Externe29 iun. 2026
Ucraina spune că rachetele de croazieră FP-5 „Flamingo” au lovit o fabrică militară din Volgograd - OSINT indică avarii majore la două ateliere, după un atac la 500–900 km în Rusia
Performanța mai bună a rachetei ucrainene „Flamingo” în lovituri la 500–900 km adâncime în Rusia sugerează o presiune în creștere asupra apărării aeriene ruse și a industriei sale militare , după ce trei din cinci proiectile ar fi atins o fabrică de componente militare din Volgograd, potrivit Kyiv Post . Atacul din noaptea de 26 spre 27 iunie a vizat centrul militar-industrial Titan-Barrikady Federal Research and Production Center din Volgograd, iar imagini geolocalizate făcute publice în weekend ar arăta impacturi directe și distrugeri parțiale. Surse oficiale ucrainene au susținut că au fost lansate cinci rachete grele de croazieră FP-5 „Flamingo”, produse de compania Fire Point (cu sediul la Kiev), care ar fi zburat aproximativ 500–900 km în spațiul aerian al Federației Ruse. Guvernatorul regiunii, Andrey Bocharov, a declarat după atac că a fost avariată „o facilitate de producție” în Volgograd și că au fost rănite cel puțin 10 persoane, fără alte detalii. Ce arată evaluările OSINT despre pagube Analiza imaginilor și a materialelor video realizată de grupurile de cercetare open-source Dnipro Osint (Harbuz) și Exilenova+ indică avarii structurale majore la două ateliere ale uzinei, nr. 2 și nr. 38, în urma exploziei și incendiului din interiorul clădirilor. Atelierul 38 este descris ca principala facilitate de producție a uzinei, cu mașini-unelte și linii de asamblare, inclusiv pentru producția finală de lansatoare de rachete balistice și platforme purtătoare de rachete folosite de armata rusă. Potrivit aceleiași evaluări, uzina produce inclusiv lansatoare și componente pentru racheta Iskander-M, utilizată de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Imaginile ar indica și lovirea unui al treilea atelier (neidentificat), iar unii observatori au menționat o a patra explozie în incintă, însă cercetătorii independenți nu au confirmat-o. Nici sursele oficiale ruse, nici cele ucrainene nu au precizat unde au ajuns cele două rachete care nu ar fi lovit uzina. De ce contează: o rată de lovire mai bună decât în atacurile anterioare Materialul notează că „Flamingo” a avut, în trecut, performanțe slabe în luptă, fiind adesea doborâtă sau ratând ținta. Conform numărătorii Kyiv Post și analizelor OSINT citate, înainte de lovitura asupra uzinei Barrikady ar fi existat probabil 34 de lansări, dintre care doar cinci ar fi atins credibil țintele vizate. Ca termen de comparație, într-un atac din 10 iunie asupra unei fabrici de electronice pentru apărare din Ceboksary (la circa 1.000 km de posibilele zone de lansare), apărarea aeriană rusă ar fi doborât trei din cinci rachete, iar dintre cele două ajunse în zona țintei doar una ar fi lovit efectiv incinta; cealaltă ar fi ratat. O încercare anterioară, la 4 mai, s-ar fi soldat cu doborârea a patru din cinci rachete, iar singura rămasă ar fi explodat la sute de metri de fabrică. În acest context, raidul din 27 iunie este prezentat drept unul dintre cele mai reușite atacuri cu rachete ale Forțelor Armate ale Ucrainei din întregul război, comparabil ca efect cu un atac din septembrie 2023 cu rachete britanice Storm Shadow asupra portului Sevastopol ocupat de Rusia. Cum încearcă Ucraina să „strecoare” racheta prin apărarea aeriană Directorul Fire Point, Denys Shtilerman, a spus într-un interviu publicat sâmbătă pe YouTube că principalele probleme au fost legate de realizarea unor sisteme de ghidaj suficient de precise pentru zbor la altitudine foarte joasă, sub 20 de metri, și de densitatea apărării aeriene ruse. O analiză a Institute for the Study of War (menționată în articol) a avansat ipoteza că loviturile ucrainene asupra aeronavelor ruse A-50 (AWACS – avioane de avertizare timpurie și control aerian) ar fi putut crea „goluri” în supravegherea aeriană, exploatate ulterior. În același context, este citată informația că Rusia ar opera mai puțin de zece aeronave A-50 funcționale. Separat, grupul OSINT OKO Gora susține că, din ianuarie 2026, planificatorii ucraineni ar fi mutat țintele „Flamingo” din sudul Rusiei și Crimeea ocupată către obiective mai adânci în Federația Rusă, în special de-a lungul râurilor Volga și Kama. Toate cele șapte atacuri confirmate în 2026 ar fi vizat ținte aflate pe malul unor căi navigabile majore, pe ideea că racheta poate zbura la altitudine foarte joasă deasupra apei, fiind mai greu de interceptat. Cost, producție și ce urmează „Flamingo” folosește pe scară largă fibră de carbon, iar proiectanții afirmă că are o semnătură radar relativ mică, fără a fi însă o platformă „invizibilă” (stealth). Un avantaj-cheie, potrivit conducerii Fire Point, este conceptul de producție „ieftină”: racheta ar fi proiectată să folosească motoare cu reacție recuperate de la aeronave și bombe aviatice din era sovietică drept focoase, ceea ce ar permite fabricarea mai rapidă și mai ieftină. Datele citate indică o lungime de aproximativ 14 metri și o anvergură de 6 metri, cu un cost estimat între 500.000 și 1 milion de dolari (aprox. 2,3–4,6 milioane lei), față de circa 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pentru o rachetă Tomahawk. Fire Point a susținut la final de 2025 că fabricile de serie ar putea produce circa 30 de rachete pe lună, cu o creștere la peste 200 până la finalul lui 2026; președintele Volodîmîr Zelenski a spus, la mijlocul lui februarie, că producția a fost întârziată de lovituri rusești asupra unei facilități Fire Point, dar că va continua și se va extinde. Shtilerman a mai afirmat că firma lucrează la o rachetă balistică cu rază de 800 km, FP-9, cu teste de motor în iunie și zboruri de test ulterior. „De îndată ce un zbor de test arată că totul funcționează corect, următorul zbor ar trebui lansat spre Moscova.” [...]
