Se încarcă pagina principală.
Contează
Ultima actualizare: 09 martie 2026, ora 17:53
Curs valutar și mișcări cheie.
Ultima actualizare: 09 martie 2026, ora 15:49
Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni , după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ , afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu. În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice. Critici din interiorul Uniunii Europene Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe , funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas. Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”. Tensiuni instituționale la Bruxelles Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european , implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE. Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției. Contextul conflictului Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului , declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său. Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil.
AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului , în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate. Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice. Critici privind organizarea evacuărilor Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice. În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție. Critici privind comunicarea instituțională Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență. „Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu. Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză. Contextul repatrierilor Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat , iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale , în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare.
PSD ia în calcul demiterea lui Ilie Bolojan , dar își amână decizia privind bugetul pe 2026 până la finalul săptămânii, potrivit Biziday . Sorin Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă, că partidul va face mai întâi o analiză internă a proiectului de buget, înainte de a stabili dacă îl susține în Parlament sau dacă depune amendamente. În contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, liderul PSD a acuzat că în proiectul de buget nu ar fi fost incluse unele măsuri despre care susține că ar fi existat un acord în coaliție, între acestea fiind menționată și creșterea salariului minim. Grindeanu a anunțat că duminică urmează o întâlnire la nivelul partidului, în care se va decide poziția PSD față de bugetul pe 2026. Întrebat dacă există motive pentru demiterea lui Ilie Bolojan, Grindeanu a răspuns: „Sunt foarte multe motive, din perspectiva mea. Doar că, în acest moment, ne aflăm în etapa pe care o ştiţi cu toţii, cea legată de buget.” Grindeanu a legat discuția despre demitere de o evaluare mai amplă a participării PSD la guvernare, despre care spune că a fost anunțată încă de la începutul lunii decembrie. El a precizat că evaluarea începe cu miniștrii PSD, dar nu se oprește aici, urmând să vizeze „întreaga guvernare din ultimele nouă luni”, iar decizia finală ar urma să fie luată într-un for intern, prin votul membrilor partidului, inclusiv al aleșilor locali. Amânarea deciziei PSD privind bugetul intervine în condițiile în care adoptarea acestuia este deja întârziată, după ce demersul a fost anulat de mai multe ori. Săptămâna trecută, Ilie Bolojan declara că în coaliție s-a convenit asupra bugetului și că documentul urma să fie trimis în Parlament până la finalul acestei săptămâni, cu „mici corecturi”, mai notează Biziday.
Robert Fico spune că Slovacia ar putea bloca împrumutul UE de 90 mld. euro pentru Ucraina , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Premierul slovac afirmă că ar urma exemplul Ungariei dacă partidul Fidesz al lui Viktor Orban ar pierde alegerile parlamentare din aprilie, iar Bratislava ar rămâne singura dispusă să folosească dreptul de veto. Fico a legat explicit această poziție de discuțiile despre conducta de petrol Drujba și de relația cu Ucraina. El a spus că vrea să abordeze „suspendarea operațiunilor” pe Drujba la o întâlnire viitoare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că Slovacia ar putea interveni dacă „este nevoie să se strângă vreun șurub” în privința conductei care tranzitează Ucraina. „Dar mesajul cel mai important va fi că Slovacia este dispusă să preia ștafeta de la Ungaria, dacă va fi necesar”, a spus Fico. Premierul slovac a susținut că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este „în prezent blocat” și a sugerat că situația s-ar putea schimba după alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care Fidesz „nu stă deloc bine în sondaje”. În același context, Fico a afirmat că blocarea acestui „imens cadou militar pentru Ucraina” ar fi, în viziunea sa, „un instrument legitim pentru reluarea livrărilor de petrol”. Pe partea procedurală, Comisia Europeană a confirmat la 6 martie că Robert Fico a cerut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, care „ar urma să aibă loc în curând”. Fico a mai spus că vrea să-și coordoneze poziția cu Comisia Europeană privind Drujba înaintea oricărei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, semnalând că următoarele discuții vor lega dosarul energetic de negocierile politice din UE.
Ministrul ucrainean de Externe cere Ungariei să returneze banii și metalele prețioase ale Oschadbank , potrivit Ukrinform , după ce autoritățile ungare au reținut la Budapesta șapte angajați ai băncii de stat ucrainene și au confiscat numerarul transportat în tranzit din Austria spre Ucraina. Într-o postare pe X , Andrii Sybiha a susținut că incidentul durează de trei zile și a cerut o reacție publică din partea partenerilor europeni ai Kievului. El a argumentat că fondurile nu aparțin Ungariei, ci Oschadbank și, implicit, contribuabililor ucraineni. „Astăzi este a treia zi de când autoritățile ungare au jefuit două vehicule bancare blindate ucrainene, care tranzitau din Austria, și au furat bani și metale prețioase în plină zi”, a scris Sybiha. Consemnează aceeași sursă că autoritatea fiscală din Ungaria a confirmat reținerea celor șapte colectori și a două vehicule care transportau numerar, precizând că a fost deschisă o anchetă penală sub suspiciunea de spălare de bani. Ulterior, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs , a anunțat că cei șapte cetățeni ucraineni vor fi expulzați. Sybiha a afirmat că Ungaria nu ar fi avut temei legal pentru reținerea angajaților Oschadbank și a convoiului și că acțiunile ar încălca dreptul internațional. În aceeași zi, ministrul a mai spus că Ucraina a obținut eliberarea celor șapte persoane reținute la Budapesta, care au trecut deja frontiera în Ucraina, însă disputa privind bunurile confiscate rămâne deschisă.
Ultima actualizare: 09 martie 2026, ora 09:33
PSD a convocat Consiliul Politic Național pentru a decide dacă partidul va vota bugetul de stat pe 2026 , potrivit HotNews.ro . În cadrul unei ședințe scurte, liderii partidului au analizat o nouă formă a proiectului de buget și posibilele modificări pe care le pot propune în Parlament. Decizia finală privind susținerea bugetului va fi luată într-o ședință extinsă a Consiliului Politic Național, programată pentru duminică. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că, la o primă vedere, proiectul de buget nu include creșterea salariului minim, așa cum fusese convenit în coaliție. De asemenea, el a menționat că subiectul creșterii prețurilor la carburanți nu a fost inclus pe agenda ședinței de coaliție, dar a sugerat că premierul Ilie Bolojan ar trebui să facă o informare pe această temă. „În mod evident pe ordinea de zi au fost discuțiile pe buget, pe propunerile pe care le cunoașteți ale PSD și discuții interne legate de organizare și de ceea ce avem de făcut în perioada următoare. Duminica viitoare vom avea un Consiliu politic național în care vom decide poziția noastră legată de buget, pentru că ne așteptăm ca până la finalul acestei săptămâni să fie trimis în Parlament.” - Sorin Grindeanu În cazul în care parlamentarii PSD decid să nu susțină proiectul de buget, coaliția nu va avea numărul necesar de voturi pentru adoptare. Această posibilitate este subliniată de amenințările cu ieșirea de la guvernare, exprimate de Lia Olguța Vasilescu, care a sugerat că partidul ar putea vota pentru ieșirea de la guvernare după adoptarea bugetului. PSD a solicitat includerea unui pachet de solidaritate în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de lei în bugetul de stat. Acest pachet ar urma să ofere ajutoare financiare pentru 2,8 milioane de persoane, incluzând pensionari cu venituri mici. Totodată, social-democrații cer ca bugetul să asigure fonduri pentru investiții naționale și locale și să garanteze că nicio primărie nu va primi mai puțini bani decât anul precedent. În ședința coaliției de săptămâna trecută, ministrul Finanțelor a propus doar 1,7 miliarde de lei pentru pachetul de solidaritate, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea solicitată de PSD. Această propunere a fost respinsă de social-democrați, care continuă să insiste asupra cerințelor lor.
Războiul dintre SUA, Israel și Iran provoacă turbulențe în economia globală , afectând transportul internațional, prețurile energiei și lanțurile de aprovizionare ale marilor companii. Potrivit Reuters , conflictul extins din Orientul Mijlociu a blocat unele dintre cele mai importante rute comerciale din lume și a determinat o creștere rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce amplifică riscurile pentru economie și pentru inflație. Una dintre cele mai sensibile zone afectate este Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global . În urma atacurilor cu drone lansate de Iran ca reacție la loviturile americane și israeliene, traficul maritim din zonă s-a redus drastic, iar unele rute aeriene importante din Golf au fost suspendate. Creșterea prețurilor la energie Impactul se vede deja în piețele energetice. Petrolul Brent a urcat spre 90 de dolari pe baril . În Statele Unite, benzina a ajuns la 3,32 dolari pe galon , față de 2,98 dolari cu o săptămână înainte. În Europa, prețul spot al gazului a crescut cu aproximativ 80% , potrivit industriei. Scumpirea energiei se transmite rapid în costurile tuturor companiilor. „Orice creștere a prețului petrolului sau gazului se reflectă în lanț în toate industriile”, a explicat Simon Hunt, directorul general al producătorului italian de băuturi Campari. Industrie și transport, printre cele mai afectate Europa, care încă resimte efectele crizei energetice din 2022, este deosebit de vulnerabilă. Institutul german IW estimează că un petrol la 100 de dolari pe baril ar putea reduce economia Germaniei cu 0,3% din PIB în 2026 și cu 0,6% în 2027 , ceea ce ar însemna o pierdere de aproximativ 40 de miliarde de euro în doi ani. Companiile din mai multe sectoare au început deja să resimtă impactul: Companii industriale reduc sau încetinesc producția din cauza costurilor energetice. Transportul aerian este afectat de rutele suspendate și de combustibilul mai scump. Lanțurile logistice sunt perturbate din cauza blocajelor maritime. Compania aeriană Wizz Air a avertizat că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea reduce profitul net din anul fiscal 2026 cu aproximativ 50 de milioane de euro . Probleme în aprovizionarea cu materii prime Conflictul afectează și fluxurile unor materiale esențiale pentru industrie. Printre cele mai expuse se numără: aluminiul , produs în cantități mari în statele din Golf; sulful , important pentru industria chimică și metalurgică; heliul , material esențial pentru producția de semiconductori. Unele companii au fost deja nevoite să suspende livrările. De exemplu, producătorul Aluminium Bahrain a declarat forță majoră după ce transportul metalului prin Strâmtoarea Hormuz a devenit imposibil. Riscuri pentru creșterea economică globală Băncile de investiții avertizează că un șoc energetic prelungit ar putea afecta serios economia mondială. Morgan Stanley a avertizat că scenariul ar putea readuce economia în „manualul recesiunii”. Goldman Sachs estimează că un petrol temporar la 100 de dolari pe baril ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale . Durata conflictului rămâne însă principala necunoscută. Analiștii spun că o escaladare de lungă durată ar putea duce la scăderea profitului companiilor, perturbări majore ale comerțului și o nouă perioadă de volatilitate pe piețele financiare.
Ministerul Comerțului din China a avertizat asupra riscului unei noi crize globale a semiconductorilor , potrivit Reuters , pe fondul unor „noi conflicte” între producătorul olandez de cipuri Nexperia și subsidiara sa din China. Conflictul Nexperia–Wingtech și miza asupra lanțului de aprovizionare Reuters relatează că Beijingul leagă riscul unei noi perturbări de tensiunile dintre sediul central al Nexperia din Olanda și unitatea sa din China, în contextul în care compania a fost preluată de la grupul chinez Wingtech de către autoritățile de la Haga. Cipurile Nexperia sunt utilizate pe scară largă în sistemele electronice ale automobilelor, ceea ce face ca orice blocaj să aibă efecte rapide în industria auto. În octombrie, producția din industria auto globală a fost afectată după ce Beijingul a impus controale la export pentru cipuri Nexperia fabricate în China, ca reacție la măsura luată de Olanda. Deși Reuters notează că penuria de cipuri s-a atenuat ulterior în urma negocierilor diplomatice, disputa dintre conducerea din Olanda și entitatea din China ar fi continuat să se agraveze. Acuzații privind blocarea conturilor și posibile consecințe Avertismentul Chinei a venit la o zi după ce divizia chineză de ambalare (packaging, etapa de încapsulare și pregătire a cipului pentru utilizare) a Nexperia a acuzat sediul din Olanda că a dezactivat conturile de birou pentru toți angajații din China, potrivit Reuters. În același timp, sediul central ar susține înlăturarea controlului Wingtech, în timp ce unitatea din China ar cere restabilirea acestuia. Ministerul Comerțului din China a invocat posibilitatea unei noi crize a lanțului global de aprovizionare cu semiconductori din cauza „noilor conflicte”. Pentru piețe, miza este riscul ca tensiunile să se traducă din nou în restricții comerciale sau blocaje operaționale, cu impact direct asupra producătorilor auto și a furnizorilor lor. Reuters nu indică, în informațiile disponibile, un calendar al unor măsuri suplimentare, însă avertismentul sugerează că autoritățile chineze urmăresc îndeaproape evoluția conflictului și efectele sale asupra exporturilor și producției.
Moody’s avertizează că România ar putea întâmpina dificultăți în reducerea deficitului potrivit Profit.ro , care relatează despre riscurile identificate de agenția de rating în contextul politic intern. Agenția indică drept factori de risc „oboseala reformelor”, rotația premierilor și apropierea viitoarelor alegeri parlamentare, elemente care pot complica menținerea unei direcții coerente de consolidare fiscală. În acest cadru, Moody’s sugerează că presiunile politice pot reduce apetitul pentru măsuri nepopulare, dar necesare pentru corecția bugetară. Mesajul este relevant pentru politica bugetară deoarece reducerea deficitului depinde, în practică, de continuitatea reformelor și de capacitatea guvernului de a aplica măsuri pe mai mulți ani, nu doar pe durata unui ciclu electoral. Orice întârziere sau relaxare a disciplinei fiscale poate influența costurile de finanțare ale statului și percepția investitorilor. În același timp, avertismentul vine într-un moment în care România are nevoie de predictibilitate în execuția bugetară și în calendarul de măsuri fiscale, inclusiv pentru a susține credibilitatea țintelor asumate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, Profit.ro nu precizează ce scenarii sau intervale de timp are în vedere Moody’s pentru aceste riscuri. Următorul test va fi modul în care guvernul va gestiona agenda de reforme și constrângerile electorale, în condițiile în care agențiile de rating urmăresc atât deciziile de politică fiscală, cât și stabilitatea politică necesară implementării lor.
Economia României a intrat în recesiune după ani de creștere rapidă , iar efectele sunt deja vizibile în viața de zi cu zi a antreprenorilor și a consumatorilor, potrivit unei analize publicate de Bloomberg . Un exemplu este cazul lui Adrian Sălereanu , proprietarul unui restaurant din București, care după 15 ani de activitate a fost nevoit să își închidă afacerea din cauza costurilor tot mai mari și a scăderii numărului de clienți. Antreprenorul, în vârstă de 50 de ani, spune că a încercat să salveze afacerea prin schimbarea furnizorilor și reducerea personalului, ajungând să își servească singur clienții alături de soția sa. Nici aceste măsuri nu au fost însă suficiente. Facturile ridicate la energie, taxele crescute și scăderea puterii de cumpărare au făcut imposibilă continuarea activității fără pierderi. Mii de firme afectate de scăderea consumului Cazul restaurantului din București nu este singular. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanță Sierra Quadrant, cel puțin 5.000 de companii din România au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență doar în luna ianuarie , cele mai multe din sectorul serviciilor orientate către consumatori. Principalele probleme cu care se confruntă firmele sunt: creșterea costurilor la energie și utilități majorarea taxelor și presiunea fiscală reducerea cheltuielilor populației incertitudinea economică regională și globală De la una dintre cele mai dinamice economii la corecție dureroasă Nu cu mult timp în urmă, România era considerată una dintre cele mai dinamice economii din Europa de Est, rivalizând cu Polonia. În prezent însă, țara se confruntă cu o corecție economică severă. În ultimii doi ani, România s-a situat pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în mai multe clasamente economice importante: Indicator economic Situația României în UE Deficit bugetar printre cele mai mari Deficit comercial printre cele mai mari Inflație cea mai ridicată Costuri de împrumut unele dintre cele mai mari Economiștii avertizează că această situație face economia vulnerabilă la șocuri externe, mai ales într-un context internațional tensionat, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la retragerea unor investiții din piețele emergente. Modelul economic bazat pe consum Produsul intern brut pe cap de locuitor al României a crescut semnificativ după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, însă o mare parte din această creștere a fost alimentată de consum, stimulat prin majorări salariale și reduceri de taxe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că acest model economic nu mai este sustenabil și că guvernul încearcă acum să îl schimbe. Executivul intenționează să crească investițiile publice la 100 de miliarde de lei în 2026 , cu aproximativ 28% mai mult decât în anul precedent, mare parte din bani urmând să provină din fonduri europene. Riscul „capcanei veniturilor medii” Economiștii avertizează însă că România riscă să rămână blocată în așa-numita „capcană a veniturilor medii”, situație în care o economie crește rapid datorită forței de muncă ieftine, dar nu reușește să devină competitivă prin produse și tehnologii cu valoare adăugată mai mare. Un exemplu relevant este industria auto. Deși Dacia, brandul Renault produs la Mioveni, a reușit să își mențină vânzările în Europa, noile modele electrice și hibride accesibile ale companiei vor fi produse în Turcia , nu în România. În acest context, experții susțin că firmele românești trebuie să își îmbunătățească eficiența și competitivitatea, deoarece modelul bazat pe consum și stimulente guvernamentale nu mai poate susține creșterea economică. Pentru antreprenori precum Adrian Sălereanu, realitatea este deja clară. După închiderea restaurantului, acesta intenționează să revină în sectorul construcțiilor, sperând că domeniul va oferi oportunități mai bune în actualul context economic.
Ultima actualizare: 08 martie 2026, ora 21:17
Acțiunile companiei Palantir au crescut cu aproximativ 15% într-o săptămână , pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran, investitorii anticipând o creștere a contractelor militare pentru firma americană de analiză de date și inteligență artificială. Potrivit CNBC , compania a fost una dintre puținele care au înregistrat câștiguri importante într-o perioadă dificilă pentru piața bursieră. În aceeași săptămână, indicele tehnologic Nasdaq a scăzut cu aproximativ 1,2% , afectat de scăderile unor giganți precum Apple, Google sau Micron, în timp ce prețurile petrolului au crescut pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al datelor economice slabe din SUA. De ce investitorii pariază pe Palantir Analiștii consideră că Palantir ar putea beneficia direct de conflict, deoarece o mare parte din veniturile companiei provin din contracte guvernamentale și militare. Aproximativ 60% din veniturile companiei provin din colaborarea cu: armata Statelor Unite agenții de informații instituții guvernamentale federale Compania furnizează software de analiză a datelor și sisteme de inteligență artificială utilizate în operațiuni militare, inclusiv pentru identificarea țintelor și analiză operațională . Un exemplu important este programul militar Maven Smart System , prin care Palantir oferă tehnologii AI armatei americane. De asemenea, anul trecut compania a semnat un contract de aproximativ 10 miliarde de dolari cu armata SUA pentru furnizarea de software și servicii de analiză. Îngrijorări legate de colaborarea cu Anthropic În paralel, investitorii au ignorat în mare parte incertitudinile legate de compania de inteligență artificială Anthropic , care fusese partener al Palantir în proiecte pentru apărare. Departamentul Apărării al SUA a inclus recent Anthropic pe lista entităților considerate risc pentru lanțul de aprovizionare , după ce nu s-a ajuns la un acord privind utilizarea modelelor AI în domenii sensibile, precum arme autonome sau supraveghere internă. Directorul executiv al Anthropic, Dario Amodei , a anunțat că firma va contesta decizia în instanță. Analiștii spun însă că Palantir poate utiliza și alte modele AI, deoarece platforma companiei este independentă de un furnizor specific de inteligență artificială . Perspective pentru companie Pe fondul creșterii cererii pentru tehnologie militară și analiză de date în conflictele moderne, analiștii estimează că Palantir ar putea obține noi contracte guvernamentale importante . Firma de analiză Rosenblatt și-a menținut recomandarea de cumpărare pentru acțiuni și a ridicat prețul țintă de la 150 la 200 de dolari . Acțiunile companiei au închis ultima ședință bursieră la aproximativ 157 de dolari . Creșterea Palantir reflectă și un fenomen mai amplu pe piață: investitorii consideră că firmele din domeniul inteligenței artificiale aplicate în securitate și apărare ar putea deveni printre principalii beneficiari ai tensiunilor geopolitice.
Un fond polonez de investiții pregătește o finanțare de peste 20 milioane de euro pentru extinderea lanțului românesc de săli de fitness 18GYM , într-o tranzacție care ar putea accelera consolidarea pieței locale de fitness. Informația apare într-un comunicat citat de StartupCafe , iar investiția urmează să fie analizată de Consiliul Concurenței. Investiție majoră într-un lanț românesc de fitness Fondul Enterprise Investors Fund IX , administrat de compania de private equity Enterprise Investors, a anunțat că va investi până la 20,4 milioane de euro în compania românească 18GYM , prin achiziția unui pachet minoritar de acțiuni . Potrivit investitorilor, fondatorul companiei va rămâne acționar majoritar și va continua să conducă afacerea. Lanțul 18GYM a fost fondat în 2012 de Vlad Ronea și Alexandra Ronea și a devenit unul dintre cele mai importante branduri din industria fitnessului din România. Rețea în creștere rapidă În prezent, 18GYM operează 37 de cluburi de fitness , fiecare cu o suprafață medie de aproximativ 1.500 de metri pătrați . Fiecare sală include zone dedicate pentru: antrenamente cardio antrenament funcțional aparate de forță greutăți libere Compania a raportat o creștere puternică în 2025: Indicator Evoluție Număr de abonați +40% Venituri peste 17 milioane euro Investitorii consideră că piața locală are încă un potențial mare de dezvoltare. Piață fragmentată, cu potențial de consolidare Potrivit reprezentanților Enterprise Investors, industria fitnessului din România are încă o rată relativ scăzută de utilizare a sălilor comparativ cu alte state europene și este puternic fragmentată. Acest context creează oportunități pentru: extindere organică a rețelelor existente achiziții ale unor operatori mai mici consolidarea pieței în jurul unor branduri puternice Investitorii spun că modelul operațional al 18GYM este scalabil , ceea ce ar permite extinderea rapidă a rețelei. Istoric de investiții în România Enterprise Investors este unul dintre cei mai mari jucători de private equity din Europa Centrală și de Est, activ încă din 1990. Fondul are deja o experiență semnificativă pe piața românească, unde a investit în mai multe companii cunoscute, printre care: rețeaua de magazine Profi lanțul de jucării Noriel supermarketurile Artima compania de materiale de construcții Macon Deva În total, firma a investit 217 milioane de euro în companii românești și a realizat numeroase exituri pe piața locală. Investiția în 18GYM reprezintă a opta investiție directă a Enterprise Investors în România , iar fondul speră că noul parteneriat va accelera dezvoltarea lanțului de fitness și va contribui la consolidarea pieței.
Bursele americane au urcat puternic pe fondul speranțelor de detensionare SUA-Iran , potrivit Nasdaq , după informații că Iranul ar fi transmis deschidere către discuții, ceea ce a îmbunătățit apetitul pentru risc. În același timp, un raport al Rezervei Federale (Fed) a susținut percepția că economia SUA rămâne solidă. Wall Street a închis miercuri pe plus, cu avansuri conduse de tehnologie și consum discreționar, într-un context în care investitorii au redus primele de risc asociate escaladării geopolitice. Mișcarea a venit după câteva zile de tensiuni accentuate, pe fondul loviturilor militare americane și israeliene asupra unor ținte legate de Iran, care alimentaseră temeri privind extinderea conflictului în Orientul Mijlociu și posibile perturbări ale aprovizionării globale cu energie. Sentimentul s-a îmbunătățit după relatări potrivit cărora oficiali iranieni ar fi indicat disponibilitatea pentru discuții indirecte cu Statele Unite, prin intermediari, ceea ce a crescut probabilitatea unei căi diplomatice de reducere a tensiunilor. Totuși, nici Washingtonul, nici Teheranul nu au confirmat formal negocieri, iar piața a reacționat mai degrabă la perspectiva unor contacte decât la un acord concret. În acest cadru, investitorii au revenit către sectoare orientate spre creștere, iar indicii principali au închis în teritoriu pozitiv. Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5% la 48.739,41 de puncte, Nasdaq Composite a câștigat 1,3% până la 22.807,48 de puncte, iar S&P 500 a avansat cu 0,8% la 6.869,5 puncte. Indicator/sector Evoluție la închidere Dow Jones Industrial Average +0,5% (48.739,41) Nasdaq Composite +1,3% (22.807,48) S&P 500 +0,8% (6.869,5) Consumer Discretionary Select Sector SPDR (XLY) +2,2% Technology Select Sector SPDR (XLK) +1,3% Communication Services Select Sector SPDR (XLC) +0,6% Energy Select Sector SPDR (XLE) -0,7% CBOE Volatility Index (VIX) -10,3% (21,15) Pe acțiuni, titlurile Advanced Micro Devices (AMD) și Amazon (AMZN) au urcat cu 5,8%, respectiv 3,9%, pe fondul raliului din tehnologie și consum discreționar. În paralel, indicatorul de volatilitate VIX, considerat un barometru al „fricii” din piață, a scăzut cu 10,3% la 21,15, semn că investitorii au perceput un risc mai redus pe termen scurt. Din zona macro, Fed a transmis în cel mai recent raport Beige Book că activitatea economică a crescut ușor în ultimele săptămâni, prețurile au continuat să urce, iar nivelurile de ocupare au rămas, în general, stabile. Raportul indică o cerere constantă în mai multe regiuni, în pofida presiunilor inflaționiste persistente, și o angajare care continuă într-un ritm moderat, în timp ce companiile au arătat un optimism prudent pentru lunile următoare. În plus, datele economice au inclus o accelerare a ISM Services Index la 56,1 în februarie, de la 53,8 în ianuarie, cel mai ridicat nivel în peste trei ani și jumătate. Totodată, un raport guvernamental a arătat că stocurile comerciale de țiței ale SUA (excluzând rezerva strategică) au crescut cu 3,5 milioane de barili în săptămâna încheiată la 27 februarie, un element urmărit de piețe în contextul sensibilității prețului energiei la evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la scăderi pe Wall Street și la o creștere puternică a prețului petrolului , pe fondul temerilor investitorilor privind inflația și impactul asupra economiei globale. Potrivit Reuters , piețele bursiere americane au închis în scădere joi, 5 martie 2026, în timp ce petrolul din SUA a urcat cu peste 8%. Investitorii urmăresc cu atenție evoluția conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a șasea zi, în condițiile în care tensiunile au început să afecteze traficul petrolier din regiune. Petrolul urcă puternic pe fondul riscurilor din Strâmtoarea Ormuz Creșterea prețului petrolului este legată de temerile privind eventuale perturbări în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Amenințările cu rachete și drone au redus drastic traficul petrolier în zonă, ceea ce a alimentat temerile privind aprovizionarea globală. În aceste condiții: petrolul american a urcat cu aproximativ 8,5% , ajungând la 81 de dolari pe baril , cel mai ridicat nivel din iulie 2024; petrolul de referință Brent a crescut cu 4,9% , până la 85,41 dolari pe baril . Analiștii avertizează că o creștere spre 100 de dolari pe baril ar putea alimenta inflația globală și ar încetini economia. Bursa americană închide în scădere Creșterea costurilor energetice a afectat sentimentul investitorilor, iar principalele indicii bursieri americani au încheiat ședința pe minus: Indice Evoluție Dow Jones -1,62% S&P 500 -0,57% Nasdaq -0,25% Cele mai afectate sectoare au fost industria, materialele și sănătatea, iar acțiunile companiilor aeriene au înregistrat scăderi puternice. Tehnologia limitează pierderile Piața a fost parțial susținută de sectorul tehnologic. Compania Broadcom a anunțat că veniturile din cipuri pentru inteligență artificială ar putea depăși 100 de miliarde de dolari anul viitor , ceea ce a dus la o creștere de aproximativ 3,2% a acțiunilor sale. În ansamblu, însă, investitorii rămân prudenți și urmăresc evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, considerat principalul factor care influențează piețele financiare în această perioadă. Impact și asupra politicii monetare Creșterea prețurilor la energie ar putea afecta și planurile Rezervei Federale privind reducerea dobânzilor. Potrivit datelor analizate de investitori, o eventuală tăiere a ratei de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar putea fi amânată din iulie până în octombrie 2026. În acest context, evoluția conflictului și stabilitatea fluxurilor de petrol din regiune rămân elemente cheie pentru piețele globale.
Venezuela a semnat un acord pentru a vinde până la 1.000 kg de aur către piața din SUA , într-un semnal că relațiile comerciale dintre Caracas și Washington se consolidează după schimbarea de putere de la începutul anului. Informația apare pe fondul unui aranjament dezvăluit de Axios , citat de publicația română, și include livrări de lingouri „doré” către traderul Trafigura, care ar urma să transporte aurul la rafinării din Statele Unite. Acordul ar fi fost semnat de compania minieră de stat Minerven și prevede furnizarea a între 650 și 1.000 kg de aur „doré” (lingouri cu amestec de metale prețioase, în general aur și argint), cu un conținut final de aur de 98% , conform surselor citate. În termeni de ordin de mărime, la un preț menționat în articol de circa 166.000 de dolari pentru un kilogram de aur pur , tranzacția ar însemna sume de zeci sau chiar peste o sută de milioane de dolari, în funcție de cantitate și de cotațiile din momentul livrării. Cine cumpără și cum ajunge aurul în SUA În schema descrisă, Trafigura are rolul de comerciant și transportator către rafinării americane, în baza unui acord separat cu guvernul SUA. În paralel, Washingtonul ar fi implicat direct în facilitarea înțelegerii: secretarul american de Interne, Doug Burgum , a fost la Caracas pentru discuții despre petrol și minerale și ar fi contribuit la „deblocarea” contractului, potrivit sursei citate. În aceeași logică de apropiere economică, Axios indică faptul că acesta ar fi al treilea acord de exploatare încheiat sub supravegherea administrației Trump, după alte contracte legate de petrol. Trafigura este menționată ca participant și în acorduri petroliere evaluate la peste 1 miliard de dolari . Contextul politic, inclusiv criticile din SUA Materialul subliniază că evoluțiile vin după o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump la începutul lui 2026, în urma căreia Nicolás Maduro ar fi fost înlăturat de la putere. În acest context, Trump a lăudat public cooperarea și a menționat pe rețeaua Truth Social că „petrolul începe să curgă”, apreciind și noua conducere de la Caracas, inclusiv pe Delcy Rodríguez , descrisă drept președintă interimară. Totodată, în SUA au apărut critici: democrați din Congres și voci liberale ar acuza administrația Trump de „imperialism și corupție”, în timp ce o sursă citată de Axios susține contrariul, argumentând că accesul la piața americană și la un sistem financiar stabil ar aduce beneficii Venezuelei și ar reduce rolul pieței negre, unde „se pierdeau bani” prin contrabandă. Ce elemente sunt esențiale în acord Pentru o imagine rapidă, iată reperele principale din informațiile publicate: Cantitate: 650–1.000 kg de aur „doré” Puritate finală: 98% aur (conform contractului descris) Intermediar: Trafigura Destinație: rafinării din Statele Unite Context: intensificarea cooperării SUA–Venezuela pe resurse (aur și petrol) după schimbarea de putere din 2026
XAU/USD
Aur spot
$5.171,08
30 zile: +4,30% · Intensitate moderată
XAG/USD
Argint spot
$84,5062
30 zile: +9,09% · Intensitate ridicată
WTI/USD
Petrol WTI spot
$91,2566
30 zile: +44,35% · Intensitate foarte ridicată
XBR/USD
Brent spot
$92,863
30 zile: +38,07% · Intensitate foarte ridicată
NG/USD
Gaz natural
$3,1871
30 zile: -6,99% · Intensitate moderată
CL1
Futures petrol brut
$90,934
30 zile: +43,45% · Intensitate foarte ridicată
CO1
Futures Brent
$92,6859
30 zile: +36,62% · Intensitate foarte ridicată
HG1
Futures cupru
$24,40
30 zile: -6,87% · Intensitate moderată
XPT/USD
Platină spot
$2.147,04
30 zile: +1,97% · Intensitate scăzută
XPD/USD
Paladiu spot
$1.645,50
30 zile: -4,29% · Intensitate moderată
XAU/EUR
Aur spot
$4.442,52
30 zile: +8,44% · Intensitate ridicată
XAG/EUR
Argint spot
$72,7242
30 zile: +14,78% · Intensitate ridicată
GAU/USD
Gram aur
$166,3199
30 zile: +7,12% · Intensitate moderată
XAU/JPY
Aur spot
$816.611,50
30 zile: +7,70% · Intensitate moderată
XAU/GBP
Aur spot
$3.857,84
30 zile: +8,19% · Intensitate ridicată
XAG/GBP
Argint spot
$62,997
30 zile: +14,14% · Intensitate ridicată
XB1
Futures benzină
$4,974
30 zile: +9,61% · Intensitate ridicată
C_1
Futures porumb
$447,3711
30 zile: +2,85% · Intensitate scăzută
W_1
Futures grâu
$608,2248
30 zile: +13,58% · Intensitate ridicată
S_1
Futures soia
$1.185,40
30 zile: +6,40% · Intensitate moderată
KC1
Futures cafea
$0,0170
30 zile: -15,00% · Intensitate ridicată
CC1
Futures cacao
$283,70
30 zile: -3,19% · Intensitate moderată
SB1
Futures zahăr
$12,20
30 zile: -10,29% · Intensitate ridicată
XAG/AUD
Argint spot
$120,2056
30 zile: +11,97% · Intensitate ridicată
XAG/CAD
Argint spot
$114,5807
30 zile: +12,02% · Intensitate ridicată
Ultima actualizare: 09 martie 2026, ora 16:39
Ultima actualizare: 09 martie 2026, ora 15:57
Inteligența artificială Claude a descoperit peste 100 de vulnerabilități în Firefox în doar două săptămâni , într-un test realizat de Mozilla împreună cu compania Anthropic pentru îmbunătățirea securității browserului. Potrivit TechSpot , sistemul AI a identificat inclusiv 14 vulnerabilități de securitate cu gravitate ridicată , care au primit ulterior 22 de identificatori oficiali de tip CVE. Testele au fost realizate de echipa Anthropic Frontier Red Team , care a folosit modele AI Claude pentru a analiza codul browserului Firefox, în special motorul JavaScript. Alegerea acestui component a fost strategică, deoarece este una dintre cele mai complexe și intens utilizate părți ale browserului. Vulnerabilități descoperite rapid În total, analiza asistată de AI a dus la descoperirea: 14 vulnerabilități critice sau de gravitate ridicată 22 identificatori CVE pentru aceste probleme aproximativ 90 de bug-uri suplimentare de prioritate mai mică Mozilla a confirmat că toate aceste probleme au fost remediate în Firefox 148 , cea mai recentă versiune a browserului, potrivit informațiilor publicate de dezvoltatori. Cum a funcționat metoda AI-ul a analizat codul sursă și a generat teste minime reproducibile , ceea ce a permis inginerilor Mozilla să verifice rapid problemele identificate. Potrivit explicațiilor publicate de Mozilla, această abordare diferă de alte proiecte AI de detectare a bug-urilor, care au generat frecvent rapoarte de calitate scăzută sau rezultate eronate. Unele proiecte open-source, precum biblioteca curl , au fost nevoite chiar să limiteze rapoartele generate de AI, deoarece dezvoltatorii erau bombardați cu rapoarte incorecte trimise de utilizatori care urmăreau recompensele din programele de bug bounty. AI completează metodele clasice Multe dintre vulnerabilitățile descoperite de Claude sunt de obicei identificate prin fuzzing , o metodă automată care introduce date neașteptate într-un program pentru a detecta erori sau blocări. Totuși, Mozilla spune că modelul AI a reușit să descopere și erori logice pe care fuzzing-ul le ratează frecvent , ceea ce sugerează că inteligența artificială poate deveni un instrument important pentru securitatea software. Posibil impact asupra software-ului open-source După rezultatele obținute, Mozilla analizează integrarea metodei AI în procesul standard de dezvoltare și securitate. Dacă tehnica se dovedește scalabilă, ea ar putea ajuta la descoperirea unor vulnerabilități greu de identificat în alte proiecte open-source populare.
Internetul mobil a fost întrerupt brusc în mai multe orașe mari din Rusia , potrivit Adevărul , pe fondul unor măsuri de securitate invocate de autorități în legătură cu riscul unor atacuri cu drone și al unor restricții care au afectat inclusiv aplicații de mesagerie și servicii bancare. În Sankt Petersburg , întreruperile masive au fost raportate luni dimineață, 9 martie, după un episod similar semnalat anterior la Moscova. Conform datelor platformei Downdetector, problemele au început în jurul orei 6:00, iar în scurt timp s-au strâns aproape 1.500 de reclamații ale utilizatorilor. Utilizatorii au relatat pe rețelele sociale că nu mai funcționează serviciile de mesagerie și că nu pot accesa site-uri și aplicații, inclusiv Telegram și aplicații bancare. În unele cazuri, accesul la internet a rămas posibil doar pentru anumite servicii incluse pe așa-numitele „liste albe”, notează 1ru , adică o selecție de platforme permise în mod explicit în timpul restricțiilor. Întreruperile au coincis cu un anunț al guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care a avertizat asupra unui pericol legat de posibile atacuri cu drone și a spus că ar putea apărea o scădere a vitezei internetului mobil în regiune. Oficialul a pus situația în legătură cu activarea unor „măsuri suplimentare de securitate radio-tehnică”, care ar fi putut afecta stabilitatea echipamentelor civile de comunicații, ceea ce sugerează folosirea unor mijloace de bruiaj sau control al semnalului radio pentru reducerea riscurilor. Datele de monitorizare a activității rețelelor indică faptul că cele mai mari dificultăți au apărut la servicii sensibile la întârzieri și pierderi de date, precum Telegram, aplicațiile de mobile banking și alte programe care au nevoie de o conexiune constantă la servere. În paralel, serviciile de urgență au primit aproximativ 400 de apeluri în prima oră după apariția problemelor, iar în următoarele 24 de ore numărul sesizărilor s-a apropiat de 1.500; operatorii au transmis că lucrează în regim intensificat și își coordonează acțiunile cu instituțiile responsabile pentru a reduce impactul asupra abonaților. La Moscova, situația ar fi mai degrabă una prelungită decât un incident punctual: internetul mobil este limitat sau întrerupt de aproape cinci zile, iar anumite platforme de pe „lista albă” continuă să funcționeze, inclusiv portalul guvernamental „Gosuslugi”, rețelele sociale rusești „VKontakte” și „Odnoklassniki”, servicii Yandex, platforme de comerț online și site-uri ale instituțiilor statului. Operatorii Beeline, MegaFon și T2 au invocat „restricții externe”, însă surse din industrie citate de Kommersant susțin că ar fi existat ordine de restricționare a internetului mobil în anumite zone ale capitalei, iar publicația IT Kod Durov a relatat despre teste de întrerupere completă a conexiunii în centrul Moscovei, în perioada 5-6 martie, când nu ar fi funcționat nici internetul mobil, nici apelurile telefonice, telefoanele afișând „numai apeluri de urgență”.
Atacurile cu drone asupra centrelor de date comerciale din Emiratele Arabe Unite și Bahrain ridică întrebări serioase despre viitorul regiunii ca superputere în domeniul inteligenței artificiale , potrivit The Guardian . Aceste atacuri, atribuite Iranului, marchează o nouă etapă în războiul asimetric, fiind pentru prima dată când un centru de date comercial este ținta deliberată a forțelor armate ale unei țări aflate în conflict. Atacul a avut loc duminică dimineața, când un presupus dron Shahed 136 iranian a lovit un centru de date Amazon Web Services din Emiratele Arabe Unite , declanșând un incendiu devastator și forțând oprirea alimentării cu energie. Un al doilea centru de date al aceleiași companii a fost lovit ulterior, iar un al treilea a fost afectat în Bahrain. Aceste atacuri au avut un impact imediat asupra vieții de zi cu zi a milioane de oameni din Dubai și Abu Dhabi, care nu au putut folosi aplicațiile mobile pentru a plăti servicii sau a verifica soldurile bancare. Chris McGuire , expert în inteligența artificială și competiția tehnologică, a subliniat că ambițiile Emiratelor Arabe Unite de a deveni un jucător major în domeniul AI sunt acum puse sub semnul întrebării. Acesta a declarat: "Guvernul lor are o convingere foarte puternică despre această tehnologie, probabil mai puternică decât orice alt guvern din lume, și dacă vor apărea întrebări de securitate, atunci vor trebui să le rezolve foarte repede." Impactul asupra infrastructurii de date Atacurile au evidențiat vulnerabilitățile infrastructurii digitale din regiune, care a fost vizată pentru a perturba activitățile economice și siguranța publică. Sean Gorman, directorul executiv al Zephr.xyz, a explicat că Iranul ar putea folosi tactici similare celor din conflictul din Ucraina pentru a crea presiuni asupra adversarilor prin perturbarea infrastructurii critice. Emiratele Arabe Unite și Bahrain au investit masiv în centre de date și infrastructură de fibră optică pentru a se poziționa ca hub-uri globale de AI. Cu toate acestea, atacurile recente ar putea pune în pericol această poziție strategică și ar putea afecta operațiunile economice esențiale. Provocările geopolitice și economice În contextul geopolitic actual, Statele Unite sunt interesate să mențină statele din Golf departe de tehnologia chineză. Vizita președintelui Donald Trump în regiune anul trecut a coincis cu anunțul construcției unui nou campus AI în parteneriat cu Emiratele Arabe Unite, destinat antrenării modelelor de inteligență artificială. Experții sugerează că, pentru a proteja aceste investiții, operatorii de centre de date ar putea fi nevoiți să investească în apărare aeriană, similar cu măsurile luate de operatorii maritimi împotriva piraților. Vili Lehdonvirta, profesor de politică tehnologică, a menționat că, deși costurile unor astfel de măsuri sunt semnificative, pericolul este real. Viitorul securității centrelor de date Pe măsură ce tensiunile cresc, întrebarea cheie pentru investitori este dacă infrastructura digitală din regiune poate fi apărată eficient. Eric Schmidt , fost președinte al Comisiei Naționale de Securitate pe AI din SUA, a sugerat că un stat care rămâne în urmă într-o cursă a înarmării AI ar putea recurge la atacuri asupra centrelor de date ale adversarilor. În concluzie, atacurile recente asupra centrelor de date din Golf subliniază necesitatea unor măsuri de securitate sporite pentru a proteja infrastructura digitală esențială și pentru a asigura viitorul regiunii ca lider în domeniul inteligenței artificiale.
Nothing lansează seriile Phone (4a) și Phone (4a) Pro , două smartphone-uri mid-range care păstrează designul transparent caracteristic brandului și aduc îmbunătățiri la camere, performanță și software. Potrivit comunicatului companiei , noile modele rulează Nothing OS 4.1 bazat pe Android 16 și folosesc platforme Snapdragon din seria 7, accentul fiind pus pe fotografie, experiență software și identitatea vizuală distinctivă. Design și construcție Nothing continuă filosofia care a făcut brandul ușor de recunoscut: spate transparent, componente interne vizibile și sistemul luminos Glyph pentru notificări. Seria aduce însă materiale mai solide și o construcție mai rafinată. Phone (4a) Pro introduce un corp unibody metalic și un profil de doar 7,95 mm , cel mai subțire telefon Nothing de până acum. Dispozitivul include un sistem de răcire VC de 5300 mm² și certificare IP65 pentru protecție împotriva prafului și stropilor de apă. Phone (4a) păstrează designul transparent clasic al companiei, cu structură internă vizibilă prin spatele din sticlă și certificare IP64 . Modelul este disponibil în mai multe culori, inclusiv albastru transparent și roz, în timp ce varianta Pro vine în negru, argintiu și roz metalic. Camere și fotografie Seria aduce un sistem foto îmbunătățit, cu accent pe zoom și procesare AI. Phone (4a) Pro este echipat cu: cameră principală Sony LYT700c de 50 MP cu stabilizare optică teleobiectiv periscopic 50 MP cu zoom optic 3,5x zoom digital până la 140x cameră ultra-wide Sony cameră frontală 32 MP Phone (4a) include: senzor principal 50 MP teleobiectiv periscopic 50 MP cameră ultra-wide Sony cameră frontală 32 MP zoom digital până la 70x Procesarea imaginilor este realizată de TrueLens Engine 4 , care folosește algoritmi AI pentru optimizarea contrastului și a culorilor și permite captură Ultra XDR și video 4K Ultra XDR . Ecran, performanță și software Cele două telefoane folosesc ecrane AMOLED cu rezoluție 1,5K și rate de reîmprospătare ridicate, iar hardware-ul este bazat pe platforme Snapdragon din seria 7. Model Ecran Refresh rate Procesor Phone (4a) AMOLED 6,78" 120 Hz Snapdragon 7s Gen 4 Phone (4a) Pro AMOLED 6,83" 144 Hz Snapdragon 7 Gen 4 Potrivit companiei, varianta Pro oferă creșteri de performanță de aproximativ 27% pentru CPU , 30% pentru GPU și până la 65% pentru procesarea AI față de generația anterioară. Telefoanele rulează Nothing OS 4.1 , bazat pe Android 16. Sistemul introduce widget-uri mai flexibile, aplicații flotante pentru multitasking și funcții AI precum Essential Search și Essential Memory . Nothing promite 3 ani de actualizări Android și 6 ani de actualizări de securitate . Specificații principale Caracteristică Phone (4a) Phone (4a) Pro Ecran AMOLED 6,78", 1,5K AMOLED 6,83", 1,5K Refresh rate 120 Hz 144 Hz Procesor Snapdragon 7s Gen 4 Snapdragon 7 Gen 4 Cameră principală 50 MP 50 MP Sony LYT700c Teleobiectiv 50 MP periscopic 50 MP periscopic Cameră frontală 32 MP 32 MP Baterie 5080 mAh 5080 mAh Încărcare 50 W 50 W Sistem Glyph 63 mini-LED-uri 137 mini-LED-uri Sistem de operare Nothing OS 4.1 (Android 16) Nothing OS 4.1 (Android 16) Prețuri și disponibilitate Model Configurație Preț Phone (4a) 8 GB + 128 GB 1899 lei Phone (4a) 12 GB + 256 GB 2299 lei Phone (4a) Pro 8 GB + 128 GB 2549 lei Phone (4a) Pro 12 GB + 256 GB 2899 lei Precomenzile pentru Phone (4a) au început pe 5 martie 2026 , iar vânzările deschise sunt programate pentru 13 martie . Modelul Phone (4a) Pro intră în precomandă pe 13 martie , cu disponibilitate comercială din 27 martie 2026 .
China avertizează asupra riscului unei noi crize globale de semiconductori , potrivit Reuters , pe fondul escaladării conflictului dintre producătorul olandez de cipuri Nexperia și subsidiara sa din China, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare rămân sensibile la șocuri geopolitice și comerciale. Miza depășește disputa corporativă: cipurile Nexperia sunt folosite pe scară largă în sistemele electronice ale automobilelor, iar orice blocaj în producție sau livrări poate reverbera rapid în industria auto globală, unde întreruperile de componente se traduc în opriri de linii și întârzieri de livrare. „Nexperia Netherlands a perturbat grav producția și funcționarea normală a companiei și, dacă acest lucru declanșează din nou o criză globală de producție și lanț de aprovizionare cu semiconductori, Olanda trebuie să poarte întreaga responsabilitate pentru aceasta”, a transmis Ministerul Comerțului din China, într-un comunicat publicat pe site-ul oficial. Contextul imediat este reaprinderea tensiunilor după ce, cu o zi înainte de avertismentul Beijingului, divizia chineză de ambalare a Nexperia a acuzat sediul central din Olanda că a dezactivat conturile de birou pentru toți angajații din China. Ministerul Comerțului a susținut că această situație „a provocat noi conflicte” și a creat „noi dificultăți și obstacole” pentru negocierile dintre companii. Reuters amintește că, în octombrie, producția din industria auto globală a fost afectată după ce Beijingul a impus controale la export pentru cipuri Nexperia fabricate în China, pe fondul unui episod anterior al disputei. Deși penuria de cipuri s-a atenuat ulterior în urma negocierilor diplomatice, conflictul dintre entitățile Nexperia s-a intensificat: sediul olandez a sprijinit înlăturarea controlului Wingtech (fostul proprietar chinez), iar unitatea din China cere restabilirea acestuia. Din perspectiva lanțului de aprovizionare, Reuters indică mai multe puncte de fricțiune care pot amplifica riscul de întreruperi: controale la export impuse de Beijing pentru cipuri Nexperia fabricate în China, cu efecte deja resimțite în industria auto; suspendarea livrărilor de plachete (wafer, discuri de siliciu din care se produc cipuri) către fabrica de asamblare și testare din Guangdong; acuzații privind măsuri informatice care ar fi afectat activitatea angajaților din China și ar fi complicat negocierile; un impas prelungit, în pofida eforturilor de mediere ale Beijingului, Haga și Bruxellesului. Nexperia a transmis vineri, conform Reuters, că nu a negat acțiunea legată de sistemele informatice, dar a contestat acuzația subsidiarei chineze potrivit căreia aceasta ar fi afectat producția la unitatea de asamblare și testare din provincia Guangdong. În paralel, subsidiara chineză a reacționat la eliminarea controlului Wingtech în septembrie declarându-se independentă de compania-mamă olandeză, iar cele două părți și-au schimbat ulterior acuzații de negociere cu rea-credință. Pe plan politic și juridic, Beijingul acuză Haga că nu face suficient pentru a forța un compromis din partea sediului Nexperia din Olanda sau pentru a opri procedurile din instanță din Amsterdam care, în octombrie, au transferat acțiunile Wingtech către un avocat olandez. În lipsa unei soluții, avertismentul Chinei sugerează că disputa poate redeveni un factor de risc pentru aprovizionarea globală cu semiconductori, cu impact direct asupra producției auto și, implicit, asupra livrărilor și costurilor din industrie.
Ultima actualizare: 03 martie 2026, ora 11:35
Ultima actualizare: 02 martie 2026, ora 12:51
Portofelul digital va deveni un asistent financiar personal în următorul deceniu , capabil să ia decizii în timp real în locul utilizatorului, susține Elena Ungureanu , country manager Visa în România, într-o opinie publicată de Ziarul Financiar . Potrivit acesteia, tranziția de la portofelul fizic la cel digital este doar o etapă intermediară, următorul pas fiind integrarea inteligenței artificiale ca „asistent” care personalizează automat modul în care cheltuim, economisim și transferăm bani. În viziunea reprezentantei Visa , schimbarea esențială nu va fi o aplicație nouă, ci trecerea de la soluții financiare standard la opțiuni adaptate fiecărei persoane. Astfel, un sistem inteligent ar putea selecta automat metoda de plată în funcție de reguli stabilite de utilizator: cont de debit pentru cheltuieli zilnice; card cu beneficii pentru călătorii; soluții digitale precum stablecoin pentru plăți internaționale rapide și mai ieftine. Automatizarea nu ar însemna pierderea controlului, ci aplicarea regulilor stabilite de utilizator, cu verificări în timp real pentru reducerea fraudei. Un alt pilon al transformării îl reprezintă plățile instant și eliminarea barierelor transfrontaliere. Transferurile care astăzi durează zile ar urma să devină aproape imediate, inclusiv pentru românii care trimit bani din străinătate. Stablecoinurile, monede digitale susținute de valute clasice, ar putea reduce costurile și întârzierile, în special în contextul pieței unice europene. De asemenea, tokenizarea ar permite includerea în portofelul digital nu doar a banilor, ci și a altor tipuri de valoare – de la active financiare la acreditări digitale pentru identitate. Acest lucru ar simplifica interacțiunea cu instituții și companii, reducând birocrația și riscul de erori. În această perspectivă, portofelul viitorului nu va mai fi doar un instrument de plată, ci un sistem integrat de gestionare a valorii, construit pe interoperabilitate, securitate și personalizare.
Economia României încetinește de patru ani, în ciuda celor mai mari deficite bugetare din istorie , iar acest paradox arată o problemă structurală, nu una conjuncturală, afirmă Radu Burnete , consilier prezidențial, într-un interviu acordat Economedia . Potrivit acestuia, creșterea salariilor peste productivitate, investițiile insuficiente în infrastructură și digitalizare, dar și competitivitatea scăzută a industriei au frânat economia, chiar dacă statul a injectat „zeci de miliarde” prin deficite record. Burnete susține că reducerea deficitului de la 7,7% la 6% în 2026 este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt va încetini suplimentar economia. În lipsa consolidării fiscale, finanțatorii nu vor accepta la nesfârșit deficite de 7-8%, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB și riscă să urce spre 70-80% în anii următori. Deficit mare, creștere mică Economia a avansat cu doar 0,6% anul trecut, iar industria este în recesiune de câțiva ani. În opinia consilierului prezidențial, modelul bazat pe stimularea consumului și creșteri salariale nu mai funcționează. Principalele vulnerabilități identificate: salarii crescute peste productivitate; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; digitalizare lentă și birocrație excesivă; deficit comercial ridicat. Ce ar putea susține creșterea Pe termen scurt, absorbția fondurilor din PNRR rămâne principalul motor. Pe termen mediu, Burnete vorbește despre o „revoluție pe partea ofertei”: debirocratizare, reformă administrativă, stimularea antreprenoriatului și mobilizarea capitalului românesc prin piața de capital și fonduri de investiții. Un alt pilon este energia. Investițiile în nuclear, gaze din Marea Neagră și regenerabile ar putea face România competitivă și atractivă pentru centre de date, industrie chimică sau proiecte în zona inteligenței artificiale. Riscurile majore Cel mai mare risc economic în următoarele 12 luni rămâne o deteriorare severă a situației din Ucraina. Pe plan intern, riscul principal este lipsa voinței politice pentru reforme și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. În concluzie, mesajul central al consilierului prezidențial este că România nu își mai permite în 2026 un deficit ridicat într-o lume instabilă: fără consolidare fiscală și reforme structurale, economia riscă să rămână „pe un platou”.
Starea mentală a lui Donald Trump reprezintă un risc global , potrivit unui articol publicat de Financial Times . Într-un context geopolitic complex, comportamentul imprevizibil al fostului președinte american este perceput ca o amenințare semnificativă. Aceasta este amplificată de un cabinet care îi susține fără rezerve deciziile, în loc să ofere o evaluare realistă a situațiilor. Psihologia liderului și riscurile geopolitice În ciuda regulii Goldwater, care descurajează psihiatrilor americani să comenteze sănătatea mentală a figurilor publice, percepția generală este că Trump are o viziune distorsionată asupra realității. Această percepție este alimentată de acțiunile sale, cum ar fi pregătirea unei armade americane pentru un conflict în Orientul Mijlociu, fără a avea obiective clare. „Când un lider are o estimare exagerată a propriilor puteri, cei care spun adevărul sunt indispensabili. Cine sunt cei care îi spun adevărul lui Trump?” Mulți lideri străini încearcă să influențeze comportamentul lui Trump prin măgulirea ego-ului său, dar această abordare poate avea efecte negative, împingându-l și mai adânc într-o lume a fanteziei. Cabinetul și influența asupra deciziilor Membrii cabinetului lui Trump sunt cunoscuți pentru laudele exagerate la adresa liderului lor. Aceștia îl descriu drept cel mai mare președinte din istoria SUA sau un lider care a creat o epocă de aur americană. Această atitudine ridică întrebări cu privire la capacitatea lor de a oferi sfaturi obiective și fundamentate. În ciuda apelurilor liberale pentru aplicarea celui de-al 25-lea amendament, care permite înlăturarea unui președinte incapabil să-și exercite atribuțiile, o astfel de acțiune este improbabilă din cauza loialității vicepreședintelui și a cabinetului. Obstacole și reacții Trump se confruntă cu tot mai multe obstacole din partea instituțiilor americane. Curtea Supremă a anulat recent o mare parte din tarifele impuse de el, ceea ce a provocat o reacție furioasă din partea fostului președinte. De asemenea, Rezerva Federală și societatea civilă opun rezistență planurilor sale economice și de imigrație. Un exemplu recent este votul Curții Supreme, care a invalidat majoritatea tarifelor impuse de Trump. Reacția sa a fost una de furie, criticând judecătorii numiți chiar de el, Neil Gorsuch și Amy Coney Barrett, ca fiind „neloiali” și „nepatrioți”. În concluzie, deși Trump este adesea descris ca un lider imprevizibil, reacțiile instituțiilor și ale societății civile indică o tendință de contracarare a politicilor sale. Această dinamică complexă subliniază importanța unei evaluări corecte și echilibrate a riscurilor geopolitice pe care le implică un lider cu o percepție distorsionată asupra realității.
Un consilier al guvernatorului BNR avertizează asupra riscului de sărăcire a României , potrivit HotNews.ro , într-un text de opinie semnat de Cătălin Tolontan, publicat miercuri, 25 februarie 2026. În centrul materialului se află mesajele lui Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, care leagă presiunile bugetare și dezechilibrele economice de menținerea unor privilegii și de funcționarea ineficientă a statului. „Numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. Nu mai este o joacă”. În argumentația prezentată, Rădulescu indică și evoluția recentă a economiei, arătând că „în ultimii doi ani economia a crescut cu 0,8% și, respectiv, 0,6% din PIB”, nivel pe care îl consideră „foarte departe de un nivel mulțumitor”. În același registru, HotNews.ro amintește că BNR a transmis în ultima perioadă avertismente mai frecvente, inclusiv prin guvernatorul Mugur Isărescu, care a vorbit despre scăderea cererii și despre riscul unei recesiuni „pentru întreg anul”. Textul plasează discuția și într-un context mai larg al politicilor salariale din sectorul public după 2016, când au fost majorate semnificativ veniturile pentru personalul medical, iar ulterior creșterile s-au extins în sistem. Este dat ca exemplu cazul unui șef dintr-o structură de administrare publică locală, cu venituri ridicate raportate în declarațiile de avere, ca ilustrare a unei dinamici pe care autorul o descrie drept scăpată de sub control, în timp ce educația ar fi rămas în urmă. În analiza consilierului BNR, problema de fond este diferența dintre instituții „incluzive” (care oferă șanse de ascensiune socială pe merit) și instituții „extractive” (rețele de favoritism și privilegii care „vampirizează plusvaloarea”). În acest cadru, sunt indicate direcții de acțiune pe care le consideră necesare, între care: transformarea „mai viguroasă” a instituțiilor „extractive” în instituții „incluzive”; reducerea substanțială a birocrației publice, de la „hățișul de dosare cu șină” la eliminarea instituțiilor care „sunt doar frâne în funcționarea piețelor”; presiune publică pentru reforma administrativ-teritorială; rezultate „palpabile” în zona întreprinderilor de stat, inclusiv discuția despre privatizarea sau închiderea celor neviabile, deși autorul spune că are „firave speranțe” într-un termen rezonabil. Miza, în lectura prezentată, este una de sustenabilitate economică și socială: dacă reformele nu sunt făcute, avertismentul este că funcția „extractivă” se poate autoalimenta, cu efecte de durată asupra nivelului de trai și a relevanței economice a României. În final, Rădulescu cere „o trezire a clasei politice și a societății”, iar HotNews.ro notează că ieșirea sa vine la o săptămână după mesajele publice ale guvernatorului BNR.
Premierul Ilie Bolojan a criticat sporul de doctorat și a susținut că „nu de diplome ducem lipsă” , potrivit HotNews.ro , după ce profesorul universitar Cristian Preda și-a rupt în direct la TV diploma de doctor, ca protest față de reducerea indemnizației acordate bugetarilor cu acest titlu. Declarațiile premierului au fost făcute marți seară, 24 februarie 2026, la Palatul Victoria, într-o conferință de presă organizată după adoptarea a două ordonanțe de urgență: una privind reforma administrației publice locale și centrale și alta cu măsuri de relansare economică. În acest context, Bolojan a vorbit și despre reducerile de cheltuieli din zona universităților, care ar urma să fie aplicate din toamnă. „Este o practică pe care nu o veți găsi în vestul Europei. Dacă ar fi să fim corecți și cinstiți, nu de diplome ducem lipsă, ci de mai multă competență, dedicare, determinare. Ești deja remunerat în funcție de gradul universitar, care include și diploma de doctorat”, a comentat premierul în conferința de presă de marți seară. Reacția vine după un gest de protest al lui Cristian Preda , fost decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, care și-a rupt la Digi24 diploma de doctor obținută în Franța. Preda a criticat decizia Guvernului de a reduce „cu aproape jumătate” sporul acordat bugetarilor care au titlul de doctor și activează în domeniul în care și-au susținut doctoratul, afirmând că doctoratul ajunge să fie tratat ca „o povară”. În pachetul de reformă a administrației, Guvernul prevede că personalul cu titlul științific de doctor va beneficia de o indemnizație de 500 lei brut lunar, acordată doar dacă activitatea este desfășurată în domeniul titlului și dacă există în fișa postului atribuții „obiective și cuantificabile”, pentru verificarea lunară a valorificării suplimentare a activității. În prezent, sporul de doctorat este echivalentul a jumătate din salariul minim brut, dar a fost plafonat la nivelul anului 2018, respectiv 950 de lei brut.
Actualizat la 9 martie 2026, 15:00 · Toate cotațiile cheie · Snapshot piață · Istoric cotații cheie
Actualizat la 9 martie 2026, 15:00 · Vezi istoric
Actualizat la 9 martie 2026, 19:30 · Toate criptomonedele · Snapshot piață · Istoric criptomonede
