Știri din categoria Petrol și gaze

Acasă/Știri/Petrol și gaze/British Petroleum își reduce investițiile...

British Petroleum își reduce investițiile în energie verde - revenire strategică la petrol și gaze

Stație de benzină BP cu prețuri afișate și clienți la cumpărături.

BP își reduce drastic investițiile în energie verde și revine la petrol și gaze, într-o schimbare strategică majoră anunțată la începutul lui 2025, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Compania britanică renunță la o parte din ambițiile sale privind atingerea neutralității climatice și își reorientează capitalul către activitățile tradiționale din sectorul hidrocarburilor, invocând presiunea investitorilor și randamentele slabe din zona regenerabilelor.

Reset strategic și reducerea cheltuielilor pentru regenerabile

BP a anunțat un „reset fundamental” al strategiei sale. Concret:

  • investițiile anuale în petrol și gaze cresc la aproximativ 10 miliarde de dolari;
  • bugetul pentru energie regenerabilă este redus de la circa 7 miliarde de dolari la 1,5–2 miliarde de dolari;
  • compania a înregistrat ajustări contabile de 4–5 miliarde de dolari pentru activele verzi, recunoscând scăderea valorii acestora;
  • este abandonat obiectivul anterior de a extinde de 20 de ori capacitatea din surse regenerabile până în 2030.

Această recalibrare marchează o distanțare clară față de direcția anunțată în ultimii ani, când BP se poziționa drept unul dintre liderii tranziției energetice în rândul marilor companii petroliere.

Vânzări de active și plan de 20 de miliarde de dolari

În paralel, grupul a demarat un amplu program de vânzare de active. Potrivit Advisors Reports, BP a preluat integral dezvoltatorul solar Lightsource bp la finalul lui 2024, dar până în martie 2025 a inițiat proceduri pentru a vinde un pachet de 50% din companie, în încercarea de a atrage lichidități și parteneri pentru proiecte viitoare.

Totodată, compania a vândut afacerea sa de energie eoliană terestră din SUA și analizează posibilitatea de a ieși complet din producția de energie electrică regenerabilă. Toate aceste mișcări fac parte dintr-un plan mai amplu de cedare de active în valoare de 20 de miliarde de dolari până în 2027.

Presiunea investitorilor și schimbări la vârf

Schimbarea de direcție vine pe fondul presiunilor exercitate de investitori activiști și fonduri de pensii, inclusiv Nest din Regatul Unit și Publica din Elveția, care au cerut explicații privind randamentele scăzute ale investițiilor anterioare în energie verde. Fondul activ Elliott Management a solicitat reduceri de costuri, concedieri și o revizuire completă a strategiei, în contextul preluării conducerii de către noul director general, Meg O’Neill.

Prin această repoziționare, BP transmite un semnal clar pieței: profitabilitatea pe termen scurt și mediu primează în fața obiectivelor climatice ambițioase. Rămâne de văzut dacă această orientare va consolida performanța financiară a grupului sau va accentua tensiunile cu investitorii preocupați de tranziția energetică și criteriile de mediu.

Tag-uri:energie regenerabilameg o’neillinvestitori activistibritish petroleumbplightsource bppetrol si gaze
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăft.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Petrolierul Aquila II navigând pe ocean, sub supravegherea marinei americane.
Petrol și gaze09 feb. 2026

Marina SUA a capturat petrolierul Aquila II în Oceanul Indian - vasul încălca restricțiile americane asupra transferurilor de țiței în Caraibe

Marina SUA a sechestrat în Oceanul Indian petrolierul Aquila II , acuzat de Washington că a încălcat restricțiile impuse de administrația Trump pentru transferurile de țiței în Caraibe. Departamentul american al Apărării a anunțat luni operațiunea, relatată de agențiile AFP și EFE . Pentagonul a transmis că militarii americani s-au urcat „fără incidente” la bordul navei, după ce au „urmărit și vânat” petrolierul între Caraibe și Oceanul Indian. Într-o postare pe platforma X, instituția a susținut că vasul ar fi „sfidat carantina” instituită de președintele Donald Trump asupra navelor sancționate în Caraibe și că ar fi încercat să fugă, motiv pentru care a fost urmărit. Înregistrarea video publicată de Departamentul american al Apărării arată militari îmbarcându-se într-un elicopter militar și coborând în rapel pe puntea petrolierului, înainte de preluarea controlului asupra navei. Aquila II este a opta navă sechestrată de SUA de când Donald Trump a ordonat, în decembrie 2025, o blocadă împotriva Venezuelei, măsură care afectează și Cuba, conform informațiilor citate în articol. Este, totodată, a doua captură realizată de americani în afara regiunii Caraibelor, după interceptarea, la începutul lunii ianuarie, a unui petrolier cu legături cu Rusia în Atlanticul de Nord. Washingtonul a desfășurat în Caraibe un dispozitiv militar amplu, care, potrivit relatării, a fost folosit atât pentru acțiuni împotriva navelor acuzate de legături cu traficul de droguri, cât și pentru interceptarea petrolierele aflate sub sancțiuni. În același context, articolul menționează și capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro. AFP notează însă că navele sechestrate în ultimele luni reprezintă doar o mică parte din totalul navelor sancționate care operează la nivel global. Numărul acestora ar putea ajunge la 800, a declarat contraamiralul David Barata în timpul unei audieri în Congresul SUA, la începutul lunii februarie. [...]

O navă veche ancorată în largul mării, cu un aspect deteriorat.
Petrol și gaze08 feb. 2026

Petrol rusesc în largul României – autoritățile nu verifică navele implicate în transferuri suspecte

Peste 2.000 de petroliere, unele venite din porturi rusești, au efectuat transferuri de petrol în apele economice ale României de la începutul războiului din Ucraina, fără a fi vreodată verificate fizic de autoritățile române , arată o investigație Știrile ProTV . Operațiunile de tip ship-to-ship transfer (STS), în care țițeiul este mutat între nave în larg, sunt legale în sine, dar pot ascunde activități de evitare a sancțiunilor internaționale, comportament tipic flotei-fantomă a Rusiei. Din mai 2022 până în prezent, Autoritatea Navală Română a primit 1.200 de notificări privind astfel de operațiuni. Navele implicate, precum „Kolente” și „Ocean Aglaia”, au avut escale recente în porturi precum Novorossiisk și Kerci, puncte strategice rusești. Unele dintre aceste vase au fost documentate că își schimbă frecvent numele și pavilionul pentru a-și pierde trasabilitatea. Autoritățile române susțin că nu pot interveni decât dacă navele încalcă regulamente de mediu, însă până în prezent nu au existat inspecții sau abordări efective. În lipsa unor controale concrete, autoritățile se limitează la verificarea hârtiilor și a notificărilor formale. Pe fundalul acestor riscuri, Forțele Navale Române desfășoară exerciții moderne cu simulatoare și drone de supraveghere sau atac, iar Ministerul Apărării afirmă că sunt luate în calcul toate scenariile posibile, inclusiv unul în care Rusia ar putea contesta accesul României la zăcămintele din Marea Neagră, invocând concesiuni economice precum perimetrul Trident deținut de Lukoil. Deși Lukoil negociază vânzarea acestor active, incertitudinea persistă. Riscul unei potențiale infiltrări rusești în zona economică exclusivă a României este dublat de lipsa unui cadru eficient de control și reacție la nivel național , în ciuda amenințărilor evidente asupra infrastructurii strategice submarine – conducte, cabluri de comunicații și platforme petroliere. [...]

Oana Ţoiu discutând despre producția de gaze naturale în SUA.
Petrol și gaze07 feb. 2026

Oana Țoiu, în SUA, despre gaze - România invocă rol strategic ca lider de producție în UE

România are o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană , a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu , în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute în Statele Unite. Potrivit Știrile ProTV , ministrul a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și SUA, care durează de peste 120 de ani și se concentrează acum pe colaborarea în domenii precum tehnologia avansată și mineralele critice. Oana Ţoiu a evidențiat că România își propune să își crească producția de gaze naturale în anii următori. Această creștere are ca scop reducerea prețurilor interne la energie și asigurarea unei alternative sigure și viabile la resursele energetice rusești, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii. „Misiunea noastră este să ne creştem producţia în următorii ani pentru a scădea preţurile acasă şi a proteja regiunea împotriva utilizării preţurilor la energie ca armă de şantaj politic şi pentru o alternativă viabilă şi sigură la resursele ruseşti”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a participat la evenimentul „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity-A Romanian View”, unde a discutat despre rolul strategic al României în contextul transatlantic. Evenimentul a fost găzduit de Hudson Institute, un think-tank american care oferă analize și soluții pentru politici externe și de securitate. În cadrul discuției, Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al Hudson Institute, a menționat importanța regiunii Mării Negre și a subliniat eforturile continue pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu într-o instalație majoră a NATO . Lista priorităților strategice ale României în contextul producției de gaze include: Creșterea producției de gaze naturale. Reducerea prețurilor interne la energie. Protejarea regiunii împotriva utilizării energiei ca armă de șantaj politic. Asigurarea unei alternative sigure la resursele rusești. Aceste inițiative sunt esențiale pentru a consolida poziția României ca lider energetic în Uniunea Europeană și pentru a sprijini securitatea energetică a regiunii, în contextul geopolitic actual. [...]

Nave maritime în apele internaționale, suspectate de activități ilegale.
Petrol și gaze07 feb. 2026

Marea Britanie pregătește asaltul asupra flotei fantomă rusești - opțiuni militare discutate cu NATO pentru sechestrarea navelor

Marea Britanie ia în calcul confiscarea petrolului rusesc pentru a finanța Ucraina , în cadrul unor discuții cu aliații NATO despre opțiuni militare de sechestrare a navelor din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit The Guardian . Miza este dublă: pe de o parte, tăierea veniturilor Moscovei din exporturile de țiței, pe de altă parte, transformarea încărcăturilor confiscate într-o sursă directă de bani pentru Kiev. John Healey, secretarul britanic al apărării, a sugerat la finalul lunii ianuarie că orice petrol confiscat ar putea fi vândut, iar banii trimiși Ucrainei, în contextul în care statele occidentale caută instrumente suplimentare de presiune economică asupra Kremlinului. Discuțiile vizează nave suspectate că operează cu „pavilioane false” sau cu înregistrări neclare, pentru a ocoli sancțiunile și controalele. Conform Lloyd’s List Intelligence , platformă de monitorizare a traficului naval, în ianuarie au fost reperate 23 de astfel de nave în Canalul Mânecii sau în Marea Baltică, multe asociate exporturilor maritime de petrol rusesc către China, India și Turcia. Din punct de vedere juridic și operațional, intervențiile ar urma să se sprijine pe dreptul maritim și pe obligația navelor de a respecta legislația internațională. O declarație comună semnată de Marea Britanie, Germania, Franța și alte state NATO riverane Mărilor Baltică și Nordului, la finalul lunii ianuarie, stabilește condiții pentru confiscare, însă până acum nu a fost anunțată o acțiune concretă în baza acestui cadru. Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a avertizat că există riscuri de escaladare, chiar dacă unele nave pot fi considerate „fără stat de pavilion” în practică. Un precedent invocat în articol este capturarea petrolierului Marinera, urmărit de forțele SUA din Caraibe până în Atlanticul de Nord și reținut între Scoția și Islanda cu sprijin britanic. Potrivit relatării, nava ar fi avut inițial un pavilion fals, iar pe parcursul urmăririi ar fi obținut înregistrare rusă pentru a evita sechestrul. Reacția Rusiei a fost descrisă ca moderată, însă Meade a apreciat că o operațiune sub comandă britanică sau europeană ar putea genera tensiuni mai mari, mai ales dacă ar avea loc în zone sensibile precum Baltica sau Arctica. Contextul economic rămâne esențial pentru această abordare: Rusia produce circa 10 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Universității Harvard citate în articol, iar aproximativ 5-6 milioane de barili din exporturi pleacă pe mare, cu circa 60% din acest volum către China și India. În acest cadru, confiscarea încărcăturilor și direcționarea veniturilor către Ucraina ar reprezenta o schimbare de accent de la sancțiuni și plafonări de preț spre măsuri de interdicție și sechestru, cu implicații directe pentru transportul maritim și pentru riscul geopolitic din rutele cheie. [...]

Platformă de producție în construcție în Marea Neagră pentru proiectul Neptun Deep.
Petrol și gaze04 feb. 2026

OMV Petrom finalizează patru sonde pe zăcământul Pelican Sud și pregătește instalarea conductelor submarine - etape cheie pentru producția din 2027

Prima producție de gaze din Neptun Deep este așteptată în 2027 , potrivit Profit.ro , care citează declarațiile conducerii OMV Petrom făcute pe 4 februarie 2026, într-o conferință de presă. Calendarul este relevant pentru piața locală de energie, deoarece Neptun Deep este proiectul-cheie din Marea Neagră care ar urma să aducă noi volume în producția internă începând din 2027. Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere , a indicat stadiul lucrărilor și elementele care susțin ținta de „first gas” (prima livrare de gaze). „Proiectul Neptun Deep avansează, cu prima producție de gaze așteptată în 2027. Am forat patru sonde pe zăcământul Pelican Sud și am finalizat microtunelul din Tuzla. Construcția stației de măsurare a gazului este în plină desfășurare. În paralel, fabricarea platformei de producție avansează, cu jacketul în Italia și partea superioară în Indonezia”. În aceeași linie, Cristian Hubati , membru al Directoratului responsabil pentru Explorare și Producție, a spus că proiectul este „conform graficului” și „în buget”, detaliind ce urmează în 2026, inclusiv lucrările de infrastructură necesare pentru a ajunge la producție în 2027. El a menționat avansul la stația de tratare a gazelor de la Tuzla, rolul microtunelului de la plajă pentru tragerea conductelor submarine și faptul că forajul a fost finalizat în zona Pelican, cu activitatea mutată în zona Domino. Pentru acest an, accentul operațional este pe instalarea conductelor, finalizarea stației de măsurare și transportul și instalarea platformei de producție, a explicat Hubati, adăugând că o parte din echipamente sunt deja executate sau în curs de livrare. Concret, cablurile ombilicale (cabluri care transmit semnale și energie către sonde) sunt realizate în Scoția și așteaptă preluarea de către contractorul Saipem, iar o mare parte din tubulatura pentru conductele submarine se află deja în Constanța. Informațiile despre etapele din 2026 sunt preluate din relatarea Agerpres . Ținta de producție în 2027 vine într-un context financiar în care OMV Petrom a raportat pentru 2025 un profit net de aproximativ 3,1 miliarde lei, în scădere cu 27% față de anul anterior, potrivit companiei. Profit.ro notează că grupul indică drept factori principali ajustări nete de depreciere de 2,2 miliarde lei, legate în principal de obligațiile de abandonare (costuri viitoare pentru închiderea și ecologizarea operațiunilor) convenite între OMV Petrom și statul român, precum și deprecieri pentru active din segmentul de explorare și producție. În paralel, compania a prezentat și o propunere de dividend total de 0,0578 lei/acțiune, cu o componentă de dividend de bază de 0,0466 lei și un dividend special de 0,0112 lei, conform datelor din articol. Pentru piața de energie, însă, miza imediată rămâne execuția din 2026–2027: dacă lucrările de instalații submarine, stațiile de la Tuzla și platforma de producție se încadrează în termenele anunțate, Neptun Deep ar urma să intre în producție în 2027, așa cum indică managementul OMV Petrom. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.
Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]