Știri economice și bursiere

Știri financiare de actualitate

Acasă/Știri

Sistem militar chinezesc pentru neutralizarea dronelor cu tehnologie avansată.
Apărare31 ian. 2026

China a lansat Hurricane 3000, armă cu microunde pentru neutralizarea dronelor la peste 3 km - tehnologie avansată pentru contracararea atacurilor cu roiuri de drone

China a prezentat Hurricane 3000, o armă anti-dronă cu microunde de mare putere , montată pe camion și capabilă să dezactiveze sau să distrugă drone la peste 3 kilometri, relatează BGR . Sistemul este poziționat ca o soluție pentru apărarea împotriva atacurilor cu roiuri de drone, într-un context în care dronele ieftine au devenit un instrument tot mai frecvent în conflictele moderne. Hurricane 3000 completează Hurricane 2000, o variantă similară cu rază de angajare de aproximativ 2 kilometri. În comparație, SUA au un sistem anti-dronă cu microunde de mare putere numit Leonidas, care, potrivit articolului, ar egala mai degrabă performanța Hurricane 2000 decât pe cea a noului model chinez. Miza economică și operațională a acestor sisteme este legată de raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană: doborârea dronelor cu interceptori și muniție dedicată poate deveni scumpă, mai ales când atacul implică multe ținte simultan. În plus, bruiajul (blocarea comunicațiilor radio dintre operator și dronă) nu funcționează în toate cazurile, deoarece unele drone pot fi conectate la operator prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face mai greu de neutralizat prin mijloace electronice clasice. Cum funcționează, pe scurt, o armă cu microunde de mare putere (HPM): emite impulsuri de energie care pot suprasolicita electronica dronei, forțând-o să se prăbușească, iar la energii mai mari pot provoca și avarii fizice. Articolul notează că aceste sisteme folosesc o tehnologie comparabilă ca principiu cu cea a cuptoarelor cu microunde, dar la puteri mult mai ridicate, emițând impulsuri între 300 și 300.000 megaherți către țintă. Efortul Chinei în această direcție nu este nou. Publicația amintește că cercetarea pe HPM ar fi fost derulată de peste un deceniu, iar în 2017 Popular Science descria dezvoltarea unei arme suficient de compacte pentru a fi instalată pe vehicule terestre și aeronave. Mai recent, un material Reuters din septembrie 2025 menționa că China a expus la o paradă militară o gamă de sisteme anti-dronă, inclusiv arme HPM, fără a numi explicit modelele. În ceea ce privește Hurricane 3000, China ar fi detaliat instalația la începutul lunii ianuarie 2026, iar TechRadar indică faptul că sistemul este produs de Norinco. Potrivit articolului, compania susține că soluția se află „în avangarda” tehnologiei HPM, în China și la nivel internațional, și descrie o arhitectură orientată spre mobilitate și reacție rapidă. Elementele-cheie ale dezvoltării sistemelor anti-dronă, așa cum reies din descrierea Hurricane 3000, sunt: creșterea razei de angajare (peste 3 km pentru Hurricane 3000, față de circa 2 km pentru Hurricane 2000); neutralizarea fără muniție clasică, ceea ce ar reduce nevoia de reîncărcare și costurile pe angajare; integrarea senzorilor: radar pentru detectarea obiectelor aeriene și senzori optici pentru fixarea țintei; mobilitatea platformei (montaj pe camion), cu posibilă sursă proprie de energie și sistem de răcire; utilizarea în „straturi” de apărare, prin combinarea cu lasere și alte sisteme anti-dronă, pentru a crește eficiența împotriva atacurilor de tip roi. [...]

Un telefon iPhone verde, ținut în mână, pe un fundal albastru deschis.
Tehnologie31 ian. 2026

Lansarea iPhone 18 amânată pentru 2027 - Apple schimbă strategia de lansări în două faze

Apple ar urma să împingă lansarea iPhone 18 spre 2027 , în cadrul unei schimbări de calendar care rupe tradiția lansării simultane a tuturor modelelor, potrivit Android Headlines . În loc ca întreaga gamă să fie prezentată în septembrie, Apple ar plănui două valuri de lansare, iar modelul de bază nu ar mai veni în toamnă alături de versiunile Pro. Schimbarea de cronologie este susținută de mai multe surse citate în material: relatări anterioare atribuite analistului Ming-Chi Kuo , precum și publicațiilor Bloomberg și The Information indică faptul că Apple ar viza pentru finalul lui 2026 lansarea modelelor de vârf iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max, alături de un nou iPhone Fold (un iPhone pliabil). În acest scenariu, varianta standard iPhone 18 ar fi mutată într-o fereastră separată, în 2027, ceea ce ar marca o repoziționare clară a modelului de bază în strategia de lansare. Informația este întărită de un raport al Nikkei Asia , care arată că Apple ar avea „cel puțin cinci” modele de iPhone în dezvoltare, dintre care trei ar fi planificate pentru finalul lui 2026, iar două pentru prima jumătate a lui 2027. Tot acolo se menționează că este în lucru și un succesor pentru iPhone Air, însă calendarul acestuia rămâne neclar. „În loc să lanseze fiecare model deodată, compania plănuiește să răspândească lansările în două perioade diferite.” Motivația invocată pentru această împărțire ține în principal de controlul lanțului de aprovizionare și de marketing. Conform Nikkei Asia, Apple ar putea gestiona mai bine eventualele lipsuri de componente (în special memorie) dacă își distribuie lansările pe parcursul anului și își acordă mai mult timp de lucru cu furnizorii. Separarea ar avea și un efect comercial: lansarea întâi a modelelor Pro ar concentra atenția și bugetele către segmentul premium, iar iPhone 18 „standard” ar primi ulterior propriul moment de vizibilitate, la câteva luni distanță. [...]

Utilizator jucându-se pe un smartphone cu grafică avansată.
Tehnologie31 ian. 2026

Lansarea seriei Vivo V70 așteptată între 19 februarie și 15 martie 2026 - include funcții AI dedicate și Android 16

Vivo a confirmat specificațiile și prețul pentru V70 și V70 Elite , înainte de lansare, potrivit Android Headlines . Seria include două modele, Vivo V70 și Vivo V70 Elite, iar detaliile provin dintr-o listare de pe site-ul oficial al companiei, în condițiile în care data exactă de lansare nu a fost anunțată. Confirmarea vine dintr-o pagină de prezentare a seriei, unde sunt diferențiate și platformele hardware: V70 Elite este listat cu Snapdragon 8s Gen 3, în timp ce Vivo V70 folosește Snapdragon 7 Gen 4, reiese din Vivo . Ambele modele sunt prezentate cu memorie LPDDR5X și stocare UFS 4.1 (standarde care indică RAM și stocare rapide), iar pentru V70 Elite este menționată explicit o configurație de 8 GB RAM și 256 GB stocare. Pe partea de ecran și construcție, seria V70 este descrisă cu un panou OLED de 6,59 inci, rezoluție 1.5K, rată de refresh de 120 Hz și luminozitate maximă de 5.000 niți, plus suport HDR. Carcasa folosește un cadru din aliaj de aluminiu „aerospace-grade”, iar rezistența la apă și praf este certificată IP68 și IP69. În plus, sunt menționate un senzor de amprentă ultrasonic 3D, motor liniar pe axa X și vibrații „4D” pentru jocuri. Specificațiile confirmate (comune seriei) și diferențele-cheie între modele pot fi sintetizate astfel: Procesoare: Vivo V70 Elite cu Snapdragon 8s Gen 3; Vivo V70 cu Snapdragon 7 Gen 4. Memorie/stocare: LPDDR5X și UFS 4.1; pentru V70 Elite apare o variantă 8 GB + 256 GB . Ecran: OLED 6,59 inci, 1.5K, 120 Hz, HDR, până la 5.000 niți luminozitate maximă. Baterie și încărcare: 6.500 mAh, încărcare rapidă pe fir la 90 W și „bypass charging” (alimentare directă în anumite scenarii, pentru a reduce încălzirea/uzura bateriei). Camere: trei camere spate (50 MP principală cu stabilizare optică, 50 MP telefoto „Night Telephoto” cu marcaj Zeiss, ultra-wide) și cameră frontală de 50 MP; filmare 4K la 60 fps și 4K HDR. Software și suport: Android 16 cu OriginOS 6; până la 4 ani de actualizări de sistem și 6 ani de patch-uri de securitate. Durabilitate: certificări IP68 și IP69; cadru din aliaj de aluminiu. În privința prețului, Android Headlines indică faptul că Vivo V70 și V70 Elite vor costa sub 50.000 rupii (aproximativ 545 dolari), fără a detalia praguri separate pentru fiecare model. Lansarea rămâne neclară, însă publicația notează că o funcție foto bazată pe inteligență artificială, „AI Holi Portrait”, este disponibilă doar între 19 februarie și 15 martie, interval în care ar putea avea loc și debutul comercial. Separat, este menționat și un al treilea model în pregătire, Vivo V70 FE, dar fără detalii suplimentare în această confirmare de specificații și preț. [...]

Bara de sunet Sonos pe un suport lângă televizor, pregătită pentru utilizare.
Tehnologie31 ian. 2026

Sonos pregătește șase noi produse hardware în 2026 - contextul revenirii după anul 2025 fără lansări

Sonos ar urma să accelereze lansările de hardware în 2026 , potrivit TechRadar , care notează că ritmul de produse noi ar crește în a doua jumătate a anului fiscal 2026 al companiei, adică între aprilie și septembrie. Contextul este unul de revenire după un 2025 „liniștit”, în care Sonos nu a anunțat hardware nou și a trecut prin schimbări de conducere și efectele negative ale unui update de aplicație. Publicația amintește că Sonos a anulat un dispozitiv de streaming video și că ultimul produs de larg consum menționat este Sonos Arc Ultra. În acest cadru, creșterea numărului de lansări în 2026 ar semnala o încercare de a reporni pipeline-ul de produse și de a recâștiga teren într-o piață în care concurenții împing tot mai mult către configurații audio fără cabluri și integrare mai bună cu televizoarele. „Hardware launches will ramp up in the second half of its fiscal 2026.” În articol, TechRadar trece în revistă tipuri de produse pe care autorul spune că ar vrea să le vadă în 2026, pe fondul acestei accelerări. Printre ele se află un posibil difuzor orientat către redare hi-fi (un „Sonos Era 500”), care ar putea înlocui în timp Sonos Five și ar folosi tehnologia Sound Motion pentru bass (un difuzor de joase compact, cu două diafragme și design „force-opposing”, descris ca reducând vibrațiile carcasei). Tot la capitolul audio pentru TV, este menționată o posibilă bară de sunet Sonos Beam Gen 3, cu Sound Motion și difuzoare orientate în sus pentru Dolby Atmos „real”, nu doar virtual. Lista noilor produse Sonos din 2026: Sonos Era 500 – boxă hi-fi mai serioasă, posibil urmaș pentru Sonos Five, cu bass mai eficient. Sonos Beam Gen 3 – soundbar nou, cu Atmos „pe bune” (difuzoare orientate în sus) și bass mai bun. Adaptor HDMI pentru home cinema wireless – ca să trimiți sunetul de la TV către sistemul Sonos fără cabluri. Boxă portabilă „de mijloc” – model între Roam 2 și Move 2 (ca mărime și preț), pentru golul dintre ele. Era 100 cu ecran / control pe boxă – o variantă mai „smart” la control, fără să tot scoți telefonul. Boxă mare de petrecere – gen boxă puternică, pentru evenimente, unde Sonos nu are ceva dedicat. Un alt punct important în logica „mai mult hardware” este extinderea către home cinema fără cabluri, unde TechRadar sugerează un adaptor HDMI care să permită transmiterea wireless de la televizor către sistemele Sonos . Autorul compară direcția pieței cu soluțiile promovate de Samsung și LG și cu Dolby Atmos FlexConnect, subliniind că Sonos ar fi putut fi un lider mai clar în zona de home theater complet wireless, dar că îi lipsește veriga de transmisie directă din TV către echipamentele audio. În zona portabilelor, articolul indică un posibil model poziționat între Sonos Roam 2 și Sonos Move 2, argumentând că există un gol de preț și dimensiune între cele două. TechRadar leagă această ipoteză de explorarea unor aplicații mai compacte ale Sound Motion, citând o discuție anterioară cu Sonos despre utilizări precum „mai mult bass”, „formate mai compacte” și „eficiență energetică” mai bună. [...]

Protest împotriva războiului cu Iranul, cu steagul american în fundal.
Diverse31 ian. 2026

SUA au desfășurat exerciții militare lângă Iran - pregătiri în contextul unui potențial ordin de atac al lui Trump

SUA își consolidează prezența militară lângă Iran în timp ce Donald Trump este așteptat să decidă dacă ordonă o lovitură, potrivit Antena 3 CNN , care citează date din surse deschise preluate de CNN. Mișcările din ultima săptămână vin pe fondul lipsei de progrese în discuțiile privind limitarea programului nuclear și a producției de rachete balistice ale Iranului. Miza imediată este „așteptarea ordinului de atac” și semnalul de pregătire pe care Washingtonul îl transmite printr-o combinație de capabilități navale, aeriene și defensive. Conform CNN , SUA au intensificat zborurile de supraveghere și au aprovizionat bazele din zona Golfului cu zeci de avioane de transport militar C-17 și C-5, indicând o logistică orientată spre operațiuni susținute. Cea mai vizibilă piesă din acest dispozitiv este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în nordul Mării Arabiei, descris ca o schimbare substanțială de poziționare militară. Grupul include portavionul și trei distrugătoare cu rachete ghidate, iar componenta aeriană cuprinde escadrile de F/A-18E Super Hornet, F-35C Lightning II și aeronave de război electronic EA-18G Growler. În paralel, Marina SUA mai are în regiune distrugătoarele USS Delbert D. Black, USS McFaul și USS Mitscher, separate de grupul portavionului. Totodată, trei nave militare cu baza în Bahrein — USS Santa Barbara, USS Canberra și USS Tulsa — ar putea fi chemate pentru misiuni de deminare, dacă Iranul ar recurge la astfel de armament, notează Antena 3 CNN. Pe componenta defensivă, SUA au desfășurat sisteme pentru ținte la mare altitudine THAAD și sisteme Patriot, semnalate la baza aeriană Al Udeid din Qatar și vizibile într-o imagine din satelit capturată de Planet Labs pe 25 ianuarie. Aceste sisteme sunt prezentate ca esențiale pentru contracararea unor eventuale represalii balistice iraniene, care ar putea viza active militare americane sau aliați ai SUA din regiune. „La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătit, dornic și capabil să își îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a comentat președintele SUA în legătură cu portavionul american trimis în regiune. În planul de atac, distrugătoarele cu rachete ghidate au și ele un rol ofensiv important: fiecare poate transporta zeci de rachete Tomahawk cu o rază de acțiune de 1.600 de kilometri, cu focoase convenționale de aproape o jumătate de tonă, mai arată CNN. Postul amintește și că grupurile de atac ale portavioanelor operează de obicei împreună cu un submarin capabil să lanseze Tomahawk, însă Marina SUA nu dezvăluie aproape niciodată localizarea submarinelor. Dincolo de mare, SUA își întăresc și infrastructura de comandă și sprijin din bazele regionale. Antena 3 CNN consemnează sosirea la Al Udeid a unui avion E-11A, descris ca un releu de comunicații la mare altitudine pentru coordonarea operațiunilor complexe, precum și a unui avion de marfă modificat pentru misiuni de căutare și salvare în luptă. În regiune a fost recent desfășurată și o escadrilă de F-15E Strike Eagle, iar zborurile de supraveghere cu drone și aeronave de recunoaștere au acoperit Strâmtoarea Hormuz și Golful Persic într-un ritm aproape constant. Elementele-cheie ale desfășurării, în logica „așteptării ordinului” , așa cum reies din articol, includ: grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln (cu distrugătoare și aviație de bord); distrugătoare suplimentare în regiune (USS Delbert D. Black, USS McFaul, USS Mitscher); nave cu baza în Bahrein, potențial pentru misiuni de deminare (USS Santa Barbara, USS Canberra, USS Tulsa); sisteme defensive THAAD și Patriot la Al Udeid (Qatar); capabilități de coordonare și sprijin (E-11A, aeronave de transport C-17/C-5, misiuni de supraveghere și recunoaștere, inclusiv RC-135); avioane de luptă suplimentare în regiune (F-15E Strike Eagle), pe lângă F/A-18E, F-35C și EA-18G din grupul portavionului. În acest context, acumularea de tehnică militară este prezentată ca răspuns la amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare și ca pregătire pentru scenarii care includ atât lovituri, cât și apărare împotriva unor posibile represalii. Ce urmează depinde de decizia politică de la Washington, în condițiile în care desfășurarea descrisă pare construită pentru a permite o reacție rapidă, dar și pentru a menține presiunea asupra Teheranului. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.
Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]

Negociatori ruși discutând despre scuzele față de ucraineni în cadrul unei întâlniri.
Externe31 ian. 2026

Rușii și-au cerut scuze față de ucraineni pentru greșelile comise - motivul invocat a fost o eroare de comunicare conform NYT

Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți , potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi. Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită. „După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT. Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate. [...]

Clădire guvernamentală cu steaguri americane și britanice expuse.
Externe31 ian. 2026

Guvernul SUA a intrat într-o închidere parțială din lipsă de acord în Camera Reprezentanților – Senatul a votat un compromis susținut de Trump, dar votul final se amână până luni

Guvernul federal al Statelor Unite a intrat oficial într-o închidere parțială sâmbătă dimineață, 30 ianuarie 2026, în ciuda faptului că Senatul a aprobat un pachet de cinci proiecte de lege și o măsură provizorie de finanțare, menită să mențină activitatea instituțiilor pentru încă două săptămâni. Potrivit CNBC , această soluție temporară nu a fost suficientă pentru a preveni blocajul administrativ, întrucât Camera Reprezentanților nu este programată să voteze înainte de luni. Senatul a adoptat cu 71 de voturi pentru și 29 împotrivă un pachet legislativ care finanțează majoritatea agențiilor guvernamentale până la sfârșitul anului fiscal, pe 30 septembrie. Totuși, pentru a se evita întreruperea serviciilor guvernamentale, era necesar ca și Camera Reprezentanților să adopte rapid măsura. Lipsa unei sesiuni programate în weekend a împins administrația într-un shutdown parțial, al doilea în mai puțin de un an, după cel-record de 43 de zile din 2025. Printre instituțiile afectate se numără Departamentele Apărării, Educației, Transporturilor, Muncii, Sănătății, Trezoreriei, Locuințelor și cel al Securității Interne (DHS). Acesta din urmă a fost exclus din pachetul principal și va fi finanțat temporar printr-o măsură separată, în contextul unor dispute politice legate de politicile de imigrație aplicate în state precum Minnesota. Mike Johnson, liderul republican al Camerei Reprezentanților, a declarat că va susține proiectul votat în Senat, în special după ce Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru această soluție printr-o postare pe rețeaua sa socială. Johnson speră că proiectul va fi adoptat luni, după revenirea Camerei la activitate. Într-un memoriu transmis vineri seară, directorul Biroului pentru Buget și Management, Russell Vought, le-a cerut angajaților guvernamentali să se prezinte la muncă pentru a desfășura activități de închidere ordonată a agențiilor. „Este speranța noastră ca această întrerupere să fie una de scurtă durată” , a scris Vought. Negocierile din Senat au fost întârziate de o serie de cerințe ale senatorului republican Lindsey Graham, care a refuzat să retragă un blocaj procedural până nu i se garanta un vot asupra unui proiect de lege ce ar incrimina oficialii locali care refuză să colaboreze cu autoritățile federale în aplicarea legilor privind imigrația („politici de oraș-santuar”). Graham a cerut, de asemenea, includerea unui amendament privind ancheta „Arctic Frost”, care ar fi impus notificarea senatorilor în cazul în care le sunt accesate registrele telefonice în cadrul unor investigații penale. Deși acest shutdown pare a fi unul scurt, cu șanse mari de a fi încheiat luni, el reflectă tensiunile politice profunde și dezacordurile interne care continuă să afecteze funcționarea administrației federale americane. [...]

Reuniune a crescătorilor de ovine la Poiana Sibiului pentru constituirea Uniunii Oierilor.
Agricultură31 ian. 2026

Uniunea Oierilor înființată oficial la Sibiu - organizație națională cu membri din principalele regiuni ale țării

Uniunea Oierilor a fost înființată oficial la Poiana Sibiului potrivit Agrointeligența , organizația fiind constituită pe 18 ianuarie 2026 ca structură națională pentru reprezentarea, promovarea și apărarea intereselor crescătorilor de ovine din România. Înființarea a venit după demersuri începute în 2025, concretizate în două întâlniri ale fermierilor: una pe 30 octombrie, la București, la care au participat peste 50 de forme asociative, și o a doua pe 5 decembrie, la Sibiu, cu peste 120 de crescători și reprezentanți ai asociațiilor de profil. Atunci au fost stabilite direcțiile de acțiune, obiectivele și structura de conducere, iar la Poiana Sibiului a fost formalizat pasul final. În primul comunicat al noii forme asociative se subliniază că Uniunea a fost constituită de persoane fizice și juridice, alături de asociații din mai multe regiuni ale țării, pentru a susține caracterul național al inițiativei. „Uniunea Oierilor a fost constituită de persoane fizice și persoane juridice, alături de asociații ale crescătorilor de ovine din întreaga țară, toți având calitatea de membri fondatori.” Dincolo de componenta de reprezentare, Uniunea își fixează o agendă amplă , care include relația cu autoritățile și organismele de profil, consolidarea sectorului ovin și caprin ca domeniu strategic, creșterea competitivității prin acces la finanțare și programe de dezvoltare, precum și promovarea produselor pe piața internă și externă, inclusiv prin protejarea denumirilor de origine și a indicațiilor geografice. Organizația menționează și obiective legate de dezvoltarea durabilă (bunăstarea animalelor și utilizarea eficientă a resurselor), formarea profesională, procesarea locală și dezvoltarea de lanțuri scurte de comercializare, respectiv susținerea exportului de animale vii și produse procesate. Un punct central al proiectului este extinderea bazei de membri, cu ambiția de a deveni cea mai mare și reprezentativă organizație din domeniu. Uniunea anunță că, în perioada următoare, invită crescătorii care se regăsesc în obiectivele și valorile sale să se alăture, pentru a construi o reprezentare unitară în dialogul intern și extern. „În acest sens, în perioada imediat următoare, toți crescătorii de ovine și caprine care se regăsesc în obiectivele, scopul și valorile Uniunii sunt invitați să se alăture organizației și să devină membri activi.” [...]

Vacă păscând pe un câmp cu iarbă și flori sălbatice.
Agricultură31 ian. 2026

MADR aprobă derogare pentru crescătorii de animale - prelungire termene investiții în programele de susținere

Guvernul a aprobat o derogare care prelungește termenele pentru investițiile din zootehnie , potrivit Revista Ferma , după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat modificarea cadrului legal pentru programele dedicate creșterii porcilor și păsărilor. MADR precizează că, în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2026, a fost aprobată o Ordonanță de Urgență care modifică Legea nr. 195/2018 (programul pentru crescătorii de suine pentru activitatea de reproducție) și Legea nr. 227/2018 (programul pentru reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol). Miza derogării este prelungirea termenului maxim de realizare a investițiilor finanțate prin aceste programe, pentru beneficiarii care au primit bani pentru investiții. În forma anterioară, termenul maxim de realizare a investițiilor era de 18 luni de la acordarea primei plăți, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult 18 luni. Prin actul aprobat acum, termenul inițial de 18 luni rămâne, însă prelungirea posibilă, la solicitarea beneficiarului, urcă la maximum 30 de luni, ceea ce extinde fereastra de implementare pentru proiectele aflate în derulare. Justificarea invocată de minister ține de dificultăți operaționale și de piață: contextul economic internațional, criza forței de muncă și întârzierile furnizorilor în livrarea echipamentelor contractate. În lipsa acestei derogări, MADR indică riscul ca o parte dintre proiecte să nu fie finalizate la timp, cu efecte economice negative pentru beneficiari și cu impact asupra obiectivelor programelor. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt. Am înțeles dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe și am decis să le oferim răgazul necesar pentru a finaliza investițiile. Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”, a declarat ministrul Florin Barbu. Potrivit MADR , sunt încheiate 25 de contracte în sectorul suin și 38 de contracte în sectorul avicol. Investițiile contractate vizează, la nivel de potențial, 46.599 de locuri de cazare pentru reproducție în sectorul suin (cu o estimare de circa 1,5 milioane de purcei anual) și 8,7 milioane de locuri de cazare în sectorul avicol pentru activități de creștere, reproducție și incubație. În perioada următoare, efectul practic al derogării va depinde de modul în care beneficiarii solicită prelungirea și de ritmul în care pot fi recuperate întârzierile din lanțul de livrare și execuție. [...]

Intrarea principală a Bursei de Valori București, cu logo-ul vizibil.
Bursă31 ian. 2026

Bursa de Valori București crește cu 11,3% în ianuarie 2026 - cea mai bună lună din ultimii 14 ani înregistrată pe indicele BET

Indicele BET a urcat cu 11,26% în ianuarie 2026 , iar valoarea tranzacțiilor a ajuns la 2,29 miliarde de lei, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea marchează cea mai bună lună de ianuarie din ultimii 14 ani pentru principalul indice al Bursei de Valori București (BVB) și vine pe fondul continuării raliului început la finalul lui 2025 și al revenirii apetitului pentru risc. BET, cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace Evoluția de +11,26% a indicelui BET (care urmărește cele mai tranzacționate companii de la BVB) este, conform datelor citate, cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace. Mișcarea a fost una amplă, cu creșteri generalizate în componența indicelui, chiar dacă spre finalul lunii au apărut marcări de profit. Ultimele ședințe din ianuarie au fost caracterizate de corecții ușoare pe unele acțiuni, după avansurile accelerate din primele săptămâni. În ciuda acestor ajustări de final, randamentele lunare au rămas consistente, iar dinamica indicelui a fost susținută de o lichiditate peste medie. Tranzacții de 2,29 mld. lei, cea mai bună lună ianuarie din istoria bursei Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a totalizat 2,29 miliarde de lei într-o singură lună, ceea ce reprezintă cea mai bună lună ianuarie din istoria bursei, notează publicația. Totodată, este cel mai mare rulaj lunar din iulie 2023, când listarea Hidroelectrica a atras atât investitori noi, cât și conturi mai vechi reintrate în piață. Media zilnică a tranzacțiilor s-a situat la circa 127 milioane de lei, aproape dublu față de media din 2025, semnalând un început de an cu interes mai ridicat pentru acțiuni. Ziarul Financiar subliniază însă că acest nivel nu garantează menținerea lichidității la aceleași cote pe parcursul întregului an. Indicator (ianuarie 2026) Valoare / observație Creștere indice BET +11,26% Valoarea totală a tranzacțiilor 2,29 mld. lei Media zilnică a tranzacțiilor ~127 mil. lei Număr total de tranzacții peste 211.000 Volum total aproape 900 mil. acțiuni Vârf zilnic al rulajului peste 319 mil. lei Reper istoric menționat cel mai rapid ritm lunar din ianuarie 2012 încoace Reper de lichiditate cel mai mare rulaj lunar din iulie 2023 Activitate ridicată în piață și semnale din structura tranzacțiilor Datele zilnice indică o activitate susținută, cu ședințe frecvente în intervalul 100–150 milioane de lei și un vârf de peste 319 milioane de lei într-o singură zi. În total, în ianuarie au fost realizate peste 211.000 de tranzacții, cu aproape 900 de milioane de acțiuni, ceea ce sugerează o participare mai largă a investitorilor. În paralel cu creșterea indicelui, capitalizarea companiilor de pe piața principală a ajuns la circa 575 miliarde de lei la final de lună. Această evoluție reflectă atât avansul prețurilor, cât și interesul mai mare pentru piața locală, în contextul raliului început la finalul lui 2025. Performanțe la nivel de acțiuni și comparația cu alte burse Creșterile din BET au fost conduse, în ianuarie, de Nuclearelectrica (+31,5%), MedLife (+28,2%) și Fondul Proprietatea (+26,9%), conform articolului. Au urmat Aquila (+25%), Premier Energy (+20,8%) și Electrica (+20,7%), în timp ce băncilor li se atribuie o evoluție mai temperată: Banca Transilvania (+7,4%) și BRD (+6%), iar OMV Petrom a urcat cu +2,2%. În plan regional și european, performanța BVB este prezentată ca fiind peste multe piețe importante, chiar dacă indicele din Budapesta a urcat cu circa 15% în ianuarie. În același interval, Polonia a avut aproximativ +5,5%, Viena (ATX) aproape +6%, iar marile piețe vest-europene au consemnat variații mai mici (DAX Germania +0,15%, Euro Stoxx 50 +2,5%, CAC 40 ușor pe minus). În SUA, indicii principali au crescut cu circa 1–1,5% de la începutul anului, mult sub ritmul pieței românești. [...]

Grafic care ilustrează performanța modelelor AI în testul Humanity's Last Exam.
Inteligență artificială31 ian. 2026

Google Gemini 3 Pro conduce cu 37,5% acuratețe în testul Humanity's Last Exam - Alte modele importante nu depășesc 25%

Niciun model de inteligență artificială nu trece de 40% la noul test „Humanity’s Last Exam”, un reper publicat în Nature care încearcă să măsoare performanța pe întrebări aflate la limita cunoașterii umane. Deși clasamentele arată progrese față de primele rezultate din 2025, cercetătorii avertizează că astfel de scoruri sunt ușor de interpretat greșit atunci când sunt folosite ca indicator pentru „inteligența generală” (capacitatea de a rezolva autonom probleme noi, în contexte variate). „Humanity’s Last Exam” (HLE) include 2.500 de întrebări de nivel expert din peste 100 de subdomenii academice, de la interpretarea unor inscripții antice până la analiză anatomică, și a fost realizat cu contribuția a aproape 1.000 de profesori și cercetători din peste 500 de instituții din 50 de țări. Conform clasamentului oficial, Google Gemini 3 Pro Preview conduce cu 37,5% acuratețe, urmat de GPT-5 (circa 25%) și Grok 4 (aproximativ 24%), arată Scale AI . În același timp, oamenii-experți ar avea un reper de circa 90%, ceea ce subliniază distanța rămasă până la performanța umană în astfel de sarcini. Dincolo de cifre, miza pentru industrie și pentru investitori este dacă un astfel de test spune ceva relevant despre „inteligența generală” sau doar despre abilitatea de a răspunde la întrebări închise, verificabile. Creatorii testului recunosc explicit această limitare, notează techxplore : „Acuratețea ridicată ar demonstra performanță de nivel expert la întrebări închise, verificabile, dar nu ar sugera, de una singură, capacități de cercetare autonomă sau inteligență artificială generală.” Criticile vizează și faptul că un benchmark (test standardizat) poate împinge companiile să optimizeze modele „pentru clasament”, nu pentru înțelegere generală și transfer de cunoștințe către situații noi. Subbarao Kambhampati, profesor la Arizona State University și fost președinte al Association for the Advancement of Artificial Intelligence, susține că esența inteligenței umane nu este surprinsă de un test static, ci de capacitatea de a evolua și de a aborda întrebări care nici nu existau anterior. O critică înrudită, formulată de analiști, este că „învățarea pentru test” poate ridica scorurile fără să îmbunătățească în mod real competențele generale ale sistemelor, relatează The Conversation . În acest context, apar și alternative care încearcă să măsoare utilitatea practică, nu doar performanța pe întrebări academice. OpenAI a introdus GDPval, un indicator orientat spre rezultate de muncă (documente de proiect, analize de date și livrabile) în 44 de ocupații din industrii importante pentru PIB-ul SUA, potrivit OpenAI . În paralel, unul dintre contributorii la HLE, Park Ha-eon (CTO la Aim Intelligence), anticipează că vor urma evaluări mai complexe și mai realiste, afirmând că HLE nu va fi „ultimul benchmark”, conform Seoul Economic Daily . Ce arată, de fapt, aceste rezultate și de ce sunt contestate ca indicator pentru „inteligența generală”: Testul măsoară în principal performanța la întrebări închise și verificabile, nu capacitatea de cercetare autonomă sau adaptare la situații noi. Un benchmark static poate fi „învățat” prin optimizare țintită, ceea ce îmbunătățește scorul fără garanția unei înțelegeri mai profunde. Diferența mare față de reperul uman (circa 90%) sugerează limite semnificative pe sarcini de nivel expert, chiar dacă liderul clasamentului se apropie de 40%. Piața începe să caute măsurători mai apropiate de productivitatea reală, prin evaluări bazate pe livrabile profesionale, nu doar pe întrebări academice. [...]