Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Poliția a constatat peste 1.100 de infracțiuni de evaziune fiscală în primele două luni din 2026, cu măsuri asigurătorii și prejudicii recuperate de peste 250 de milioane de lei, potrivit G4Media , care citează Agerpres și date ale Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Informațiile au fost prezentate sâmbătă, 14 martie 2026, într-o conferință de presă. Evaziune fiscală: dosare penale și sume recuperate IGPR indică faptul că, în intervalul ianuarie–februarie 2026, au fost înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale , dintre care 591 întocmite din oficiu. Tot în această perioadă, polițiștii au derulat 13 operațiuni de amploare pentru administrarea probelor în dosare penale, în cadrul cărora au fost puse în aplicare 164 de mandate de percheziție domiciliară. „În domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, în primele două luni ale anului au fost sesizate peste 1.100 de infracţiuni, înregistrate aproximativ 1.000 de dosare penale, dintre care 591 din oficiu, valoarea măsurilor asigurătorii şi a prejudiciilor recuperate fiind de peste 250 de milioane de lei, în creştere cu 192% faţă de primele două luni din anul 2025, dintre care peste 51 de milioane de lei sume recuperate efectiv (…), valoare cu peste 70% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IGPR, Aurel Dobre. Datele citate separă „măsurile asigurătorii” (sechestre și alte indisponibilizări dispuse pentru a garanta recuperarea) de „sumele recuperate efectiv”, menționate la peste 51 de milioane de lei în primele două luni din 2026. Comparații cu 2025 și acțiuni pe contrabandă Pentru anul 2025, IGPR arată că au fost sesizate aproximativ 7.300 de infracțiuni , iar valoarea măsurilor asigurătorii și a prejudiciilor recuperate a depășit un miliard de lei, în creștere cu 74% față de 2024. Din această sumă, peste 354 de milioane de lei ar fi fost recuperate efectiv, nivel cu 139% mai mare decât în 2024, potrivit aceleiași surse. Pe linia combaterii contrabandei, în primele două luni din 2026 au fost descoperite peste 2,1 milioane de țigarete și peste 360 de kilograme de tutun . Polițiștii au înregistrat aproximativ 60 de dosare penale (cu 80 de persoane cercetate) și au aplicat circa 180 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei. Macrocriminalitate economico-financiară: percheziții, rețineri și sechestre În zona macrocriminalității economico-financiare, IGPR raportează că pe parcursul anului 2025 au fost desfășurate 100 de acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 726 de persoane cercetate . În acest cadru, au fost puse în executare 842 de mandate de percheziție domiciliară și 482 de mandate de aducere , iar măsurile preventive au inclus 163 de rețineri și 82 de arestări (dintre care șapte la domiciliu), plus control judiciar pentru 117 persoane. Directorul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Cătălin Șerban, a precizat că în 2025 au fost puse în executare 323 de ordonanțe de instituire a sechestrului , fiind instituite măsuri asigurătorii de 333 de milioane de lei . Totodată, au fost indisponibilizate peste 50 de milioane de țigarete și 22 de tone de tutun, iar autoritățile au anunțat destructurarea a 33 de grupuri infracționale organizate, formate din 258 de persoane. Pentru primele două luni din 2026, pe aceeași linie, au fost desfășurate 14 acțiuni operative pentru probarea activității infracționale a 65 de persoane cercetate, cu 122 de mandate de percheziție și 55 de mandate de aducere. În urma acțiunilor, 18 persoane au fost reținute, 14 arestate, iar față de opt persoane s-a dispus control judiciar; au fost emise 38 de ordonanțe de sechestru, cu măsuri asigurătorii de peste 10 milioane de lei, și a fost identificată inclusiv o fabrică clandestină de țigarete. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
Guvernul României a aprobat majorarea salariului minim brut la 4.325 lei , nivel care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost adoptată în ședința de guvern de joi, iar ministrul Muncii, Petre-Florin Manole , a anunțat că măsura vizează îmbunătățirea veniturilor pentru angajații plătiți la nivelul minimului pe economie. Potrivit acestuia, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 4.050 lei la 4.325 lei , ceea ce înseamnă o majorare de 275 lei brut , echivalentă cu aproximativ 6,8% . Ministrul Muncii a precizat că, în termeni neti, venitul estimat va ajunge la aproximativ 2.699 lei , după aplicarea deducerii de 200 lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 125 lei pentru angajați. Petre-Florin Manole a explicat că noul nivel al salariului minim va avea efecte asupra mai multor indicatori ai pieței muncii. Astfel, tariful orar aferent unui program complet de lucru va ajunge la 25,949 lei pe oră , calculat pentru o medie de 166,667 ore lucrate pe lună . Principalele valori după majorare: Indicator Valoare actuală Valoare de la 1 iulie 2026 Salariu minim brut 4.050 lei 4.325 lei Creștere brută – 275 lei Creștere procentuală – 6,8% Salariu net estimat – 2.699 lei Tarif orar – 25,949 lei/oră Ministrul Muncii a subliniat că măsura este importantă pentru angajații cu venituri reduse, afirmând că salariul minim reprezintă pentru mulți români venitul de care depinde viața de zi cu zi. În opinia sa, majorarea ar trebui să contribuie la creșterea puterii de cumpărare, la reducerea riscului muncii la negru și la consolidarea protecției sociale pentru persoanele cu salarii mici. Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în prezent aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți la nivelul salariului minim brut pe economie. După aplicarea noii hotărâri, numărul total al angajaților care ar putea beneficia direct sau indirect de majorare ar putea ajunge la 1.759.027 de persoane . Ministrul a mai arătat că majorarea salariului minim poate genera și venituri suplimentare la bugetul de stat prin impozitul pe venit colectat din salarii, o parte dintre aceste sume urmând să contribuie la finanțarea unor măsuri sociale. [...]
Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie . Decizia a fost luată într-o ședință extraordinară desfășurată la Palatul Victoria, unde Executivul a aprobat toate actele aflate pe ordinea de zi, inclusiv bugetul asigurărilor sociale, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori și un pachet de măsuri de debirocratizare care vizează investițiile mari. Proiectul bugetului urmează acum să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Parametrii economici ai bugetului pentru 2026 Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au descris bugetul ca fiind „realist” și construit pe baze prudente, într-un context economic și geopolitic complicat. Principalii indicatori macroeconomici estimați pentru 2026 sunt: Indicator Valoare estimată Produs intern brut (PIB) 2.045,2 miliarde lei Creștere economică 1% Inflație 6,5% Deficit bugetar 6,2% din PIB Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului în următorii ani, cu obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2029. Potrivit ministrului Finanțelor, acest lucru ar reprezenta un pas important pentru credibilitatea economică a României pe piețele financiare și în relația cu instituțiile europene. Investiții publice mai mari decât în 2025 Una dintre principalele direcții ale bugetului este creșterea investițiilor publice. Pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții , față de 138 de miliarde de lei în 2025 . O mare parte din aceste sume provine din fonduri europene, inclusiv din proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final în august 2026. Creșteri importante de finanțare apar în mai multe domenii: Ministerul Energiei – 19,7 miliarde lei credite bugetare, o creștere de peste 260% Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – peste 12,6 miliarde lei Ministerul Economiei și Digitalizării – aproximativ 3,7 miliarde lei Ministerul Apărării Naționale – 49,3 miliarde lei În același timp, anumite ministere vor avea bugete mai mici pentru cheltuieli curente, printre acestea aflându-se Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii , însă în unele cazuri sunt planificate investiții mai mari pe termen lung prin credite de angajament. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 Guvernul a adoptat și hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie. Principalele modificări: salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei majorarea este de 275 lei brut , adică 6,8% salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei creșterea netă este de aproximativ 125 lei Ministerul Muncii estimează că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această majorare. În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți exact la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Sprijin pentru transportatori Executivul a decis și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori , o măsură menită să atenueze efectele creșterii prețului la motorină. Caracteristicile schemei: compensare de 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină aplicabilă până la 31 decembrie 2026 aproximativ 6.200 de operatori economici eligibili valoarea totală estimată a sprijinului depășește 650 milioane lei Potrivit ministrului Finanțelor, măsura este gândită pentru a proteja competitivitatea firmelor românești din transport și pentru a menține stabilitatea costurilor din lanțurile de aprovizionare. Măsuri de debirocratizare pentru investiții Guvernul a aprobat și o ordonanță de urgență care introduce mai multe reforme administrative pentru reducerea birocrației. Măsurile vizează trei domenii principale: 1. Autorizarea investițiilor străine pragul pentru examinarea investițiilor a fost ridicat la 5 milioane de euro mai puține companii vor trece prin procedura de verificare termenele de avizare sunt reduse 2. Proceduri de mediu simplificate termene mai scurte pentru depunerea și evaluarea documentelor introducerea unui sistem digital pentru transmiterea documentației 3. Avize pentru securitatea la incendiu eliminarea obligației de avizare pentru proiectele cu risc scăzut reducerea cu peste 40% a numărului de proiecte care necesită aviz documentația va fi depusă exclusiv electronic Executivul susține că aceste schimbări vor reduce costurile administrative pentru companii și vor accelera atragerea de investiții în România. Riscurile economice menționate de Guvern În prezentarea bugetului, oficialii au menționat și mai multe riscuri externe care pot afecta economia în 2026: volatilitatea piețelor energetice impactul conflictelor geopolitice, în special din Orientul Mijlociu posibile fluctuații ale prețurilor la combustibili Premierul Ilie Bolojan a declarat că România importă peste două treimi din petrolul utilizat și că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de piața internațională. Următorul pas: dezbaterea în Parlament După adoptarea în Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 va intra în procedură parlamentară. Partidele din coaliție au anunțat deja că vor depune amendamente, însă premierul a avertizat că modificările majore ar putea afecta echilibrul bugetar. Potrivit lui Ilie Bolojan, adoptarea rapidă a bugetului este esențială pentru stabilitatea economică și pentru transmiterea unui semnal de predictibilitate către companii, investitori și instituțiile europene. [...]
Consiliul Fiscal avertizează că bugetul României pentru 2026 este vulnerabil , chiar dacă instituția a avizat construcția bugetară propusă de Guvern. Potrivit Digi24 , experții spun că echilibrul bugetar depinde de mai mulți factori de risc, de la evoluția conflictelor internaționale până la colectarea taxelor și absorbția fondurilor europene. Instituția consideră că bugetul ar putea fi compatibil cu o țintă de deficit de aproximativ 6,25% din PIB în 2026 , însă această estimare este fragilă și poate fi influențată de evoluțiile economice și geopolitice. România vine după o perioadă cu dezechilibre majore, în care deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 8,7% din PIB (cash) și la 9,3% din PIB în metodologia europeană ESA, cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Unul dintre principalele riscuri menționate de Consiliul Fiscal este situația internațională. Războiul început în Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic, prin scumpirea petrolului și gazelor naturale. Un astfel de scenariu ar avea efecte directe asupra inflației, asupra creșterii economice și asupra veniturilor bugetare ale statului. În același timp, economia României este estimată să crească cu doar 1% în 2026 , un ritm modest. Autoritățile mizează mai ales pe investiții și pe exporturi pentru susținerea economiei, în condițiile în care consumul intern este afectat de măsurile de consolidare fiscală. Consiliul Fiscal subliniază că ajustarea deficitului nu a fost posibilă doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul menționează explicit că majorarea unor taxe și impozite a fost inevitabilă , iar măsurile au avut deja costuri sociale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor, într-un context de inflație ridicată. Un alt punct critic este nivelul scăzut al veniturilor fiscale din România, considerat una dintre cauzele structurale ale dezechilibrului bugetar. Instituția spune că statul trebuie să îmbunătățească semnificativ colectarea taxelor, în special a TVA și a impozitului pe profit. Situația este complicată și de evoluția datoriei publice. România a depășit deja pragul de 60% din PIB , iar dacă deficitul rămâne ridicat, datoria ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034 , un nivel care ar putea fi sancționat de piețele financiare. În schimb, dacă programul de consolidare fiscală continuă, datoria ar putea atinge un vârf de aproximativ 63% din PIB în 2027–2028, pentru ca apoi să înceapă să scadă și să coboare sub 60% până în 2030. Consiliul Fiscal mai atrage atenția asupra unei probleme majore: absorbția redusă a fondurilor europene. La finalul anului 2025, rata de absorbție era de doar aproximativ 15% pentru programele naționale , iar întârzierile pot pune presiune suplimentară pe buget și pe investițiile publice. În concluzie, instituția nu spune că bugetul pentru 2026 este nerealist, dar avertizează că depinde de mai multe condiții: evoluția economiei globale, controlul strict al cheltuielilor, creșterea colectării taxelor și utilizarea eficientă a fondurilor europene. [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului contestă proiectul de buget pe 2026 , potrivit Mediafax , care relatează despre un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu critici la adresa construcției bugetare propuse de Cabinetul condus de Ilie-Gavril Bolojan. SAALG susține că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică”, descriind documentul drept „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În comunicat, sindicaliștii argumentează că legea bugetului nu este doar un „tabel contabil”, ci instrumentul prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și limite efective de cheltuire a banilor publici. Din această perspectivă, ei indică drept condiție esențială „realismul” bugetului. Critica principală vizează fundamentarea macroeconomică. SAALG afirmă că Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Sindicatul apreciază că, în contextul în care economia ar fi performat recent sub propriile prognoze oficiale, arhitectura bugetară ar semăna mai degrabă cu un exercițiu de „optimism contabil” decât cu o construcție „responsabilă”. Într-un alt punct, SAALG vorbește despre „cifre cosmetizate statistic” și susține că acestea nu ar rezolva dezechilibrul fiscal. Totodată, sindicaliștii critică diminuarea consumului privat și ceea ce numesc „dependența de fonduri europene”. Potrivit comunicatului citat, sindicaliștii reclamă o contradicție internă: Guvernul ar admite că măsurile de consolidare fiscală (adică reducerea deficitului prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) vor afecta consumul privat, dar ar continua să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. SAALG invocă, în acest context, condițiile actuale din economie, menționând costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și o dependență mare de fonduri europene, ceea ce ar face dificilă combinația de politici presupusă de buget. Sindicaliștii mai susțin că bugetul ar paria pe investiții pentru susținerea creșterii economice, fără să demonstreze, în opinia lor, că există finanțarea, capacitatea administrativă și un calendar realist de implementare care să permită atingerea acestor obiective. O altă critică vizează colectarea veniturilor și distribuirea poverii bugetare. SAALG afirmă că ajustarea fiscală ar cădea „disproporționat asupra populației”, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu ar fi reevaluată „cu aceeași severitate”. În comunicat sunt enumerate înghețări la nivelul salariilor bugetare, pensiilor, alocațiilor și salariului minim, iar sindicatul susține că veniturile reale ale românilor ar scădea „pentru al doilea an consecutiv”. În final, SAALG își exprimă nemulțumirea și față de datoria publică în creștere și cheltuielile cu dobânzile, avertizând că, „în forma actuală”, proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze pe care le consideră fragile și pe „sacrificiul populației”. [...]
Președintele CFA România estimează risc ridicat de recesiune în 2026 , pe fondul unei scăderi puternice a consumului la început de an, relatează Bursa , citând Agerpres. Avertismentul CFA România: consumul, principalul semnal de alarmă Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, spune că România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB), invocând datele privind consumul din ianuarie și dinamica probabilă din lunile următoare. „Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică.” În evaluarea sa, scăderea consumului din ianuarie este un indicator cu greutate pentru începutul de an, iar primul trimestru ar putea consemna o contracție. Codirlaşu a mai arătat că, din ajustări sezoniere, unele variații trimestriale pot fi „netezite”, însă riscul de a vedea un minus în T1 2026 față de T4 2025 rămâne ridicat. Datele INS: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1% în ianuarie Datele Institutului Național de Statistică indică o scădere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) în ianuarie 2026 cu 9,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, față de ianuarie 2025, potrivit Agerpres, citată de Bursa. Declinul a fost atras de mai multe aspecte: comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%), conform aceleiași surse. Codirlaşu anticipează că scăderea consumului ar putea continua, invocând creșterea prețului combustibililor și o aversiune mai ridicată la risc din partea populației, care ar putea duce la prudență în cheltuieli. În acest context, el indică drept prim reper pentru confirmarea direcției economiei datele de PIB pentru trimestrul I, care ar putea oferi primele indicii privind intrarea în recesiune. În paralel, la elaborarea proiectului de buget pentru 2026, Guvernul a luat în calcul o creștere economică de aproximativ 1%, potrivit Agerpres. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]