Știri
Știri din categoria Electricitate

Ucraina a redevenit exportator net de electricitate în iulie, semnalând o schimbare de echilibru pe piețele regionale , pe fondul unor tensiuni de producție în Europa Centrală și de Est și al creșterii prețurilor, potrivit Economica . În iulie, exporturile de energie electrică ale Ucrainei au urcat cu 48% față de iunie, până la 232.500 MWh, în timp ce importurile au scăzut cu 40%, la 175.000 MWh. Rezultatul: Ucraina a devenit exportator net de energie electrică pentru prima dată după „o lungă perioadă”, conform datelor unei companii locale de consultanță, ExPro . Exporturile s-au concentrat spre finalul lunii, când au apărut probleme de producție în regiune O particularitate a lunii iulie este distribuția în timp a exporturilor: aproape jumătate (48,7%) au fost realizate în intervalul 21–31 iulie. Aceasta a coincis cu momentul în care sistemele energetice din Europa Centrală și de Est au început să se confrunte cu dificultăți suplimentare de producție, pe fondul scăderii debitului Dunării până la minime istorice, context în care și prețurile pe aceste piețe au crescut. Unde a ajuns electricitatea ucraineană Din perspectiva destinațiilor, datele citate indică o reconfigurare a fluxurilor: Ungaria a rămas principala piață, cu 48% din totalul livrărilor. Slovacia a avut cea mai mare creștere, exporturile urcând de aproape șase ori față de luna precedentă. Polonia a reintrat în listă: exporturile au fost reluate în iulie, pentru prima dată din noiembrie 2025 . Pentru piețele din regiune, revenirea Ucrainei pe poziție de exportator net contează prin potențialul de a acoperi vârfuri de cerere sau deficit de producție în perioade tensionate, mai ales când condițiile hidrologice afectează generarea și împing prețurile în sus. [...]

Reducerea voluntară a consumului a tăiat până la 300 MW din vârful de seară , iar Transelectrica a început să-și ajusteze prognozele pe baza acestui comportament, potrivit Economedia . Scăderea a fost observată în intervalul 20:00–22:00, după instituirea stării de alertă energetică la 1 august și apelurile autorităților către populație și companii să economisească energie. Efectele au devenit vizibile din seara de 2 august, când „curba de consum” din intervalul de vârf a început să se aplatizeze, semn că o parte din consum a fost redus sau mutat în afara orelor critice. Transelectrica indică faptul că, în majoritatea zilelor, consumul realizat seara a fost sub nivelul prognozat. Cum arată diferențele față de prognoză Datele prezentate de operator arată următoarele valori (consum prognozat vs. realizat): 1 august: 6.810 MW vs. 6.705 MW 2 august: 6.510 MW vs. 6.458 MW 3 august: 7.480 MW vs. 7.310 MW 4 august: 7.660 MW vs. 7.395 MW 5 august: 7.640 MW vs. 7.682 MW (excepția, cu un ușor peste prognoză) Transelectrica precizează că, din analiza datelor înregistrate începând cu 1 august 2026, comparativ cu zile similare din trecut și în condiții meteorologice apropiate, rezultă o reducere a consumului total în Sistemul Energetic Național, în intervalul 20:00–22:00, „cu până la aproximativ 300 MW”. Impact operațional: prognoze ajustate de Dispecerul Energetic Național Pe baza acestei evoluții, Dispecerul Energetic Național a ajustat prognozele de consum începând cu estimările realizate pentru 5 august. Practic, dacă reducerea voluntară se menține, ea devine un factor luat în calcul în planificarea funcționării sistemului (echilibrarea producției cu consumul, importuri, rezerve). De ce a crescut din nou consumul pe 5–6 august Transelectrica explică majorarea consumului din 5 și 6 august prin intensificarea valului de căldură și creșterea indicelui de confort termic (temperatura resimțită mai mare decât cea măsurată). Extinderea caniculei în zona Capitalei a contat semnificativ, în condițiile în care Bucureștiul reprezintă peste 15% din consumul total al Sistemului Energetic Național în această perioadă. Contextul stării de alertă energetică: România se află în alertă din 1 august, după oprirea unuia dintre reactoarele de la Centrala Nucleară Cernavodă și reducerea producției hidroenergetice pe fondul debitelor scăzute ale Dunării, iar premierul Ilie Bolojan a cerut reducerea voluntară a consumului în orele de vârf. [...]