Știri din categoria Energie
Știri Energie
Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale
România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]
IAEA: Cernobîl rămâne fără curent extern - Siguranța nucleară în pericol din cauza conflictului
Centrala de la Cernobîl a rămas fără alimentare externă cu energie marți , potrivit Reuters , care citează Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul ONU de supraveghere nucleară. AIEA a transmis, într-o postare pe platforma X, că întreruperea a urmat unor activități militare extinse în cursul dimineții. AIEA a precizat că mai multe stații electrice ucrainene, considerate vitale pentru siguranța nucleară, au fost afectate de activitățile militare. De asemenea, agenția a indicat că au fost impactate și linii electrice care alimentează alte centrale nucleare. În același context, oficiali ucraineni au declarat că Rusia a lansat marți dimineață un atac combinat cu drone și rachete asupra Ucrainei, care a întrerupt alimentarea cu electricitate și încălzire pentru mii de apartamente din Kiev, în condiții de temperaturi scăzute. Informația este relevantă pentru sectorul energetic și pentru siguranța infrastructurii critice, deoarece alimentarea externă cu energie este un element esențial pentru operarea sistemelor de siguranță ale instalațiilor nucleare. [...]
China construiește prima centrală nucleară hibridă – abur curat pentru industria petrochimică
China a început construcția primei centrale nucleare hibride din lume care va furniza abur industrial pentru 33 de milioane de tone de producție anuală , informează Interesting Engineering . Proiectul are loc în provincia Jiangsu , la Xuwei, și marchează o premieră mondială prin integrarea a două generații de reactoare nucleare într-un sistem unic, dedicat încălzirii industriale pe scară largă. Centrala Xuwei, dezvoltată de China National Nuclear Corporation (CNNC), este menită să reducă masiv dependența de combustibili fosili în sectorul petrochimic, unul dintre cele mai poluante din lume. Amplasată lângă hubul petrochimic Lianyungang, instalația va înlocui aburul generat din cărbune cu abur curat produs prin fisiune nucleară, contribuind la un proces de cracking chimic și distilare mult mai ecologic. Cum funcționează centrala Xuwei: Spre deosebire de centralele clasice, Xuwei combină două tipuri de reactoare: Hualong One (Gen-III) – reactor cu apă sub presiune, produce abur saturat. Reactor cu gaz de înaltă temperatură (Gen-IV) – încălzește suplimentar aburul la temperaturi ridicate necesare proceselor industriale. Această arhitectură dublă permite adaptarea la cerințele extreme de căldură din rafinăriile chimice, funcționând practic ca un „cazan nuclear” super-eficient. Impactul ecologic și energetic: Capacitate anuală de livrare: 32,5 milioane de tone de abur industrial Producție de energie: peste 11,5 miliarde kWh Economii anuale: 7,26 milioane de tone de cărbune Emisii evitate: 19,6 milioane de tone de CO₂ Conform estimărilor, aburul generat nuclear este de aproximativ 600 de ori mai curat decât cel obținut prin arderea cărbunelui și de 100 de ori mai curat decât cel produs cu gaz natural. Tehnologie și automatizare: Pentru gestionarea complexității celor două tipuri de reactoare, CNNC a folosit simulări digitale ierarhizate pentru dezvoltarea logicii de control, iar construcția propriu-zisă este susținută de automatizări inteligente: Sisteme robotizate de sudură MAG Tehnologii de urmărire cu laser pentru sudură automatizată Timp de execuție de trei ori mai eficient decât metodele tradiționale Un model replicabil Autoritățile chineze descriu centrala Xuwei ca pe o soluție scalabilă și replicabilă la nivel global pentru decarbonizarea industriilor energofage. Este primul proiect nuclear lansat în cadrul celui de-al 15-lea Plan Cincinal al Chinei și servește drept vârf de lance pentru strategia națională de neutralitate climatică. „Deschidem un nou capitol în tranziția globală către un model industrial cu emisii scăzute”, afirmă oficialii CNNC, citați de Global Times. Această inițiativă poziționează China în avangarda tehnologiilor nucleare aplicate dincolo de producția de electricitate, marcând un pas decisiv spre utilizarea energiei atomice în aplicații industriale complexe și greu de decarbonizat. [...]
Valul de frig testează sistemele energetice din regiune - Polonia exportă, România importă la vârf de consum
În plin val de frig, Polonia a depășit 30.000 MW producție și a exportat energie , în timp ce România a ajuns să importe electricitate chiar la un consum maxim instantaneu de puțin peste 9.200 MW, potrivit Economica.net . În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat pe 19 ianuarie că a fost înregistrat „cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani”, respectiv 9.235 MW consum maxim instantaneu, atins la ora 9:32. La acel moment, producția internă era sub 8.000 MW, cu centralele pe gaze și hidrocentralele în prim-plan și cu peste 1.400 MW din vânt, ceea ce a împins necesarul de import la 1.243 MW. „Astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani, 9.235 de megawaţi instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de faţă suntem mobilizaţi atât cu hidroelectric, care se află într-o stare foarte bună. Avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 de megawaţi şi din eolian”. În același context meteorologic, Polonia a stabilit un record istoric de producție, depășind pentru prima dată pragul de 30.000 MW. Operatorul de stat Polish Power Grid (PSE) a raportat că, în 14 ianuarie, producția totală brută a ajuns la 30,5 GW, iar după scăderea consumului propriu al centralelor și al sistemelor auxiliare, producția netă a fost de 28,9 GW. Datele PSE arată și structura mixului de producție din acea zi: cărbunele a furnizat 59,9%, gazele 13,9%, iar sursele regenerabile (eolian, solar și hidro) 21,2%. Cererea netă a consumatorilor a atins 26,6 GW, în timp ce exporturile de electricitate s-au apropiat de 2,3 GW, ministrul polonez al energiei, Miłosz Motyka, indicând că recordul confirmă capacitatea sistemului de a acoperi cererea internă și de a sprijini piețele vecine, menținând o „rezervă solidă”. [...]
România revine la importuri de gaze; consumul ridicat urcă prețurile la maximul ultimelor 75 de zile
România a redevenit importator net de gaze naturale la începutul lui ianuarie, în contextul unui consum crescut generat de temperaturile scăzute, iar prețurile pe piața internă au atins cel mai ridicat nivel din ultimele două luni și jumătate , potrivit unei analize Profit.ro . În zilele de miercuri și joi, importurile au depășit exporturile, iar livrările externe s-au realizat în principal prin interconectarea cu Bulgaria, la punctul Negru Vodă. Prețuri în creștere pe fondul cererii ridicate Pe piața pentru ziua următoare a Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețul gazelor a crescut semnificativ, atingând 183,3 lei/MWh pentru livrarea de vineri, 5 ianuarie. Este cea mai mare valoare înregistrată de la 22 octombrie 2025, când prețul urcase la 189 lei/MWh. Volumele tranzacționate au fost de asemenea ridicate, atingând 70 GWh – cu 40% peste vârfurile înregistrate în luna precedentă. Acest nivel echivalează cu aproximativ o treime din producția zilnică internă de gaze. Bilanțul gazelor: importuri peste exporturi Joi, 4 ianuarie, România a importat 13,1 milioane metri cubi de gaze și a exportat 11 milioane, din care: 5,6 milioane mc către Republica Moldova 2,8 milioane mc către Ungaria 2,6 milioane mc către Ucraina Diferența de 2,1 milioane mc a fost direcționată pentru consumul intern, alături de volumele extrase din depozite. România continuă să se bazeze mai mult pe rezervele înmagazinate decât pe producția internă: Pe 30 decembrie, consumul intern a fost de 531 GWh, acoperit din producția de 250 GWh, extrageri din depozite (251 GWh) și importuri (137,7 GWh) Pe 31 decembrie, consumul a crescut la 543,5 GWh, iar pe 1 ianuarie s-a menținut la un nivel ridicat, de 510 GWh Scădere treptată a consumului după Anul Nou Odată cu încălzirea vremii, consumul zilnic de gaze a scăzut în perioada 2–4 ianuarie la o medie de 470–480 GWh/zi, permițând reducerea ritmului de extracție din depozite, sub nivelul producției curente (243–247 GWh/zi). La 6 ianuarie 2026, România avea înmagazinați 23,39 TWh de gaze, adică 69% din capacitatea totală de stocare – peste media UE, care era de 58%, și mai mult decât nivelul înregistrat la aceeași dată anul trecut (62,8%). [...]