Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Deficitul bugetar al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 , dar țara rămâne cu cel mai mare deficit din UE, potrivit datelor Eurostat citate de Antena 3 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că scăderea de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025 indică intrarea într-o „etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară”, cu miză directă pe costurile de finanțare și credibilitatea în fața investitorilor și a Comisiei Europene. Deficitul este calculat după metodologia europeană ESA (Sistemul European al Conturilor) și a fost validat de Eurostat. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea de 1,4 puncte procentuale a fost peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care plasau deficitul ESA pentru 2025 între 8,2% și 8,4% din PIB. De ce contează: finanțarea statului și costul creditării în economie În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă reducerea deficitului de scăderea vulnerabilităților: deficite mari și datorie în creștere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat și, prin efect de propagare, costuri mai mari ale creditelor pentru populație și companii. Nazare vorbește despre „reconstruirea credibilității” și despre revenirea pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar. „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă.” Ce a stat în spatele corecției, potrivit Ministerului Finanțelor Ministerul indică un „mix de măsuri” care ar fi susținut ajustarea, fără a detalia cuantumuri pe fiecare componentă: creșterea veniturilor bugetare; reducerea și eficientizarea cheltuielilor; reorganizarea finanțării investițiilor; utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, instituția susține că statul a redus „semnificativ” arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, iar măsurile adoptate la finalul anului trecut ar fi permis stingerea unor arierate și evitarea transferării de presiuni suplimentare asupra bugetului din 2026. Investițiile, menținute la un nivel ridicat Un element central al mesajului Ministerului este că ajustarea nu ar fi fost făcută prin oprirea investițiilor publice. Conform comunicatului, România a menținut investițiile la 7,2% din PIB, „printre cele mai mari din Uniunea Europeană”, cu accent pe infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene. Context european: România, încă pe primul loc la deficit Deși corecția este prezentată drept una dintre cele mai ample într-un singur an în UE, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniune, notează comunicatul. Ca repere, sunt menționate deficite de aproximativ 7,3% din PIB în Polonia, 5,2% în Belgia și 5,1% în Franța, în timp ce deficitul mediu la nivelul UE este indicat la aproximativ 3% din PIB. Eurostat mai arată că ponderea deficitului guvernamental în zona euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, iar în UE a rămas la 3,1%. România este în procedura de deficit excesiv din 2020, iar datele publicate se bazează pe raportările statelor membre în prima notificare din 2026 pentru aplicarea acestei proceduri. [...]
Bulgaria este estimată să depășească Grecia la PIB pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare , o schimbare de poziții care contează pentru modul în care sunt comparate nivelul de trai și convergența economică în Europa, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza informațiilor transmise de Agerpres . Datele citate indică o îmbunătățire graduală a poziției Bulgariei în clasamentul a 41 de țări europene analizate: până în 2030, Bulgaria ar urma să ajungă pe locul 30, în timp ce Grecia ar coborî pe locul 32, descris ca unul dintre cele mai severe declinuri din grupul examinat. Ce măsoară indicatorul și de ce schimbă comparațiile Estimările sunt făcute în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), adică o ajustare care urmărește să reflecte mai bine venitul „real” și standardele de viață decât valorile nominale. În acest cadru, Bulgaria apare cu o traiectorie „fermă” de creștere, în timp ce Grecia este proiectată pe o tendință descendentă pronunțată în raport. Cifrele-cheie: Bulgaria vs. Serbia și ecartul regional Pentru 2025, PIB-ul pe locuitor al Bulgariei, exprimat în PPS, este estimat la 42.816 euro, față de 32.724 euro în Serbia, ceea ce înseamnă un decalaj de aproape 10.000 euro. Diferența ar urma să se mențină și în 2030, când Bulgaria este estimată la 56.360 euro, iar Serbia la 44.458 euro. În același timp, țările din Balcanii de Vest – Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina – sunt proiectate să rămână semnificativ mai jos în clasament, între locurile 34 și 38. Context european: decalajele rămân mari, chiar și cu avansul Bulgariei Chiar dacă urcă în clasamentul pe PPS, Bulgaria rămâne între statele UE cu venituri mai scăzute în termeni nominali, cu un PIB pe locuitor estimat la aproximativ 28.000 euro. La polul opus, Luxemburgul ar urma să depășească 150.000 euro pe locuitor. În proiecțiile citate, economiile nordice și vestice își păstrează pozițiile dominante: Irlanda ar urma să ajungă pe primul loc până în 2030 (depășind Luxemburg), urmată de Norvegia, Elveția și Danemarca. Germania este menționată drept cea mai solidă performanță dintre marile economii din UE, în timp ce Spania este plasată la capătul inferior al acestui grup. Raportul notează și poziția relativ puternică a Turciei între țările candidate la UE, aceasta urmând să rămână în clasament înaintea unor state membre, inclusiv Grecia, și a unor economii din Balcani. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
Donald Trump spune că SUA iau în calcul un schimb valutar cu Emiratele Arabe Unite , o măsură care, dacă ar fi activată, ar funcționa ca o plasă de siguranță de lichiditate în contextul tensiunilor regionale. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru CNBC și sunt relatate de The Jerusalem Post . Trump a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă este „în discuție” o linie de swap valutar (un acord prin care două bănci centrale pot face schimb temporar de monedă pentru a asigura finanțare în situații de stres), numind Emiratele „un aliat bun”. El a sugerat și posibilitatea unui sprijin financiar mai larg pentru EAU, deși a punctat că este „surprins” de ideea că ar avea nevoie, având în vedere bogăția țării. De ce contează: un instrument de stabilitate financiară, legat de riscul geopolitic Potrivit informațiilor citate în material, ideea ar fi fost discutată la Washington în întâlniri cu oficiali americani, pe fondul riscului ca războiul să împingă statul din Golf într-o criză mai profundă. The Wall Street Journal (menționat în articol) a relatat că guvernatorul băncii centrale din EAU ar fi ridicat subiectul unei linii de swap cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , și cu oficiali ai Rezervei Federale (Fed), ca măsură de precauție. În aceeași logică, Trump a spus că, „dacă EAU ar avea o problemă”, SUA „ar fi acolo pentru ei”, dar a insistat că i se pare greu de crezut că ar apărea o astfel de situație. Reacția EAU: „Economia rămâne rezilientă” Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în SUA, Yousef Al Otaiba, a transmis că apreciază recunoașterea de către Trump a EAU ca partener important, însă a respins ideea că țara ar avea nevoie de sprijin financiar extern. „Orice sugestie că EAU au nevoie de sprijin financiar extern interpretează greșit faptele.” Într-o declarație publicată pe X de ambasada EAU, Otaiba a mai spus că parteneriatul economic dintre cele două țări va continua „nu pentru că una depinde de cealaltă pentru sprijin, ci pentru că ambele beneficiază” de relație. Ce urmează Articolul nu indică un calendar, parametri sau instituția care ar decide formal o eventuală linie de swap. Deocamdată, informația rămâne la nivel de discuție și semnal politic, în paralel cu mesajul oficial al EAU că nu are nevoie de finanțare de urgență. [...]
Aproape jumătate dintre unitățile teritoriale ale ANAF ar urma să fie desființate , într-o reorganizare care ar concentra activitatea fiscală la nivel județean și ar reduce semnificativ prezența instituției în orașe mici și comune, potrivit HotNews . Informația, obținută de Profit.ro și preluată de HotNews, indică faptul că șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus desființarea a 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune, adică aproximativ 47% din total. Propunerile ar fi fost făcute pe baza unor criterii stabilite de centrala Fiscului din București. Dacă planul se aplică, în fiecare județ ar rămâne, în medie, circa două unități fiscale, ceea ce ar însemna o consolidare a rețelei teritoriale și, implicit, schimbări operaționale pentru contribuabilii care interacționează cu ANAF la nivel local. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul implementării sau despre forma finală a deciziei. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
Rusia își cosmetizează indicatorii economici pentru a masca presiunea pe buget și inflație , iar asta complică evaluarea riscurilor pentru piețele energetice și pentru eficiența sancțiunilor, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Serviciului Militar de Informații și Securitate suedez (MUST) , preluat de AFP și Agerpres. MUST susține că Moscova își ascunde dificultățile economice „pentru a părea mai rezilientă decât este în realitate”. În evaluarea serviciului suedez, Rusia se confruntă cu „o inflație mai mare și un deficit bugetar mai mare” decât cele raportate oficial. Un element relevant pentru investitori și pentru statele care urmăresc sustenabilitatea finanțelor publice ruse este legătura dintre veniturile din petrol și deficit. Conform comunicatului citat, „în ciuda prețurilor recente ridicate la petrol”, care au ajutat la creșterea veniturilor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de un an întreg pentru a reabsorbi deficitul bugetar rusesc. De ce contează: opacitatea datelor schimbă modul în care se citește „reziliența” Rusiei Dacă indicatorii macroeconomici sunt manipulați, devine mai dificil de estimat: cât de rapid se deteriorează echilibrele bugetare și monetare (deficit, inflație); cât de mult pot compensa veniturile din energie presiunea fiscală; ce efect real au sancțiunile asupra capacității de finanțare și de mobilizare a resurselor. MUST mai arată că slăbiciunea economică nu ar schimba obiectivele strategice ale Rusiei, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina și operațiunile „hibride” în țările UE și NATO. Limitarea economică există, dar nu oprește decizia politică Thomas Nilsson, șeful MUST, afirmă că menținerea direcției strategice este „o decizie politică, nu economică”, însă adaugă că „constrângerile economice și sancțiunile afectează tipul de capabilități militare pe care Rusia le poate mobiliza și cât de repede poate face acest lucru”. Materialul nu oferă detalii metodologice despre cum ar fi manipulate datele sau estimări alternative complete pentru inflație și deficit; evaluarea este prezentată la nivel de concluzii, pe baza comunicatului MUST citat de AFP și Agerpres. [...]
ANAF și Ministerul Finanțelor au intensificat controalele la ONG-uri, cu riscuri fiscale directe pentru sponsori și obligații de restituire pentru organizații , potrivit HotNews . Verificările vizează în special modul în care sunt cheltuiți banii proveniți din sponsorizări și din sumele redirecționate din impozitul pe venit sau din impozitul pe profit. Diferența majoră între cele două tipuri de inspecții este cine suportă consecința financiară. În controalele ANAF, „sancționat” poate fi sponsorul (compania), prin nerecunoașterea facilității fiscale aferente sponsorizării, ceea ce duce la impozit pe profit suplimentar, plus dobânzi și penalități, potrivit avocatei Luisiana Dobrinescu (Dobrinescu Dobrev SCA). În inspecțiile Ministerului Finanțelor, concluzia poate fi că ONG-ul nu a folosit corespunzător fondurile, situație în care organizația poate fi obligată să restituie sumele redirecționate către buget, tot cu dobânzi de întârziere. Unde apar, în practică, blocajele în controale Avocata indică trei probleme recurente în abordarea organelor de inspecție: Aplicarea greșită a conceptului de „persoane afiliate” la ONG-uri, atunci când există fondatori sau membri ai consiliului director comuni cu reprezentanți ai sponsorilor. Un exemplu menționat: ANAF a anulat beneficiul fiscal al sponsorizării deoarece directoarea financiară a sponsorului era membru în consiliul director al ONG-ului. Solicitarea trasabilității banilor pe fiecare sponsorizare , deși, în practică, sumele intră într-un disponibil financiar global al organizației, fără „individualitate” care să permită corelarea directă între o sponsorizare anume și o cheltuială anume. Negarea facilității fiscale pe motiv că ONG-ul nu a cheltuit integral banii de care a dispus, abordare descrisă drept „neașteptată” în material. Ce documente și evaluări ar trebui să aibă ONG-urile la îndemână Pentru a reduce riscurile în inspecții, organizațiile trebuie să poată prezenta documente justificative pentru fiecare caz finanțat: contracte de susținere financiară, documente care atestă cauza finanțată (de exemplu, studii, tratament medical) și dovada plății. În material se arată că plățile în numerar pot ridica din start semne de întrebare suplimentare . O atenție specială ar trebui acordată contractelor de sprijin financiar , despre care se menționează că inspectorii invocă frecvent lipsa de claritate. În plus, este recomandată o evaluare a riscului ca autoritățile să considere că există control direct între sponsor și ONG (prin administratori, consiliu director sau salariați în funcții de conducere) ori că sponsorul poate direcționa disponibilitățile financiare ale organizației. Reîncadrări fiscale: exemplul unui after-school Materialul mai arată că, în urma inspecțiilor, ANAF poate reîncadra fiscal anumite venituri declarate ca sponsorizări în venituri impozabile . Exemplul dat: un after-school organizat ca asociație, pentru care ANAF a calculat impozit pe profit asupra sumelor primite lunar de la părinți, considerând că acestea reprezintă, în realitate, prețul unor servicii, nu sponsorizări. [...]
Criza politică împinge costurile de finanțare ale statului spre zona de risc , iar semnalele din piață – de la scăderea Bursei la urcarea randamentelor la titlurile de stat – arată că investitorii încep să taxeze România într-un moment în care bugetul depinde de împrumuturi constante, potrivit Adevărul . România intră în această turbulență cu un tablou fiscal fragil: cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și procedură de deficit excesiv, ceea ce obligă Guvernul să prezinte Comisiei Europene un calendar credibil de reducere a dezechilibrelor. În acest context, orice semnal că reformele asumate nu vor fi respectate poate declanșa o reacție în lanț: dobânzi mai mari la titlurile de stat, presiune pe curs și, în final, risc de retrogradare a ratingului sub pragul „investment grade” (categoria recomandată investițiilor). Piața transmite deja semnale: bursă în scădere, randamente în urcare Bursa de Valori București a deschis ședința de luni, 20 aprilie, cu scăderi pe toți indicii, iar după primele 50 de minute rulajul ajunsese la 20,25 milioane lei (3,97 milioane euro), conform datelor citate de Agerpres. Indicele BET a scăzut cu 1,08%, iar BET-Plus cu 1,05%. Analistul economic Adrian Negrescu spune că mișcarea de pe bursă este un prim semnal al deteriorării încrederii investitorilor, într-un moment în care instabilitatea politică pune sub semnul întrebării reformele legate de reducerea deficitului. „Această criză politică este ca un fel de seppuku economic pentru România, pentru că riscă să atenteze la fundamentele economice, din perspectiva încrederii pe care investitorii o mai au în țara noastră.” De ce contează: statul are nevoie de finanțare constantă, iar dobânda poate urca rapid Miza imediată este costul la care se împrumută statul. Randamentul titlurilor de stat românești pe zece ani a urcat la 7,1%, nivel despre care articolul notează că nu a mai fost întâlnit de la instalarea guvernului Bolojan. Negrescu indică o accelerare a scumpirii finanțării: dobânda ar fi ajuns la 7,18% „în această dimineață”, după ce, cu două-trei luni în urmă, coborâse la aproximativ 6% pe fondul unor „date pozitive privind reducerea deficitului bugetar”. În opinia sa, prelungirea crizei poate împinge randamentele spre 7%–8% sau chiar 8,5%, niveluri asociate unei percepții de risc apropiate de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Tot el avertizează că România are nevoie, „în medie”, să împrumute un miliard de euro pe săptămână, iar o problemă de credibilitate ar putea face mai dificilă atragerea investitorilor în titluri de stat. Riscul de rating și condiția reformelor, inclusiv pentru fondurile europene Adrian Codîrlașu, lector la ASE și președinte al CFA România, leagă direct menținerea ratingului de implementarea reformelor: fără acestea, România riscă retrogradarea și pierderea statutului „investment grade”. Din perspectiva investitorilor, criteriul-cheie devine dacă reformele vor fi făcute sau nu, în condițiile unor deficite descrise drept „nesustenabile”. În paralel, Negrescu avertizează asupra riscului de a pierde fonduri din PNRR , într-un calendar strâns de absorbție: articolul menționează o „cursă contra cronometru” pentru a atrage „zece miliarde de euro până în luna august”, condiționată de reforme. Cursul: stabil deocamdată, dar vulnerabil la presiuni Pe piața valutară, articolul notează că BNR a menținut până acum cursul euro/leu într-un interval strâns, însă o presiune susținută ar putea testa capacitatea de intervenție. Codîrlașu spune că prognoza CFA România nu s-a schimbat după izbucnirea turbulențelor: anticipațiile rămân pentru o depreciere ușoară, iar el indică randamentul obligațiunilor pe zece ani drept indicatorul care reflectă cel mai fidel percepția investitorilor, inclusiv a celor străini. Pentru economie, o eventuală depreciere a leului ar însemna scumpiri suplimentare la importuri – de la alimente la medicamente – într-un context în care consumul este deja afectat de valul de creșteri de prețuri din ultimii ani, mai arată analiza. [...]
Administrația Trump începe rambursarea a peste 166 mld. dolari (aprox. 763 mld. lei) din taxe vamale anulate, un șoc fiscal care poate pune presiune pe buget prin dobânzi lunare de circa 650 mil. dolari (aprox. 3 mld. lei) , după ce Curtea Supremă a decis în februarie că tarifele au fost impuse ilegal, potrivit HotNews . Guvernul SUA lansează luni un sistem de procesare a rambursărilor către importatori, la două luni după anularea taxelor care au stat la baza politicii comerciale a președintelui. Autoritățile vor începe să accepte cereri de rambursare, „plus dobânzi”, la mai puțin de un an de la impunerea tarifelor, relatează New York Times . Cine poate recupera banii și de ce nu e o rambursare „pentru toți” Eligibile sunt doar entitățile care au plătit oficial taxele vamale. Asta înseamnă că, deși politica tarifară a dus la scumpiri, consumatorii care au plătit prețuri mai mari nu pot cere direct despăgubiri, conform aceleiași surse. Pentru companii, miza este semnificativă: multe au fost nevoite să aleagă între a absorbi costul tarifelor, a tăia din alte cheltuieli sau a transfera povara către clienți. Presiune pe buget: dobânzi estimate la 650 mil. dolari pe lună Guvernul estimează că a acumulat venituri de peste 166 de miliarde de dolari din aceste taxe. Potrivit lui Scott Lincicome, vicepreședinte pentru economie generală la Institutul Cato, suma restantă ar genera dobânzi suplimentare de aproximativ 650 de milioane de dolari pe lună (circa 22 de milioane de dolari pe zi). În timpul disputei juridice, Trump a susținut că o înfrângere ar putea împinge guvernul într-o criză, însă economiștii au respins această evaluare, notează articolul. De la decizia Curții Supreme la implementare: un sistem „complet nou” În centrul cazului se află lista de taxe vamale „reciproce” impuse anul trecut în baza Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA), din 1977. Curtea Supremă a decis în februarie împotriva administrației, subliniind că niciun președinte anterior nu folosise această lege pentru a aplica taxe vamale. După decizie, administrația a încercat să încetinească procesul, până când Curtea de Comerț Internațional a intervenit în martie și a ordonat returnarea banilor către importatori. Administrația Trump a susținut că a fost nevoie de un sistem nou, capabil să proceseze rambursări „în bloc” și să separe taxele ilegale de cele legale aplicate acelorași mărfuri. Cerere mare și risc de litigii prelungite Ca semn al presiunii din mediul de afaceri, peste 3.000 de companii – inclusiv FedEx și Costco – au dat deja în judecată administrația pentru a-și asigura rambursările, unele acțiuni fiind depuse chiar înainte de decizia Curții Supreme. Rămâne neclar cât de ușor va funcționa mecanismul, în condițiile în care unii patroni spun că nu știu la ce să se aștepte, iar administrația a refuzat să precizeze dacă ar putea încerca să revină în instanță pentru a opri o parte sau toate rambursările. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 700 milioane lei la randamente de până la 7,16% pe an , într-o etapă de finanțare internă care se înscrie în planul de împrumuturi redus din aprilie față de martie, potrivit Economica . Statul a împrumutat 400 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitate reziduală de 12 luni, la un randament mediu de 6,34% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar băncile au subscris 585 milioane lei, conform Agerpres (pe baza datelor publicate de BNR). Separat, Ministerul Finanțelor a atras 300 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitate reziduală de 99 de luni, la un randament mediu de 7,16% pe an. Emisiunea a avut o valoare de 300 milioane lei, iar subscrierile băncilor au totalizat 371,5 milioane lei. Ce urmează: licitații suplimentare Pentru marți sunt programate două licitații suplimentare, la randamentele stabilite luni: încă 60 milioane lei pentru obligațiuni; încă 45 milioane lei pentru instrumentul de tip certificat de trezorerie. Context: plan de împrumuturi mai mic în aprilie În aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale de 3,9 miliarde lei, cu posibilitatea de a adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip „benchmark” (emisiuni standard, folosite ca reper pe piață). Totalul programat pentru aprilie este cu 4,1 miliarde lei sub nivelul din martie 2026 (8 miliarde lei) și este destinat refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Persistența crizei politice riscă să scumpească finanțarea României , într-un moment în care costurile de împrumut au urcat deja pe fondul tensiunilor externe, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Economica . Mesajul central: piețele cer „predictibilitate și liniște”, iar combinația dintre șocul extern și instabilitatea internă poate amplifica presiunea pe dobânzi și pe cursul de finanțare al statului. Dăianu susține că „marea vulnerabilitate” a României este deficitul bugetar, nu datoria publică, și că guvernul trebuie să continue consolidarea fiscală începută anul trecut. În opinia sa, România nu își permite „răgaz”, chiar dacă ajustarea generează nemulțumiri sociale și în mediul de afaceri. De ce contează: deficitul și instabilitatea politică pot împinge costurile de împrumut în sus Președintele Consiliului Fiscal spune că România se confruntă simultan cu două șocuri: războiul din Orientul Mijlociu și criza politică internă. În acest context, avertizează că prelungirea incertitudinii politice (inclusiv discuțiile despre alegeri anticipate sau guvern interimar) poate declanșa o reacție a piețelor financiare. „Dacă această criză politică va persista (…) pieţele financiare vor reacţiona, deoarece ele vor predictibilitate şi linişte.” El arată că dobânzile cerute pe piețe au crescut deja pe fondul războiului, iar pentru România – care „oricum plătea foarte mult” – asta înseamnă costuri și mai mari de finanțare. Ținta de deficit și riscul de derapaj Dăianu afirmă că efectele consolidării demarate în 2025 au început să se vadă, iar Consiliul Fiscal consideră realizabil un deficit „în jur de 6,2%” la finalul anului, cu condiția ca guvernul să nu „deraieze” corecția fiscal-bugetară. El amintește că în 2024, când deficitul a fost de peste 9%, creșterea economică a fost de doar 0,7%, aproape de stagnare, deși economia fusese stimulată prin cheltuieli cu salarii și pensii. În același timp, Dăianu subliniază că, chiar și cu un deficit de circa 6%, România rămâne între țările cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană și trebuie să continue ajustarea către 3%. Datorie, deficit extern și presiunea piețelor Deși consideră datoria publică „încă rezonabilă”, Dăianu avertizează că aceasta nu va scădea fără un surplus primar (venituri care să acopere cheltuielile înainte de plata dobânzilor). Într-un scenariu fără schimbări de politici, el spune că datoria publică ar putea depăși 80% din PIB „în câțiva ani”, iar piețele nu ar accepta menținerea unui deficit de 6%. Un element suplimentar de vulnerabilitate, în comparație cu alte state (exemplul dat este Polonia), este deficitul extern (de cont curent) mare, care obligă România să se finanțeze pe piețele internaționale. Ce opțiuni vede Consiliul Fiscal: colectare mai bună, nu noi taxe pe termen scurt Dăianu afirmă că o nouă creștere de taxe și impozite din 2027 ar fi „o atitudine letală pentru un guvern”, iar soluția indicată este îmbunătățirea colectării, unde spune că performanța din 2025 a fost insuficientă. El indică explicit zonele cu diferențe mari între ce ar trebui colectat și ce se colectează efectiv: TVA: „gap” de 30%; impozitul pe profit: „gap” de peste 40%, potrivit datelor europene citate. În plus, Dăianu notează că reducerea cheltuielilor în termeni reali prin efectul combinat al taxelor și inflației a contribuit la corecție, dar acest mecanism „nu va mai putea fi folosit” în 2027, ceea ce pune și mai mult accent pe controlul cheltuielilor și pe creșterea colectării. [...]