adoptarea unei conduite unitare la nivelul PE: „Vom stabili o conduită comună pentru europarlamentarii partidelor din coaliţie pentru amendarea Acordului Mercosur în Parlamentul European? Sau vom merge pe cărări separate, punând sub semnul însăşi sensul acestei coaliţii?” Budăi a negat informațiile potrivit cărora europarlamentarii PSD ar fi votat pentru acord, menționând că social-democrații au susținut amendarea documentului pentru protejarea fermierilor români. În plus, a atras atenția asupra unei posibile creșteri a costurilor de producție în agricultură, odată cu introducerea noii taxe pe carbon pentru produsele din afara UE, inclusiv fertilizanți, din 1 ianuarie 2026, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor autohtoni. Puncte esențiale din intervenția lui Budăi: Se estimează pierderea a 120.000 de locuri de muncă în UE , în special în agricultură, ca urmare a implementării acordului; România a votat în favoarea acordului, fără clauze clare de protecție pentru fermierii locali; PSD solicită amendarea acordului , nu respingerea totală, dar cu garanții ferme pentru producători; Taxa pe carbon , ce va intra în vigoare din 2026, va crește costurile de producție cu aproximativ 20%; Budăi cere responsabilitate și unitate politică în coaliție privind poziția României în Parlamentul European. Reacția lui Budăi vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, care a confirmat votul favorabil al României, în urma unor negocieri suplimentare privind măsuri de protecție pentru producători. Totodată, PSD a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru faptul că a mandatat votul fără consultarea și acordul politic al partenerilor de coaliție. [...]
România a votat „pentru” Mercosur în ciuda avertismentelor; ministrul Agriculturii s-a opus, PSD acuză trădare
România a votat în favoarea Acordului comercial UE–Mercosur , stârnind un val de reacții contradictorii pe plan intern, în timp ce la nivel european opoziția Franței și a altor state nu a fost suficientă pentru a bloca avansarea documentului. Decizia luată vineri, 9 ianuarie 2026, la nivel de ambasadori ai statelor membre UE, deschide calea pentru semnarea celui mai amplu acord de liber schimb negociat vreodată de Uniunea Europeană, notează HotNews.ro . Ce presupune acordul și cine sunt actorii implicați Acordul comercial UE–Mercosur, negociat de peste 25 de ani, urmează să elimine taxe vamale în valoare de 4 miliarde de euro pentru exporturile europene și să deschidă o piață comună formată din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – al șaselea bloc economic la nivel global. Scopul este reducerea dependenței de China și SUA, prin diversificarea piețelor și facilitarea accesului la materii prime esențiale. Totuși, acordul a fost întâmpinat cu rezistență de Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria , care se tem că produsele agroalimentare sud-americane vor afecta grav fermierii europeni. Potrivit Știrile Pro TV , votul favorabil a fost posibil întrucât pragul necesar a fost atins: cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația Uniunii. Belgia s-a abținut. Poziția României și clauzele negociate România a susținut semnarea acordului, dar nu fără rezerve. Președintele Nicușor Dan a declarat că țara noastră a obținut garanții suplimentare privind protejarea fermierilor români , printre care un mecanism de tip „frână de urgență” care permite suspendarea importurilor dacă acestea cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani, informează HotNews.ro . Ministerul Agriculturii a cerut și consolidarea controalelor sanitar-veterinare și fitosanitare pentru a garanta că importurile respectă standardele europene. Ministrul Florin Barbu a refuzat însă să semneze Memorandumul inițiat de Ministerul Economiei, subliniind că nu au fost suficiente garanții clare pentru agricultura românească. Într-o postare publică, acesta a reafirmat că „nu putem avea o competiție loială pe piața europeană dacă acceptăm produse realizate fără constrângerile impuse fermierilor europeni privind siguranța alimentară, protecția mediului sau utilizarea pesticidelor” . Reacții și tensiuni politice în România Votul în favoarea acordului a generat un scandal intern în Coaliție , PSD criticând public Ministerul de Externe, condus de USR, pentru că a mandatat reprezentantul României să susțină documentul în COREPER, fără acordul Ministerului Agriculturii și fără consultarea fermierilor. Potrivit Digi24 , PSD a acuzat că această decizie „trădează interesele fermierilor români” și a solicitat premierului Ilie Bolojan să clarifice dacă a fost informat și dacă a aprobat mandatul pentru votul pro-Mercosur. Social-democrații anunță că vor încerca să amendeze acordul în Parlamentul European. În replică, Președinția a subliniat că România va putea beneficia de oportunități comerciale semnificative, exportând produse scutite de taxe vamale ridicate anterior. Acesta este unul dintre argumentele principale pentru care țara noastră a optat să susțină semnarea acordului. Ce urmează? Confirmarea oficială a votului prin procedura scrisă în Consiliul UE; Semnarea acordului de către Comisia Europeană, posibil în Paraguay; Aprobarea finală de către Parlamentul European. Chiar dacă este vorba despre o victorie pentru promotorii acordului, opoziția rămâne activă, iar protestele fermierilor – mai ales în Franța și Polonia – riscă să escaladeze. Acordul este acum pe masa Parlamentului European, unde adversarii vor încerca să-l modifice sau chiar să-l respingă. [...]
Acordul Mercosur inflamează spiritele în Franța; protest masiv al agricultorilor la Paris
Fermierii francezi au blocat joi dimineața drumurile către Paris și centrul orașului, în semn de protest față de acordul comercial Mercosur, acuzând Guvernul și Uniunea Europeană că le compromit viitorul. Potrivit Protestul, declanșat de sindicatul Coordination Rurale , a reunit sute de agricultori care au blocat bulevarde centrale din capitală cu tractoare, inclusiv zona Arcului de Triumf, și au provocat ambuteiaje de peste 150 km pe autostrăzile de acces. Fermierii se tem că ratificarea acordului Mercosur dintre Uniunea Europeană și țările din America de Sud (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va duce la o avalanșă de alimente ieftine importate, care nu respectă standardele europene de calitate și mediu. Aceștia denunță, totodată, costurile tot mai ridicate din sectorul agricol, reglementările pe care le consideră sufocante și măsura de sacrificare a animalelor impusă de guvern în contextul unei boli contagioase la bovine. În ciuda presiunilor, Franța a anunțat oficial că va vota împotriva semnării acordului Mercosur , considerându-l un tratat „dintr-o altă epocă”, după cum a transmis președintele Emmanuel Macron. El a informat-o personal pe Ursula von der Leyen despre această poziție, dar Franța nu are puterea de a bloca tratatul, deoarece susținătorii acordului – printre care Germania, Spania și recent Italia – au format o majoritate calificată la Bruxelles. Pe fondul protestelor, președinta Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet , a fost huiduită și îmbrâncită de protestatari, iar mai târziu sindicatele FNSEA și ale tinerilor fermieri s-au alăturat manifestației cu o demonstrație pașnică în fața Turnului Eiffel. Arnaud Rousseau, liderul FNSEA , a declarat că „importul de produse care nu respectă standardele noastre este inacceptabil” și a anunțat continuarea mobilizării. Situația la zi: Locație : Paris, Franța Organizatori : Coordination Rurale, FNSEA, sindicatele tinerilor fermieri Motiv : Opoziția față de acordul UE-Mercosur Acțiuni : Blocaje cu tractoare, proteste în centrul Parisului Reacție politică : Franța votează împotriva acordului; majoritate UE posibil favorabilă ratificării Impact : Ambuteiaje masive, presiune politică pe Emmanuel Macron, tensiuni sociale crescute Comisia Europeană a propus între timp un pachet de sprijin de 45 de miliarde de euro pentru agricultură în următorul buget pe șapte ani, dar fermierii rămân sceptici. Votul oficial privind Mercosur este așteptat vineri, 9 ianuarie, la Bruxelles. [...]