Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$721.60-1.46%INDA$47.26+1.02%CL1$113.19+0.66%CO1$108.33-1.06%URALS/USD$121.16-1.85%XBR/USD$108.27-4.20%Sancțiunile occidentale ar putea obliga Rusia să reducă producția de petrol, în timp ce China își majorează importurile la un nivel record, profitând de retragerea Indiei din piața țițeiului rusesc, potrivit unor analize publicate de Reuters.
Datele citate arată că exporturile maritime de țiței rusesc au scăzut de la 3,8 milioane de barili pe zi în decembrie la 3,4 milioane în ianuarie și la aproximativ 2,8 milioane în februarie. În paralel, volumul de petrol aflat pe nave a depășit 150 de milioane de barili, un nivel record, semn al încetinirii cererii și al dificultăților logistice.
Administrația americană a înăsprit sancțiunile, iar Uniunea Europeană a extins interdicțiile privind combustibilii rafinați din țiței rusesc. În plus, India – principalul cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare în 2025 – își reduce achizițiile în contextul unui acord comercial cu Statele Unite.
India importa anul trecut aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi din Rusia. În februarie 2026, nivelul este estimat la circa 1,16 milioane de barili pe zi, cu perspective de scădere suplimentară din martie. Reducerea comenzilor afectează direct fluxurile maritime și pune presiune pe capacitățile de stocare ale Rusiei.
În aceste condiții, analiștii estimează că Rusia ar putea reduce producția cu până la 300.000 de barili pe zi în perioada martie–mai, din cauza blocajelor logistice și a limitelor de depozitare. Petrolul și gazele asigură aproape un sfert din veniturile bugetare ale Moscovei, iar în ianuarie încasările din energie s-au înjumătățit față de aceeași perioadă a anului trecut.
În paralel, China este pe cale să stabilească un nou record al importurilor de petrol rusesc, estimat la peste 2 milioane de barili pe zi în februarie. Rafinăriile independente chineze profită de reducerile consistente, țițeiul rusesc fiind tranzacționat cu discounturi de 9–11 dolari sub cotația Brent.
Beijingul a depășit India ca principal client maritim al Rusiei încă din noiembrie, iar livrările includ atât sortimentul ESPO din Extremul Orient, cât și Urals, tradițional destinat pieței indiene. Totuși, capacitatea Chinei de a absorbi volume suplimentare este limitată, Rusia reprezentând deja aproximativ o cincime din totalul importurilor chineze de țiței.
Dacă restricțiile comerciale și sancțiunile se mențin, iar cererea din India rămâne scăzută, Rusia ar putea fi nevoită să ajusteze producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului logistic. O reducere a volumelor exportate, combinată cu discounturi mai mari, ar diminua suplimentar veniturile bugetare ale Moscovei, într-un context marcat de cheltuieli militare ridicate și presiune economică externă.
Recomandate
Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax , care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă. Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună. Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”. În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril. La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a urcat la 21 de nave într-un weekend , cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Iran, potrivit Biziday , care citează Bloomberg. Din total, 13 nave s-au îndreptat spre Marea Arabiei, semn că unele fluxuri încep să se reia, deși rămân mult sub nivelurile de dinaintea războiului. Conform Bloomberg , mai multe guverne afectate de lipsa resurselor energetice negociază cu Iranul pentru a permite trecerea cargourilor, iar Teheranul pare să-și exercite tot mai mult controlul asupra acestui punct strategic. Duminică, un petrolier care transporta țiței irakian a traversat strâmtoarea după ce Iranul a acordat Irakului o derogare specială. În același timp, opt nave aparținând Indiei, încărcate cu GPL (gaz petrolier lichefiat), au reușit să tranziteze ruta, inclusiv cu importuri din Iran pentru prima dată după mai mulți ani. Chiar și așa, volumul rămâne departe de media de dinaintea războiului, de aproximativ 135 de nave pe zi. În ultimele zile, au reușit să traverseze strâmtoarea și nave asociate Chinei, Japoniei, Thailandei, Greciei și Turciei, iar Pakistanul ar fi primit o ofertă pentru evacuarea a până la 20 de nave, mai multe decât numărul de cargouri pe care îl are în prezent blocate în Golf. O parte importantă dintre navele aprobate au urmat rute apropiate de coasta iraniană, însă unele au început să folosească și trasee alternative în apropiere de Oman. Oman a confirmat duminică faptul că poartă discuții pentru facilitarea circulației în zonă. Pe măsură ce conflictul din Iran intră în a șasea săptămână, Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul central al tensiunilor. Președintele american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii civile dacă Iranul nu redeschide complet accesul, în timp ce Iranul a avertizat că va permite tranzitul doar dacă taxele impuse navelor vor acoperi costurile generate de război. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Teheranul își consolidează controlul, iar autoritățile iraniene pregătesc o lege care să reglementeze oficial taxele de tranzit, formalizând un sistem aplicat deja în ultimele săptămâni. [...]
O conductă petrolieră din apropierea portului rus Primorsk a fost avariată după un atac cu drone ucrainene, potrivit News.ro , care citează AFP. Autoritățile ruse spun că avaria a fost provocată de resturi provenite de la drone doborâte. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a anunțat incidentul pe Telegram, fără să ofere detalii despre amploarea sau natura pagubelor. „Reziduuri (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor. Potrivit autorităților ruse, apărarea aeriană a distrus 19 drone și nu au fost raportate victime. Primorsk este un port aflat între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, zonă relevantă pentru infrastructura de export și logistică din nord-vestul Rusiei. Incidentul vine după un atac anterior, în martie, când o dronă ar fi provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a mai fost ținta unor astfel de atacuri, ea nu este considerată un front major al războiului declanșat în februarie 2022. [...]
Prețul mediu al motorinei în Germania a depășit pentru prima dată 2,50 euro/litru , potrivit Economedia , care citează date ale Automobil Clubului german (ADAC), transmise de DPA și preluate de Agerpres. Marți, la prânz, media a urcat la 2,502 euro pe litru (12,75 lei). Scumpirea vine în contextul exploziei prețurilor la carburanți pe fondul războiului din Iran. În Germania, de la 1 aprilie a intrat în vigoare o reglementare care permite benzinăriilor să majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Față de 31 martie, creșterile cumulate sunt consistente: motorina s-a scumpit cu aproape 70 de eurocenți pe litru, iar benzina E10 (un tip de benzină cu până la 10% bioetanol) cu 41 de eurocenți. Raportat la mediile de luni, avansul de marți a fost însă redus, dar trendul rămâne ascendent, după ce săptămâna trecută prețurile au urcat zilnic cu câțiva eurocenți. Evoluția a reaprins discuțiile despre eficiența noii reguli guvernamentale, pe fondul acuzațiilor că producătorii de combustibil ar fi profitat de context pentru a majora prețurile. În plan politic, Sepp Muller, liderul grupului parlamentar al alianței cancelarului Friedrich Merz, a cerut intervenția autorităților și măsuri țintite de sprijin: control din partea Autorității pentru Concurență asupra producătorilor de combustibil; folosirea noilor legi mai stricte, despre care spune că oferă instrumentele necesare; ajutor pentru cei mai afectați de scumpiri, nu compensări generalizate la pompă. „Nu vom compensa totul la pompă. Povara pentru un membru al parlamentului sau un șofer de Porsche nu trebuie ușurată. Acești bani ar trebui să meargă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a spus liderul de grup parlamentar. [...]
Prețurile petrolului au continuat să crească marți , pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump față de Iran, potrivit Mediafax . Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, pe care Iranul ar fi închis-o efectiv după declanșarea atacurilor SUA și Israelului la finalul lunii februarie. Contractele futures pe țițeiul Brent au urcat cu 57 de cenți (0,5%), la 110,34 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,26 dolari (1,1%), la 113,67 dolari pe baril, conform Reuters . Cotațiile au reacționat la riscul de întrerupere a livrărilor și la incertitudinea legată de evoluția conflictului. Trump a amenințat cu măsuri mai dure dacă Teheranul nu respectă termenul-limită stabilit de el pentru redeschiderea strâmtorii, marți la ora 20:00 EDT (miercuri, ora 03:00 în România). Iranul a respins un armistițiu propus prin intermediul Pakistanului, susținând că este necesară o încetare definitivă a războiului și respingând presiunile de a redeschide ruta maritimă. Închiderea Strâmtorii Ormuz are o greutate aparte pentru piață, deoarece pe acolo trec, în mod obișnuit, aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. În acest context, un analist citat de Reuters, Tim Waterer (KCM Trade), spune că „așteptarea cu ochii pe ceas” a devenit aproape la fel de importantă ca fundamentele pieței, în apropierea ultimatumului, în timp ce o eventuală încetare a focului ar putea tempera prețurile, dar îngrijorările de aprovizionare rămân. Pe lângă blocajul din Ormuz, tensiunile din regiune și riscurile logistice se acumulează, iar piața urmărește mai multe elemente care pot afecta oferta și transportul: oprirea a două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar de către Gărzile Revoluționare Iraniene, potrivit unor surse citate de Reuters; votul așteptat marți în Consiliul de Securitate al ONU pentru o rezoluție privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, într-o variantă „semnificativ diluată”, după opoziția Chinei față de autorizarea folosirii forței; continuarea atacurilor în regiune, inclusiv explozii raportate la Damasc, pe fondul interceptării de către Israel a rachetelor iraniene, respectiv interceptarea de către Arabia Saudită a șapte rachete balistice lansate către estul țării. Presiunea asupra aprovizionării se vede și în deciziile comerciale: Aramco a majorat prețul oficial de vânzare pentru țițeiul Arab Light către Asia pentru livrările din mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai. Separat, Rusia a raportat daune la terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene, infrastructură care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol, în timp ce OPEC+ a convenit o creștere a cotelor cu 206.000 de barili pe zi în mai, creștere descrisă ca fiind în mare parte „teoretică”, din cauza restricțiilor de export legate de închiderea strâmtorilor. [...]
