Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Petrom a scumpit din nou benzina și motorina cu 2 bani/litru, joi, 12 februarie 2026, la doar două zile după prima majorare din această lună, potrivit Economedia. Este a doua creștere de preț aplicată în februarie, după ajustarea similară din 10 februarie.
Conform peco-online.ro, la stațiile Petrom din București, benzina standard ajunge la 7,74–7,79 lei/litru, iar motorina standard la 8,03–8,07 lei/litru. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, prețurile afișate pe 12 februarie sunt de 7,77 lei/litru pentru benzina standard și 8,06 lei/litru pentru motorina standard.
În ianuarie, Petrom a operat șapte scumpiri ale carburanților, după majorarea accizelor (taxe specifice incluse în prețul carburanților) de la 1 ianuarie, notează Economedia. Accizele au crescut cu 34 de bani/litru la benzină și cu 31 de bani/litru la motorină, ca urmare a unei decizii a Guvernului luate în vara anului trecut.
Raportat la 1 ianuarie 2026, la stația Petrom Vitan benzina este mai scumpă cu 19 bani/litru, iar motorina cu 29 bani/litru, ceea ce înseamnă un plus de 9,50 lei pentru un plin de 50 de litri de benzină și de 14,50 lei pentru unul de motorină, mai arată Economedia.
Recomandate
Două noi incidente maritime în zona Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a unei rute prin care trecea, înainte de criză, circa o cincime din petrolul mondial , într-un moment în care conflictul dintre Iran, SUA și Israel apasă deja pe traficul comercial și pe piața energetică, potrivit Economica . O navă aflată la ancoră în apropierea Emiratelor Arabe Unite ar fi fost preluată de persoane neidentificate și direcționată spre Iran, conform autorităților citate de Associated Press . Separat, o navă cargo indiană, „Haji Ali”, a luat foc în apropiere de Oman după un atac și s-a scufundat ulterior; toți cei 14 membri ai echipajului au fost salvați. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, iar orice escaladare poate avea efect direct asupra prețurilor la petrol și gaze. Analiștii citați în material avertizează că noi destabilizări ale rutei pot alimenta scumpiri și pot amplifica tensiunile economice la nivel global. Context: control, restricții și răspuns militar Deocamdată nu este clar cine se află în spatele incidentelor. Ele apar însă după ce oficiali iranieni au reiterat că Teheranul își revendică controlul asupra Strâmtorii Ormuz și susține că are dreptul să intercepteze anumite petroliere. În ultimele luni, Iranul a restricționat accesul navelor străine în zonă, iar Statele Unite au răspuns prin măsuri navale și operațiuni militare pentru protejarea traficului comercial, pe fondul negocierilor blocate privind securitatea traficului maritim din Golf. [...]
Ungaria va elibera din rezerva strategică noi cantități de carburanți începând de săptămâna viitoare , o măsură menită să susțină continuitatea aprovizionării, potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar a spus că, până la momentul începerii eliberărilor, furnizarea nu va fi periclitată. Decizia vine după ce, în februarie, precedentul guvern de la Budapesta condus de Viktor Orban a scos 250.000 de tone de petrol din rezerva strategică, în contextul întreruperii transportului din Rusia prin oleoductul Drujba. Context: securitatea aprovizionării și presiunea pe stocuri Anunțul actual indică faptul că autoritățile ungare se pregătesc să folosească din nou stocurile strategice, instrument utilizat de regulă pentru a amortiza șocuri de aprovizionare și pentru a evita disfuncționalități în piața internă a carburanților. În comunicarea publică, premierul nu a precizat volumele care urmează să fie scoase din rezervă și nici calendarul complet al operațiunii, dincolo de referirea la „săptămâna viitoare”. Măsuri de control bugetar în noul guvern Separat de subiectul carburanților, Peter Magyar a anunțat și o înăsprire temporară a regulilor de aprobare a angajamentelor financiare în guvern: pe viitor, doar ministrul de finanțe va putea aproba angajamente „în afara tranzacțiilor de rutină”. Potrivit premierului, investițiile peste 100 de milioane de forinți (circa 280.000 de euro, aprox. 1,4 milioane lei) sau angajamentele peste 250 de milioane de forinți vor necesita semnătura ministrului. Măsura ar urma să rămână în vigoare „o săptămână sau două”, până când noul guvern va putea vedea „cifrele exacte care au fost ascunse”, în condițiile în care Magyar a invocat existența unor angajamente „în valoare de sute de miliarde de forinți” care nu ar fi fost incluse în buget de precedentul executiv. [...]
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022 , un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu IEEFA preluat de AFP. În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual. Creșterea a fost „impulsionată” de Franța , Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție. De ce contează: interdicția din 2027, dar fluxurile continuă După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război. În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse. Cum arată mixul de furnizori și riscul unei noi dependențe În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol. IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului. „GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării. Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine. [...]
Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026 , iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica , care citează Agerpres. Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. Presiunea pe inflație și dobânzi limitează spațiul de cheltuieli Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne. În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia. Ipoteze de preț mai ridicate și o economie non-petrolieră mai slabă Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior. În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran . Ce urmează: mai puțini bani retrași din fond Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie. [...]
Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]
Irakul mizează pe un nou zăcământ și pe rute alternative de export pentru a-și reduce vulnerabilitatea la blocajele din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Ministerul irakian al Petrolului a anunțat descoperirea unui zăcământ în provincia Najaf, aproape de granița cu Arabia Saudită, într-un moment în care exporturile țării sunt sub presiune din cauza tensiunilor regionale. Primele estimări indică faptul că una dintre zonele de explorare ar putea conține peste 8,8 miliarde de barili de țiței. Descoperirea este prezentată drept una dintre cele mai importante pentru sectorul energetic irakian din ultimii ani. Ce se știe despre zăcământ și proiectul Qurnain Zăcământul este legat de blocul Qurnain, situat în sud-vestul Irakului, în provincia Najaf, la aproximativ 180 km de Bagdad, de-a lungul graniței irakiano-saudite. Zona acoperă 8.773 km² , iar contractul pentru dezvoltare, explorare și producție a fost semnat la 17 octombrie 2024 . Potrivit datelor comunicate de minister, forajul la sonda de explorare Shams-11 a indicat prezența unui țiței ușor , cu o capacitate inițială de producție de 3.248 barili/zi . Rolul companiei chineze și accelerarea investițiilor Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri între ministrul irakian al Petrolului, Hayan Abdul Ghani , și reprezentanți ai companiei chineze ZhenHua Oil . Părțile au discutat despre tehnici avansate de foraj pentru creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării proiectului. ZhenHua, prin subsidiara Qurnain Petroleum Limited , este principalul operator al lucrărilor de foraj și al studiilor seismice, în parteneriat cu partea irakiană. Compania a prezentat un „plan rapid de investiții” pentru trecerea la producția comercială cât mai curând, conform Ministerului Petrolului. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite, iar Ormuz rămâne un risc major Irakul se confruntă cu presiuni asupra exporturilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz , rută esențială pentru livrările către piețele globale. Înainte de escaladarea tensiunilor regionale, Irakul producea aproximativ 4,5 milioane barili/zi (al treilea producător din OPEC) și exporta circa 3,5 milioane barili/zi , iar aproximativ 90% din exporturi treceau prin Ormuz. Datele oficiale citate arată o scădere abruptă a exporturilor și veniturilor: martie: 18,6 milioane barili exportați, venituri de 1,96 miliarde dolari (aprox. 8,8 miliarde lei ) / 1,77 miliarde euro (aprox. 8,9 miliarde lei ) februarie: peste 99 milioane barili exportați, venituri de 6,81 miliarde dolari (aprox. 30,6 miliarde lei ) / 6,15 miliarde euro (aprox. 31,0 miliarde lei ) Potrivit articolului, aceasta înseamnă o scădere de aproximativ 71% a veniturilor față de februarie. Ce urmează: o conductă internă pentru exporturi mai puțin dependente de Ormuz Bagdadul lucrează și la accelerarea unui proiect strategic de conductă care să lege provincia Basra de orașul Haditha (provincia Anbar), aproape de granița cu Siria. Conducta ar urma să aibă o capacitate de export de 2,5 milioane barili/zi , în încercarea de a diversifica rutele și de a limita expunerea la blocajele din Ormuz. [...]
