Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state.
Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24.
În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare.
Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE.
Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta.
Recomandate

Ungaria va elibera din rezerva strategică noi cantități de carburanți începând de săptămâna viitoare , o măsură menită să susțină continuitatea aprovizionării, potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar a spus că, până la momentul începerii eliberărilor, furnizarea nu va fi periclitată. Decizia vine după ce, în februarie, precedentul guvern de la Budapesta condus de Viktor Orban a scos 250.000 de tone de petrol din rezerva strategică, în contextul întreruperii transportului din Rusia prin oleoductul Drujba. Context: securitatea aprovizionării și presiunea pe stocuri Anunțul actual indică faptul că autoritățile ungare se pregătesc să folosească din nou stocurile strategice, instrument utilizat de regulă pentru a amortiza șocuri de aprovizionare și pentru a evita disfuncționalități în piața internă a carburanților. În comunicarea publică, premierul nu a precizat volumele care urmează să fie scoase din rezervă și nici calendarul complet al operațiunii, dincolo de referirea la „săptămâna viitoare”. Măsuri de control bugetar în noul guvern Separat de subiectul carburanților, Peter Magyar a anunțat și o înăsprire temporară a regulilor de aprobare a angajamentelor financiare în guvern: pe viitor, doar ministrul de finanțe va putea aproba angajamente „în afara tranzacțiilor de rutină”. Potrivit premierului, investițiile peste 100 de milioane de forinți (circa 280.000 de euro, aprox. 1,4 milioane lei) sau angajamentele peste 250 de milioane de forinți vor necesita semnătura ministrului. Măsura ar urma să rămână în vigoare „o săptămână sau două”, până când noul guvern va putea vedea „cifrele exacte care au fost ascunse”, în condițiile în care Magyar a invocat existența unor angajamente „în valoare de sute de miliarde de forinți” care nu ar fi fost incluse în buget de precedentul executiv. [...]

Atacurile cu drone au scos din joc o parte semnificativă din rafinarea Rusiei , iar efectul imediat este o scădere puternică a producției de carburanți și măsuri de limitare a exporturilor, potrivit Stirile Pro TV , care citează date oficiale și surse Reuters. Capacitatea combinată a rafinăriilor afectate depășește 83 de milioane de tone anual, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Instalațiile lovite asigură peste 30% din producția rusă de benzină și circa 25% din producția de motorină, ceea ce amplifică riscul de dezechilibre pe piața internă. Blocaje operaționale în rafinării-cheie Printre unitățile afectate sunt menționate rafinăria din Kiriși (una dintre cele mai mari din Rusia), rafinăria din Moscova, precum și instalațiile din Nijni Novgorod, Riazan și Iaroslavl. Rafinăria Kiriși, cu o capacitate anuală de 20 de milioane de tone, este complet oprită din 5 mai, potrivit surselor Reuters. În cazul rafinăriei NORSI din Nijni Novgorod (17 milioane de tone anual), atacată pe 20 mai, situația operațională „rămâne neclară”, conform aceleiași surse. Ministerul rus al Energiei nu a comentat informațiile, mai notează materialul. Efect economic: presiune pe buget și restricții la export Pe fondul deteriorării situației, Moscova a introdus deja o interdicție privind exporturile de benzină , valabilă din aprilie până la finalul lunii iulie. Atacurile au vizat în ultimele luni nu doar rafinării, ci și conducte și depozite petroliere. Conform informațiilor citate, loviturile au redus producția de petrol a Rusiei (al treilea mare producător mondial după SUA și Arabia Saudită) și cresc presiunea asupra bugetului federal, unde veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului. [...]

Atacurile ucrainene au scos temporar din funcțiune rafinării-cheie din Rusia, afectând capacitatea de procesare și, implicit, o sursă majoră de venituri la export , potrivit Focus . Publicația notează că seria de lovituri documentată de Reuters vizează tot mai des infrastructura energetică pe un areal larg, inclusiv obiective aflate la distanță mare de granița cu Ucraina. Capacitate de rafinare afectată și opriri în lanț Conform Reuters, citată de Focus, Ucraina a raportat recent atacuri asupra rafinăriei Rosneft din Syzran și asupra marii rafinării Norsi, lângă Nijni Novgorod, iar autorități ucrainene au susținut că părți ale instalațiilor au luat foc. Reuters a mai relatat, pe baza unor surse din industrie, că mai multe rafinării au fost nevoite să își oprească temporar activitatea. Printre unitățile menționate se află și rafinăria din Moscova (Kapotnia), care ar fi oprit pentru scurt timp procesarea țițeiului după un atac cu drone. Alte avarii sunt indicate în Riazan, Perm, Tuapse, Kiriși și Ufa. Un reper important este rafinăria Norsi, descrisă ca unul dintre principalii producători de benzină ai Rusiei, cu o capacitate normală de procesare de circa 16 milioane de tone de țiței pe an. Reuters estimează că, între ianuarie și mai, aproximativ 700.000 de barili pe zi din capacitatea de rafinare ar fi fost afectați de atacuri, iar în total ar fi fost vizate 16 rafinării. De ce contează: presiune pe exporturi și pe alimentarea internă Ucraina tratează infrastructura energetică rusă drept țintă cu relevanță militară, deoarece rafinăriile susțin atât încasări mari din export, cât și aprovizionarea armatei și a logisticii militare cu combustibil, mai arată materialul. În paralel, atacurile asupra activelor petroliere rusești ar fi atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, potrivit Bloomberg , citat de Focus. Pe baza estimărilor companiei de analiză OilX, agenția ucraineană Ukrinform a relatat că gradul mediu de utilizare a rafinăriilor ar fi coborât temporar la cel mai scăzut nivel din 2009. Reacția Kremlinului și extinderea razei atacurilor Kremlinul încearcă să reducă temerile privind eventuale penurii, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, potrivit Reuters, că alimentarea cu combustibil în Rusia rămâne asigurată, deși a admis scăderi de producție în anumite regiuni. Totuși, amploarea geografică a loviturilor indică o vulnerabilitate în creștere: unele instalații afectate sunt situate la peste 1.000 km de granița cu Ucraina, ceea ce sugerează că riscul operațional pentru infrastructura petrolieră rusă nu mai este limitat la zonele apropiate frontului. [...]

Dependența României de importurile de țiței se adâncește , pe fondul declinului producției interne, iar Kazahstanul rămâne furnizorul dominant, cu o cotă de 63% din importuri, potrivit datelor INS prezentate de Libertatea . În total, 76,79% din resursele de petrol ale țării provin din importuri, în timp ce producția internă acoperă 23,21%. În primele luni din 2026, importurile au scăzut ca volum, pe fondul „turbulențelor geoeconomice” și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă factura totală a coborât mai puternic decât cantitățile, ca urmare a ieftinirii barilului. Importuri mai mici, dar cu o factură în scădere În ianuarie–februarie 2026, România a importat 1,25 milioane de tone de țiței, cu 17,8% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 (1,52 milioane de tone). La nivelul primului trimestru (ianuarie–martie 2026), importurile au coborât la 1,57 milioane tone echivalent petrol (tep), o scădere de 30,6%, pusă pe seama volatilității burselor internaționale și a blocajelor de aprovizionare. Pe partea de costuri, companiile românești au plătit în ianuarie–februarie 2026 un total de 546.704.820 de euro (aprox. 2,73 miliarde lei), față de 841.142.290 de euro (aprox. 4,21 miliarde lei) în primele două luni din 2025, adică o scădere de 35,1%. Prețul mediu a coborât de la 0,55 euro/kg în 2025 la 0,43 euro/kg la începutul lui 2026. Cum s-a schimbat harta furnizorilor Datele citate indică menținerea Kazahstanului ca principal furnizor, dar și o reconfigurare a surselor față de anul trecut: Kazahstan: 63% (față de 65% în 2025) Azerbaidjan: 16% (19% în 2025) Norvegia: 8% (nu apare în 2025) Libia: 6% (5% în 2025) Guyana: nu apare în 2026 (11% în 2025) Côte d’Ivoire: 1% (nu apare în 2025) Republica Moldova: nu apare în 2026 (sub 0,1% în 2025, aprox. 50 tone) Producția internă continuă să scadă În paralel, producția internă de țiței își continuă „scăderea structurală”, potrivit articolului. În primele două luni din 2026, extracția internă a fost de 379,7 mii tep, în scădere cu 8,6%. Pe întreg primul trimestru, producția a ajuns la 579,4 mii tep, cu 8,3% mai puțin decât în perioada similară din 2025. La nivelul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol: 8,9 milioane de tone au fost importate (factură totală de 4,1 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde de euro către Kazahstan), iar producția internă a fost de 2,9 milioane de tone. Rafinăriile: capacitate mare, alimentare preponderent din import Piața de rafinare este concentrată în jurul a două mari unități, în timp ce alte capacități istorice sunt închise: Petromidia Năvodari & Vega Ploiești (KMG International) : Petromidia are o capacitate de peste 5 milioane de tone/an și a procesat anul trecut 5,37 milioane de tone de țiței din import. KMG International controlează 54,63%, iar statul român are 44,7%. Alimentarea se face prin terminalul offshore Midia Marine Terminal , la 8,6 km în larg. Petrobrazi Ploiești (OMV Petrom) : capacitate anuală de 4,5 milioane de tone, acoperind circa o treime din cererea națională de carburant; procesează întreaga producție internă de țiței. Investițiile în modernizare din 2005 au depășit două miliarde de euro. Arpechim Pitești (OMV Petrom) : închisă definitiv din 2011. Petrotel Ploiești (Lukoil, prin Litasco) : complet închisă din octombrie anul trecut, pe fondul aplicării stricte a pachetelor de sancțiuni internaționale. În acest context, combinația dintre declinul producției interne și dependența de un furnizor dominant menține un risc operațional și de cost pentru lanțul de aprovizionare cu țiței, chiar dacă, pe termen scurt, ieftinirea barilului a redus factura importurilor. [...]

Criza politică de la București riscă să întârzie un contract major de export de gaze din Neptun Deep către Ungaria , într-un moment în care Budapesta are o fereastră scurtă pentru a-și pregăti înlocuirea importurilor rusești înainte de restricțiile UE din 2027, potrivit Adevărul , care citează presa maghiară. MVM, compania cu monopol pe producția și vânzarea energiei în Ungaria, se pregătește „de ani de zile” să semneze un acord de amploare pentru gaze importate din România, scrie Index . Două surse citate de publicația maghiară susțin că prețul negociat pentru gazele românești ar fi deja apropiat de nivelul importurilor rusești, însă decizia ar trebui luată „în câteva săptămâni”, altfel negocierile ar putea fi reluate. De ce contează: Ungaria are de înlocuit circa 4,5 miliarde mc/an din Rusia Presiunea de timp vine din combinația dintre dependența încă ridicată de gazul rusesc și calendarul european. În material se arată că Ungaria consumă anual aproximativ 9 miliarde de metri cubi de gaze, iar circa jumătate ar proveni încă din Rusia (aprox. 4,5 miliarde mc). În acest context, un volum vehiculat de unele surse de 1 miliard mc pentru 2027 nu pare mare raportat la consumul total, dar ar putea acoperi, în logica articolului, circa 20–25% din cantitatea care trebuie înlocuită în următorii ani. Pe fond, miza este ca producția din Neptun Deep (Marea Neagră) – care „ar putea începe în 2027” – să devină o sursă de diversificare pentru regiune și să reducă dependența de Moscova, în condițiile în care, potrivit articolului, programul REPowerEU ar urma să nu mai permită achiziția de energie rusească începând cu octombrie 2027. Blocajul: dreptul de preempțiune al statului și un guvern interimar Elementul care complică semnarea rapidă a acordului este cadrul decizional de la București. Legea românească acordă statului drept de preempțiune (drept de a cumpăra cu prioritate) în tranzacțiile strategice cu gaze. Conform sursei citate în articol, OMV ar fi oferit oficial pachetul statului român, care ar fi indicat că își va exercita dreptul, însă între timp s-a format un guvern interimar, iar decizia nu ar mai putea fi luată imediat. În paralel, consorțiul OMV Petrom–Romgaz a notificat guvernul român, la 8 mai 2026, că a găsit un cumpărător care va rezerva o parte din producția din Neptun Deep, dar detaliile acordului nu sunt publice, astfel că nu există o confirmare oficială a cantităților. Publicația Válasz Online scrie că guvernul român ar fi notificat OMV în 15 mai că își va exercita dreptul de preempțiune „în principiu”, dar că poate discuta detaliile ulterior, solicitând o perioadă până la mijlocul lunii iunie. OMV Petrom „încă nu comentează pe fond”, iar, potrivit articolului, rămâne incert dacă până atunci România va avea un guvern stabil sau va intra în scenariul unor alegeri anticipate. [...]

Egiptul își consolidează rolul de hub regional pentru exporturile de gaze către Europa după un acord care prevede ca gazele naturale din Cipru să fie transportate la instalațiile egiptene de lichefiere și apoi livrate pe piețele europene, potrivit Mediafax . Acordul a fost încheiat în contextul unui parteneriat energetic cu Qatarul, iar înțelegerea a fost semnată de QatarEnergy și ExxonMobil împreună cu Ministerul Petrolului și Resurselor Minerale din Egipt. Miza operațională este utilizarea infrastructurii deja existente a Egiptului pentru a transforma descoperirile offshore ale Ciprului în exporturi, fără ca Nicosia să fie nevoită să construiască propriile capacități de lichefiere. De ce contează: infrastructura egipteană devine poarta de ieșire pentru gazul cipriot Cipru nu are instalații de lichefiere, astfel că gazele extrase din zăcămintele sale din larg trebuie transportate sub apă către Egipt, unde vor fi procesate și lichefiate înainte de expedierea către Europa. În practică, acest aranjament mută centrul de greutate al lanțului logistic în Egipt și întărește poziția Cairo-ului ca punct de tranzit și procesare pentru resursele din estul Mediteranei. Ce știm despre calendar și contracte Cipru estimează că va începe exporturile de gaze naturale către Europa în 2028. Separat, partenerii din zăcământul Aphrodite au semnat luna trecută un acord pe 15 ani pentru vânzarea tuturor gazelor naturale recuperabile din rezervor către Egyptian Natural Gas Holding Company, cu opțiunea de prelungire cu încă cinci ani. Context pentru Europa și limitele proiectului Ruta este relevantă pentru Europa, care a căutat surse alternative de aprovizionare cu gaze după ce invazia Rusiei în Ucraina a perturbat fluxurile energetice. Totuși, planul este descris ca fiind încă într-o fază incipientă, iar decizia finală de investiție nu a fost luată; în plus, este „puțin probabil” ca gazul cipriot, singur, să schimbe balanța energetică a Europei, deși poate adăuga o opțiune suplimentară de aprovizionare din estul Mediteranei. În ceea ce privește resursa, QatarEnergy și ExxonMobil sunt partenere în Blocul 10, care ar conține aproximativ 3,7 trilioane de metri cubi de gaze, una dintre cele mai importante descoperiri offshore ale Ciprului, conform relatării citate de Mediafax. [...]