Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Cuba amână Festivalul Habanos din cauza crizei energetice severe, pe fondul blocadei petroliere impuse de administrația Donald Trump și al suspendării livrărilor externe de țiței. Potrivit Reuters, capitala Havana se confruntă cu acumulări masive de deșeuri, după ce lipsa combustibilului a scos din funcțiune majoritatea camioanelor de salubritate.
Ediția a 26-a a Festivalului Habanos, programată între 23 și 27 februarie 2026 și dedicată aniversării a 60 de ani ai mărcii Cohiba, a fost „amânată” fără o nouă dată. Organizatorii au invocat menținerea standardelor de calitate, însă contextul este dominat de criza energetică tot mai profundă.
Conform unei analize Bloomberg, livrările de petrol către Cuba s-au oprit complet în ultima lună, după ce Venezuela a sistat exporturile în decembrie, iar Mexicul și-a suspendat transporturile sub presiunea tarifelor americane. Insula importă aproximativ 60% din necesarul de petrol, iar întreruperea fluxului a dus la pene de curent extinse și blocaje în servicii esențiale.
Președintele Donald Trump a declarat că sunt în curs discuții cu guvernul cubanez, descriind situația țării drept una de colaps. Organizația Națiunilor Unite avertizează asupra riscului unei crize umanitare.
Efectele sunt vizibile în Havana: doar 44 din cele 106 camioane de gunoi mai sunt funcționale, iar aproximativ 30% din deșeurile zilnice rămân necolectate. Locuitorii vorbesc despre cartiere în care gunoiul nu a fost ridicat de peste zece zile. Autoritățile susțin că, deși există fonduri, furnizorii externi evită contractele din cauza sancțiunilor secundare impuse de Statele Unite.
Amânarea festivalului reprezintă o lovitură pentru economia insulei. Compania de stat Habanos S.A., care deține monopolul global asupra trabucurilor cubaneze, a raportat vânzări record de 827 milioane de dolari anul trecut. La ediția din 2025, licitația de trabucuri rare a strâns 18 milioane de dolari pentru sistemul de sănătate.
Criza actuală arată dependența structurală a Cubei de importurile de energie și fragilitatea economiei în fața presiunilor externe, într-un moment în care turismul și exporturile tradiționale sunt deja afectate.
Recomandate
Amenințarea lui Trump că SUA ar putea „prelua” Insula Kharg ridică riscul unui șoc de ofertă pe piața petrolului , într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Hormuz este deja sub presiune, potrivit Al Jazeera . Insula este principalul nod de export al Iranului, iar orice întrerupere serioasă ar putea scoate din piață volume relevante de țiței, cu efect direct asupra prețurilor și costurilor de transport. Trump a reluat subiectul după ce a declarat că un armistițiu interimar cu Iranul este „terminat” și a avertizat că SUA se pregătesc pentru noi lovituri. El a vorbit miercuri, la marginea summitului NATO din Turcia, după ce SUA au lovit ținte iraniene ca răspuns la atacuri asupra a trei petroliere în Strâmtoarea Hormuz. În același context, Trump a spus că Insula Kharg a fost atacată și a repetat ideea că SUA ar putea să o „preia”. De ce contează Kharg pentru exporturile de petrol ale Iranului Kharg Island se află în Golf, la aproximativ 55 km de coasta Iranului, în provincia Bushehr. Deși are doar circa opt kilometri lungime și 4–5 km lățime, apele adânci din jur permit acostarea și încărcarea petrolierele mari cu țiței destinat în principal piețelor asiatice. Insula este descrisă drept „inima” industriei petroliere iraniene: aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului trec prin Kharg; terminalul ar gestiona circa 950 de milioane de barili pe an ; țițeiul din mai multe câmpuri offshore (Aboozar, Forouzan și Dorood) este adus la Kharg și apoi transportat mai departe; China este menționată ca cel mai mare client. Accesul pe insulă este strict controlat de Gardienii Revoluției (IRGC), fiind permis doar cu aprobări de securitate. Ce efect ar avea o întrerupere: presiune pe preț și pe transport Miza pentru piața globală este că o perturbare serioasă a exporturilor prin Kharg ar bloca ruta prin care Iranul își vinde aproape tot țițeiul, reducând oferta disponibilă la nivel internațional într-un moment sensibil pentru navigație și asigurări maritime în regiune. Al Jazeera notează că piețele au reacționat deja: Brent a urcat cu peste 5% miercuri , după comentariile lui Trump, pe fondul temerilor că luptele ar putea afecta suplimentar aprovizionarea și transportul prin Strâmtoarea Hormuz. Înainte de război, prin Hormuz ar fi trecut aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global . Ce a spus Trump despre țintirea infrastructurii petroliere Deși a vorbit despre atacarea insulei, Trump a susținut că petrolul „nu este ținta” și a indicat că SUA ar fi evitat distrugerea infrastructurii petroliere. Totuși, el a recunoscut legătura directă dintre loviturile asupra Iranului și reacția pieței: „Oricând lovim Iranul, petrolul mai urcă puțin.” În același registru, Trump a afirmat că SUA ar putea „prelua” insula, idee pe care a mai invocat-o în timpul conflictului, inclusiv luna trecută, când a descris această opțiune ca fiind preferată, dar a ridicat întrebări despre disponibilitatea de a trimite trupe la sol. Context operațional: escaladare în jurul Hormuz În paralel cu amenințările privind Kharg, Trump a spus că SUA au lovit ambarcațiuni folosite de IRGC. Comandamentul Central al SUA a indicat că au fost lovite peste 60 de bărci, iar Trump a vorbit despre „28” scoase din luptă într-o singură noapte și despre posibilitatea unor lovituri suplimentare. Pentru companiile din energie și transport maritim, semnalul principal rămâne riscul ca escaladarea să se traducă în întreruperi de ofertă, costuri mai mari de transport și volatilitate ridicată a prețului petrolului , dacă tensiunile se extind în jurul Kharg și al Strâmtorii Hormuz. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Rusia recunoaște un deficit de carburanți după opriri la rafinării lovite de drone ucrainene , iar efectul imediat este apariția cozilor și funcționarea „instabilă” a unor benzinării, potrivit Meduza , care îl citează pe vicepremierul Aleksandr Novak . Novak a spus jurnaliștilor că deficitul a apărut „din motive ușor de înțeles”, deoarece rafinăriile sunt nevoite să oprească parțial producția și să intre în reparații după „loviturile” (atacurile) cu drone. Oficialul a admis explicit existența problemelor pe piața carburanților și a legat direct lipsurile de ieșirea din funcțiune a unor capacități de rafinare. Criza se extinde în regiuni și lovește inclusiv rafinării departe de graniță Criza carburanților „se desfășoară” în regiunile Rusiei din iunie și se intensifică pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune rafinării, notează publicația. Din primele 10 rafinării rusești după capacitatea instalată, toate au fost deja atacate, inclusiv cele din Omsk și Perm, aflate la distanță mare de graniță. Răspunsul autorităților: restricții la export până la final de iulie Pe 8 iulie, Vladimir Putin a convocat o ședință dedicată crizei, în cadrul căreia Novak a anunțat interzicerea exportului de motorină pentru toți participanții la piață, pe lângă interdicțiile deja existente pentru exportul de benzină și kerosen de aviație. Conform informațiilor citate, interdicția este în vigoare până la 31 iulie. În aceeași ședință, Putin a afirmat că Ucraina, prin loviturile asupra rafinăriilor, urmărește să afecteze economia și, în plus, „să creeze o stare de nervozitate în societate”. Indicatori de piață invocați de Meduza Meduza mai arată că a evaluat amploarea crizei pe baza datelor din tranzacțiile bursiere, indicând: prețuri: „cu 40% în sus”; vânzări: „cu 40% în jos”. Publicația nu detaliază în acest material perioada exactă de referință sau tipul de produse pentru care sunt calculate aceste variații, dar le leagă de tensiunile din piața internă pe fondul opririlor la rafinării. [...]
Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]
Atacul cu drone asupra a două petroliere în Marea Azov riscă să perturbe logistica de combustibil a Rusiei către Crimeea , un coridor folosit pentru alimentarea trupelor și a peninsulei anexate, potrivit Economica . Guvernatorul regiunii ruse Rostov, Iuri Sliusar , a transmis pe Telegram că echipajele celor două nave au fost evacuate și că, în urma atacului, a izbucnit un incendiu. Pe una dintre nave, focul continua, iar pe cealaltă flăcările au fost stinse complet. De ce contează pentru piața de petrol și gaze Marea Azov este folosită de Rusia pentru transportul de carburanți către trupele sale din Crimeea și pentru aprovizionarea întregii peninsule. În acest context, Interfax-Ukraina notează că forțele de apărare ucrainene încearcă să reducă accesul forțelor ruse la combustibil prin întreruperea logisticii terestre și maritime — ceea ce poate crește presiunea operațională asupra lanțurilor de aprovizionare din zonă. Context: intensificarea atacurilor cu drone În noaptea de miercuri spre joi, sistemele rusești de apărare antiaeriană au doborât 73 de drone ucrainene, potrivit Ministerului Apărării rus, informație preluată de Agerpres . Separat, un depozit de petrol din regiunea rusă Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova) a luat foc în urma unui atac cu drone ucrainene, a indicat guvernatorul interimar Vitali Koroliov. Acesta a precizat că incendiul a fost stins și că nu au existat răniți. [...]
Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]
