Știri din categoria Fonduri europene
Știri Fonduri europene
Bucureștiul modernizează transportul public - peste 300 de vehicule electrice și troleibuze achiziționate cu fonduri europene
Noile 22 de troleibuze autonome pentru București au ajuns în țară , potrivit Economica.net , care citează informații publicate de Primăria Municipiului București (PMB). Vehiculele, cumpărate cu fonduri nerambursabile, sunt în prezent garate la Ciolpani, la sediul furnizorului, urmând să fie mutate în depoul Bucureștii Noi după efectuarea ultimelor adaptări. „Urmează testele, pentru recepţia fiecărui troleu în parte, apoi, din primăvară, veţi putea călători cu ele, pe linia 86.” PMB precizează că troleibuzele sunt „cu autonomie”, adică pot circula fără alimentare de la rețeaua electrică pe o distanță de minimum 20 km. Fiecare vehicul are 12 metri lungime și o capacitate de 93 de pasageri (32 pe scaune), fiind dotat, între altele, cu aer condiționat, monitoare și rampă de acces pentru scaune cu rotile. Contractul are o valoare de 70,4 milioane de lei (fără TVA), finanțare nerambursabilă prin PNRR. Achiziția se înscrie într-un pachet mai larg de investiții în transport public finanțate din fonduri europene. PMB menționează că a cumpărat deja 100 de autobuze electrice și că până la finalul anului urmează să fie montate 100 de stații de încărcare, după care vehiculele vor intra în circulație; valoarea contractului este de 73,8 milioane de euro, din care 52 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile atrase din Programul Operațional Regional (POR). Totodată, Primăria mai arată că intenționează să achiziționeze încă 100 de troleibuze și 79 de tramvaie, tot cu fonduri nerambursabile, pentru care ar fi atras peste 553,3 milioane de lei, urmând „procedura de achiziție”, stabilirea prototipului și calendarul de furnizare. În iunie 2025, primarul interimar de la acel moment, Stelian Bujduveanu , anunța semnarea contractului pentru livrarea celor 22 de troleibuze noi, marca Yutong. Conform informațiilor citate, ofertantul câștigător a fost Anadolu Automobil Rom SRL, singurul participant la licitație, iar noile vehicule se adaugă altor achiziții de transport nepoluant realizate în ultimii ani (inclusiv 100 de troleibuze Solaris și 100 de tramvaie fabricate de Astra Arad). [...]
UE pune la dispoziție 160 mil. euro pentru campanii agroalimentare - Sprijin pentru acces pe piețe cu potențial, inclusiv UK și Asia
Comisia Europeană pune la dispoziție până la 160 de milioane de euro prin granturi pentru cofinanțarea programelor de promovare a produselor agroalimentare, potrivit Economedia . Măsura este inclusă în cererile de propuneri pentru 2026, lansate joi de Executivul comunitar, pentru sprijinirea campaniilor și evenimentelor care promovează produse agroalimentare durabile și de înaltă calitate în UE și la nivel global. Finanțarea vizează cofinanțarea programelor propuse de grupuri de producători și alte organisme comerciale agroalimentare, atât pe piața internă, cât și pe piețe din afara UE considerate cu potențial ridicat de creștere. În comunicarea citată sunt menționate, între altele, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord. Alocarea de până la 160 de milioane de euro se înscrie într-un buget mai amplu: programul de lucru pentru politica de promovare în 2026, prin care Comisia Europeană va aloca 205 milioane de euro pentru cofinanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare din UE. Conform textului, aceasta este cea mai mare alocare de până acum pentru creșterea gradului de informare a consumatorilor privind produsele agricole europene și sistemele de calitate. Acțiunile de promovare se derulează sub semnătura comună „Bucurați-vă, este din Europa”, inițiativă care urmărește să crească nivelul de conștientizare privind calitatea produselor UE și să sprijine fermierii și întreprinderile agroalimentare care respectă standarde ridicate de siguranță și de mediu. Programul de lucru include și inițiative gestionate direct de Comisie, precum campanii de promovare și informare în țări terțe, participarea UE la târguri internaționale agroalimentare, vizite ale comisarului Christophe Hansen și elaborarea unor manuale de intrare pe piață pentru exportatori. Cererile de propuneri lansate joi rămân deschise pentru candidaturi timp de trei luni și sunt accesibile unei game largi de operatori eligibili din întreaga Uniune Europeană. Comisia plasează politica de promovare a produselor agroalimentare între prioritățile sale, menționând-o ca instrument de sprijin pentru competitivitatea, reziliența și diversificarea sectorului agroalimentar al UE. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
Ministerul Transporturilor lansează schema „PRO INFRA” - până la 15 mil. euro pentru producători
Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro , care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial. Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025 , publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”. Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar. Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari. Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice. Iată lista: CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului CAEN 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare CAEN 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici și piese izolante din ceramică CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții CAEN 2363 Fabricarea betonului CAEN 2364 Fabricarea mortarului CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. CAEN 2431 Tragere la rece a barelor CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece CAEN 2442 Metalurgia aluminiului CAEN 2444 Metalurgia cuprului CAEN 2445 Producția altor metale neferoase CAEN 2454 Turnarea altor metale neferoase CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; CAEN 2594 Fabricarea de șuruburi, buloane și alte articole filetate; fabricarea de nituri și șaibe CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării. [...]
UE deschide calea achizițiilor comune de apărare prin SAFE; Ucraina este integrată în ecosistemul de securitate european
Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24 , decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene. Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE. Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”. Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei: nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței; exemplu de alocare: 1,18 miliarde de euro pentru Cipru și 16,68 miliarde de euro pentru România; cele opt state pot accesa împreună aproximativ 38 de miliarde de euro după semnarea acordurilor de împrumut; după evaluarea Comisiei, Consiliul are patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare; după aprobarea Consiliului, Comisia finalizează acordurile de împrumut, iar primele plăți sunt prevăzute pentru martie 2026. Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030” , iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE. [...]