Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state.
Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24.
În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare.
Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE.
Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta.
Recomandate

Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]

Ajustarea în scădere a producției rusești de petrol și interdicția temporară la exportul de motorină indică presiuni tot mai mari pe piața internă a combustibililor din Rusia , potrivit Agerpres , care citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) transmis de Reuters. IEA estimează că producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3% în 2026, până la 8,9 milioane barili pe zi, pe fondul atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice. În raport, organizația explică faptul că atacurile asupra rafinăriilor, facilităților de stocare și infrastructurii de transport au determinat revizuirea în scădere a prognozelor privind livrările rusești: cu 85.000 barili/zi pentru acest an și cu 150.000 barili/zi pentru anul viitor, până la o medie de 8,8 milioane barili/zi în perioada estimată. Măsuri de urgență pe piața internă: stop la exporturile de motorină Pe fondul problemelor de aprovizionare cu benzină și motorină, Rusia a introdus o interdicție a exporturilor de motorină , măsură care include și producătorii de combustibil și este valabilă până la 31 iulie, potrivit guvernului de la Moscova. Vicepremierul Alexander Novak a legat decizia de nevoia de a crește disponibilitatea pe piața internă și a recunoscut că situația rămâne „complexă”, inclusiv prin efectele vizibile la benzinării. „Astăzi a fost introdusă o interdicție a exporturilor de motorină și aceasta va face posibilă majorarea aprovizionării pieței interne.” Totodată, Rusia ar urma să înceapă în iulie importul de combustibil, ca parte a pachetului de măsuri pentru reducerea tensiunilor din lanțul de aprovizionare. Ce arată cifrele IEA despre producție și exporturi IEA se așteaptă ca producția de petrol a Rusiei să ajungă la: 8,9 milioane barili/zi în 2026 ; 8,8 milioane barili/zi în 2027 , după 9,2 milioane barili/zi în 2025 . În iunie, producția de țiței a crescut cu 120.000 barili/zi față de mai, până la 8,86 milioane barili/zi. În același timp, IEA estimează că exporturile totale de țiței au urcat în iunie la 5,8 milioane barili/zi (plus 620.000 barili/zi față de mai), în timp ce exporturile de produse petroliere au scăzut la 1,91 milioane barili/zi (minus 230.000 barili/zi). Rusia nu mai publică din aprilie 2023 date privind producția sa de petrol, iar estimările sunt realizate de organisme internaționale precum IEA. În context, Rusia rămâne al treilea mare producător global de petrol, iar orice perturbare a producției și a fluxurilor de export are potențial de impact asupra pieței regionale a produselor petroliere, inclusiv prin reorientarea volumelor disponibile la export. [...]

Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]

Rusia recunoaște un deficit de carburanți după opriri la rafinării lovite de drone ucrainene , iar efectul imediat este apariția cozilor și funcționarea „instabilă” a unor benzinării, potrivit Meduza , care îl citează pe vicepremierul Aleksandr Novak . Novak a spus jurnaliștilor că deficitul a apărut „din motive ușor de înțeles”, deoarece rafinăriile sunt nevoite să oprească parțial producția și să intre în reparații după „loviturile” (atacurile) cu drone. Oficialul a admis explicit existența problemelor pe piața carburanților și a legat direct lipsurile de ieșirea din funcțiune a unor capacități de rafinare. Criza se extinde în regiuni și lovește inclusiv rafinării departe de graniță Criza carburanților „se desfășoară” în regiunile Rusiei din iunie și se intensifică pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune rafinării, notează publicația. Din primele 10 rafinării rusești după capacitatea instalată, toate au fost deja atacate, inclusiv cele din Omsk și Perm, aflate la distanță mare de graniță. Răspunsul autorităților: restricții la export până la final de iulie Pe 8 iulie, Vladimir Putin a convocat o ședință dedicată crizei, în cadrul căreia Novak a anunțat interzicerea exportului de motorină pentru toți participanții la piață, pe lângă interdicțiile deja existente pentru exportul de benzină și kerosen de aviație. Conform informațiilor citate, interdicția este în vigoare până la 31 iulie. În aceeași ședință, Putin a afirmat că Ucraina, prin loviturile asupra rafinăriilor, urmărește să afecteze economia și, în plus, „să creeze o stare de nervozitate în societate”. Indicatori de piață invocați de Meduza Meduza mai arată că a evaluat amploarea crizei pe baza datelor din tranzacțiile bursiere, indicând: prețuri: „cu 40% în sus”; vânzări: „cu 40% în jos”. Publicația nu detaliază în acest material perioada exactă de referință sau tipul de produse pentru care sunt calculate aceste variații, dar le leagă de tensiunile din piața internă pe fondul opririlor la rafinării. [...]

Importurile de benzină ale Rusiei indică o vulnerabilitate operațională în lanțul său energetic , pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit situația pentru a susține că Moscova, tradițional exportator de energie, este împinsă să caute combustibil în străinătate. Într-o conferință online cu jurnaliștii, Zelenski a spus că Ucraina a reușit să împiedice livrarea către Rusia a unor cantități suficiente de combustibil din state neutre, conform Ukrainska Pravda. „O țară precum Rusia, a cărei economie a fost întotdeauna orientată spre exportul de resurse energetice, încearcă acum să găsească combustibil oriunde poate și să își extindă posibilitățile de a cumpăra și importa combustibil. Ucraina a intervenit și am reușit deja acest lucru.” „Între noi fie vorba, cred că dacă Boris Elțîn ar fi știut că, peste mai bine de 20 de ani, Rusia va importa energie în loc să o exporte, pentru că a decis în mod stupid să înceapă un război, cred că ar fi ales un alt succesor.” Ce arată importurile din India despre presiunea pe aprovizionarea Rusiei Declarațiile vin după informațiile că Rusia a început să importe benzină din India, pentru a acoperi un deficit de combustibil generat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Importurile se fac pe cale maritimă. Kremlinul a anunțat săptămâna trecută că poartă discuții cu alte state pentru importuri de combustibil la prețuri „acceptabile”, potrivit aceleiași surse. Volumele vehiculate în piață O sursă din industrie a declarat pentru Reuters că cel puțin 60.000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a indicat că două petroliere, fiecare cu încărcături între 30.000 și 40.000 de tone, au fost trimise spre Rusia. [...]

Scăderea cu 22,7% a veniturilor Rusiei din petrol și gaze în S1 2026 pune presiune directă pe buget , într-un moment în care cheltuielile pentru apărare și securitate au crescut puternic, potrivit Economedia , care citează date ale Ministerului Finanțelor de la Moscova. În perioada ianuarie–iunie 2026, bugetul rus a încasat 3,66 trilioane de ruble (41,98 miliarde de euro, aprox. 210 miliarde lei) din petrol și gaze, cu 22,7% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025, conform raportării oficiale. Deficit mai mare, pe fondul cheltuielilor „în avans” La finalul primului semestru, bugetul federal a înregistrat un deficit de 5,731 miliarde de ruble, cu 2,35 miliarde de ruble peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Ministerul Finanțelor a explicat că deficitul ridicat de la începutul anului a fost determinat „în principal” de finanțarea în avans a cheltuielilor. Scăderea veniturilor energetice continuă o tendință deja vizibilă în 2025, când încasările din energie au fost mai mici cu 24% față de anul precedent. De ce scad încasările din energie Ministerul Finanțelor indică drept motiv principal „scăderea prețurilor petrolului în perioadele anterioare”. În plus, materialul inventariază mai mulți factori care apasă pe veniturile din energie: plafoane de preț și sancțiuni mai stricte , care au dus la mecanisme de control mai rigide și la discounturi cerute pentru țițeiul rusesc; scăderea prețurilor globale și episoade de întărire a monedei naționale , care au redus valoarea încasărilor bugetare; probleme interne de rafinare , pe fondul atacurilor cu drone asupra infrastructurii energetice, care ar fi scos din funcțiune aproximativ 25% până la o treime din capacitatea de rafinare, generând tensiuni pe piața internă a carburanților. În paralel, veniturile din activități non-petrol și gaze au fost raportate la 14,96 miliarde de ruble, în creștere cu 16,3% față de anul precedent. Miza pentru Kremlin: venituri mai mici dintr-o sursă tradițională a bugetului Veniturile din petrol și gaze reprezintă în mod tradițional circa un sfert din totalul veniturilor bugetului federal rus, iar reducerea lor devine problematică în contextul în care cheltuielile pentru apărare și securitate națională au crescut, ajungând la aproape o treime din totalul cheltuielilor statului, potrivit articolului. Publicația notează și că economiștii estimează că deficitul bugetar al Rusiei s-ar putea tripla în perioada următoare, pe fondul acestui dezechilibru. În iunie, președintele Vladimir Putin a susținut că dependența economiei și bugetului de petrol și gaze a scăzut semnificativ în ultimii ani, indicând o pondere de 23% „în prezent”, față de aproximativ 42% în 2022. [...]