Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol, după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener, precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene.
Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie.
Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media, că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc.
MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria, o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă.
Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice.
Recomandate

Gazprom susține că Ucraina a atacat din nou o stație legată de gazoductul TurkStream , potrivit Digi24 . Compania rusă afirmă că ținta a fost o stație de compresoare conectată la conducta care traversează Marea Neagră și livrează gaze naturale către Europa prin Turcia. Într-un comunicat, Gazprom a precizat că trei drone ucrainene ar fi vizat stația de compresoare Russkaya din regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, în cursul nopții. Compania a atribuit Ministerului Apărării din Rusia și „grupurilor operaționale mobile” intervenția care ar fi respins atacul. Ministerul Apărării din Rusia a declarat că apărarea aeriană a interceptat 147 de drone ucrainene deasupra a 10 regiuni rusești, inclusiv Krasnodar, între noaptea de miercuri și joi dimineața. Nu a existat o reacție imediată din partea Ucrainei, notează sursa citată. TurkStream este prezentat de Gazprom drept singura rută rămasă pentru exporturile rusești de gaze prin conducte către Europa, după ce invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a întrerupt alte coridoare de export. Luna trecută, compania a mai acuzat atacuri repetate asupra instalațiilor TurkStream și Blue Stream, iar Kremlinul a condamnat aceste acțiuni, calificându-le „iresponsabile”. Contextul este unul de tensiuni mai largi pe piețele energetice: Digi24 menționează că tentativele de atac vin pe fondul creșterii prețurilor gazelor naturale în Europa la cel mai ridicat nivel din 2023, pe fondul închiderii efective a Strâmtorii Hormuz și al atacurilor iraniene asupra unui centru de gaze naturale lichefiate din Qatar, în martie. În paralel, Ucraina și Rusia continuă atacurile cu drone și rachete, iar Kievul și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei din energie, mai arată sursa. [...]

Cuba a primit aproximativ 730.000 de barili de petrol rusesc , într-un transport prezentat la Moscova drept o reușită politică și economică, potrivit TVR Info . Sosirea petrolierului „Anatoli Kolodkin”, încărcat cu 100.000 de tone de țiței, a fost intens mediatizată de televiziunile și radiourile ruse, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al efectelor acestora asupra piețelor energetice. În relatarea TVR Info, episodul este legat de războiul din Iran și de perturbările din Strâmtoarea Ormuz, care au împins în sus cotațiile petrolului și au îmbunătățit perspectivele de venituri ale Rusiei din exporturi. În acest context, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut că prețul petrolului ar putea urca la 150-200 de dolari pe baril și a avertizat asupra unei crize energetice severe pentru Europa, consemna la acel moment Politico. Pentru Cuba, transportul rusesc vine într-un moment de vulnerabilitate: insula și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat regional și furnizor de petrol, după capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către forțele americane, conform TVR Info. În paralel, Donald Trump a amenințat cu taxe vamale pentru țările care exportă petrol către Cuba și a făcut aluzii la „cucerirea” insulei, iar expertul Jorge Pinon (Universitatea din Texas, Austin) s-a declarat surprins că SUA nu au încercat să intercepteze petrolierul rus înainte de a ajunge atât de aproape de Cuba. Miza pentru Kremlin este în primul rând financiară. Creșterea prețului petrolului ar permite Rusiei să vândă mai aproape de prețurile pieței, după perioade în care, din cauza sancțiunilor SUA și UE, a fost nevoită să acorde reduceri. În plus, Washingtonul a suspendat temporar în martie sancțiunile împotriva petrolului rusesc pentru a permite alimentarea piețelor globale, cu o fereastră până la 11 aprilie pentru vânzarea și livrarea țițeiului încărcat înainte de 12 martie, notează TVR Info. Datele citate în material arată însă o imagine mixtă: vânzările de petrol rusesc și produse petroliere au coborât în februarie la 6,6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar veniturile au scăzut cu 30% față de anul anterior. Pe de altă parte, în martie livrările către India s-au dublat față de februarie, potrivit Kpler, iar calcule preluate din The Financial Times indică faptul că o creștere de 10 dolari a prețului mediu lunar al petrolului rusesc ar aduce 2,8 miliarde de dolari venituri suplimentare, din care 1,63 miliarde ar intra la buget ca impozite, ceea ce ar fi echivalat la jumătatea lui martie cu circa 150 de milioane de dolari pe zi în plus. În același timp, materialul subliniază riscurile unui scenariu prelungit: un război de durată în Iran ar putea împinge petrolul peste 120 de dolari, dar ar crește probabilitatea unei recesiuni globale, care ar reduce cererea și ar pune presiune în jos pe prețuri. Această prudență este reflectată și de declarații din Rusia, inclusiv ale deputatului Serghei Chizhov, citat de Gazeta.ru prin intermediul corespondentului La Vanguardia, care avertizează că o recesiune ar putea întoarce avantajul actual al Moscovei. [...]

Autoritățile suedeze au urcat la bordul petrolierului Flora 1 după un posibil deversări de petrol , potrivit POLITICO . Nava, aflată pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene și sub pavilion camerunez, a fost interceptată în largul coastei sudice a Suediei, în contextul unei anchete preliminare privind presupuse infracțiuni de mediu. Autoritățile au început să urmărească Flora 1 după ce, joi dimineață, au detectat o pată de petrol de aproximativ 12 kilometri est de insula Gotland, în Marea Baltică centrală. După escortarea navei în portul suedez Ystad, polițiști și ofițeri ai pazei de coastă au urcat la bord vineri pentru inspecție, în cadrul investigației. Conform Vesselfinder, petrolierul a plecat din portul rusesc Ust-Luga pe 27 martie și a declarat ca destinație portul Santos din Brazilia. Totuși, un purtător de cuvânt al pazei de coastă a spus pentru POLITICO că autoritățile au primit informații contradictorii privind destinația navei. Autoritățile suedeze suspectează că vasul ar face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, o rețea de petroliere, în general vechi, folosite pentru a ocoli sancțiunile impuse după invazia Ucrainei. Într-o postare pe X , ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a afirmat că „petrolierele mai vechi, asigurate insuficient, care ocolesc sancțiunile reprezintă o amenințare semnificativă de securitate și de mediu” pentru Suedia, adăugând că guvernul tratează incidentul „cu mare îngrijorare”, chiar dacă „de data aceasta nu este vorba despre o deversare de petrol de amploare”. Paza de coastă a precizat că este pentru prima dată când o deversare de petrol a fost atribuită unei nave sancționate și că, în absența acestui indiciu, vasul nu ar fi fost interceptat. Flora 1 va rămâne andocată până când procurorii suedezi finalizează investigația. Acesta este al treilea caz din 2026 în care autoritățile suedeze au urcat la bordul unei nave suspectate că operează sub pavilion fals. [...]

Președintele IMM România spune că reducerea accizei la motorină cu 0,3 lei/litru e insuficientă , potrivit G4Media . Florin Jianu susține că este nevoie de o intervenție mai amplă, inclusiv asupra TVA și a altor taxe, pentru ca scăderile de preț „la pompă” să fie relevante. Jianu a făcut declarațiile vineri, 3 aprilie 2026, la lansarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2026”, într-un mesaj adresat în special transportatorilor și sectorului agricol. El a indicat că, din calculele organizației, doar din „câștigurile excepționale” din TVA și din impozitul minim pe cifra de afaceri ar exista spațiu pentru o reducere de circa 50 de bani pe litru. În argumentația sa, președintele IMM România a comparat nivelul prețurilor din România cu cele din statele vecine, unde ar fi o medie de 8,5, față de „aproape 10” în România, invocând impactul asupra competitivității. Totodată, a reamintit că România are unele dintre cele mai mari accize la petrol din Uniunea Europeană și a afirmat că aproximativ 60% din prețul combustibililor este format din taxe. Pe partea guvernamentală, Ministerul Finanțelor a publicat joi seara proiectul de ordonanță de urgență care prevede reducerea temporară a accizei la motorina standard cu 0,3 lei/litru și instituirea unei contribuții de solidaritate pentru operatorii care exploatează și/sau prelucrează țiței extras din România, atunci când prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește 70 de dolari/baril. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor transmis Agerpres, impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 610 miliarde de lei, iar veniturile din contribuția de solidaritate sunt evaluate între 70 și 650 de miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului. Măsura este justificată de autorități ca răspuns la scumpiri asociate instabilității internaționale din Orientul Mijlociu și perturbărilor fluxurilor globale de petrol. [...]

Potrivit The Jerusalem Post , pe 28 martie, organizația Houthi din Yemen, cunoscută și sub numele de Ansar Allah, a lansat două rachete balistice către sudul Israelului, ambele fiind interceptate. Această acțiune marchează intrarea Houthi în războiul Iranului împotriva SUA și Israelului. Această mișcare aduce întreaga alianță regională condusă de Iran, cu excepția componentelor palestiniene afectate, în conflictul împotriva Israelului. Într-o declarație emisă după atacuri, purtătorul de cuvânt al organizației, Yahya Saree, a afirmat că forțele armate yemenite au efectuat prima operațiune militară cu rachete balistice, vizând site-uri militare sensibile din sudul Palestinei ocupate. El a subliniat că această operațiune a coincis cu acțiunile eroice ale mujahedinilor din Iran și Hezbollah din Liban, și că a fost un succes. Impactul asupra rutei maritime Bab el-Mandeb Un aspect deosebit de important al activității Houthi este capacitatea lor de a ataca transporturile comerciale care trec prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o rută prin care trece între 10% și 12% din comerțul maritim global. În timpul războiului din Gaza, atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale au dus la o scădere de 90% a traficului pe această rută, forțând companiile de transport să redirecționeze navele în jurul Capului Bunei Speranțe. Deși Houthi nu controlează vârful sudic al Yemenului adiacent strâmtorii Bab el-Mandeb, zona lor de control se extinde până la portul strategic Hodeidah. Această poziționare le permite să amenințe transporturile care trec prin strâmtoare cu rachete și drone. Posibile consecințe economice În contextul actual, în care Iranul a blocat strâmtoarea Hormuz, ruta Bab el-Mandeb devine din ce în ce mai relevantă ca alternativă pentru navele care tranzitează între apele asiatice și cele europene. Arabia Saudită folosește deja această rută pentru a transporta până la 7 milioane de barili de petrol pe zi prin conducta sa est-vest și portul Yanbu de la Marea Roșie. Intrarea Houthi în conflict ridică riscul ca atacurile asupra transporturilor maritime pe Marea Roșie să reînceapă, ceea ce ar putea avea consecințe grave asupra exporturilor de petrol saudite. Piețele au reacționat la această posibilitate, prețurile petrolului crescând cu 3% după atacul Houthi asupra Israelului. „Capacitățile militare ale Houthi sunt rezultatul direct al relației lor cu iranienii. Personalul IRGC este prezent pe teritoriul yemenit și este profund implicat în supravegherea capacităților de informații, drone și rachete ale Houthi”, conform documentelor obținute de The Jerusalem Post. Rolul Iranului și al Houthi în conflict Deși Houthi au capacitatea de a lua decizii independent, relația lor cu Iranul le oferă capacități militare semnificative. Ofițerii Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) sunt implicați direct în supravegherea și instruirea personalului Houthi în Yemen, Iran și Liban. Deși Houthi nu au început încă atacuri asupra tancurilor petroliere care trec prin Bab el-Mandeb, o astfel de intervenție ar fi un pas extrem de semnificativ și ar atrage cu siguranță represalii severe din partea SUA și Israelului. Totuși, este posibil ca Iranul să păstreze această capacitate ca un instrument de rezervă, în cazul în care SUA și Israelul escaladează conflictul. Deschiderea acestui al patrulea front de către Houthi în războiul dintre Israel, SUA și Iran are potențialul de a provoca daune suplimentare lanțurilor de aprovizionare globale și, implicit, economiei globale. Iranul a ridicat miza în acest conflict. [...]

China le cere rafinăriilor private să mențină producția de combustibili chiar și pe pierdere , potrivit Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis la întâlniri organizate la începutul acestei săptămâni de oficiali ai Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China. Conform surselor citate, NDRC le-a indicat directorilor rafinăriilor independente că prioritatea este aprovizionarea pieței interne, ceea ce ar însemna producție de benzină și motorină în cantități cel puțin egale cu cele de anul trecut, indiferent de costuri. Sursele mai susțin că rafinăriile care își reduc ratele de producție și livrează volume mai mici pe piață riscă diminuarea cotelor de import de țiței în anii următori. China reglementează importurile de petrol ale rafinăriilor independente printr-un sistem de cote. Contextul este presiunea crescută asupra rafinăriilor private, care s-au bazat pe țiței sancționat, mai ieftin, din Iran, Rusia și Venezuela. Aceste volume, evitate de regulă de rafinăriile mari, au ajutat la traversarea unei perioade cu marje de rafinare foarte mici, însă „țițeiul ieftin” ar fi devenit aproape indisponibil după ce SUA au acordat derogări temporare de la restricțiile impuse Teheranului și Moscovei. Potrivit datelor JLC International Ptd Ltd, în ultima săptămână rafinăriile independente chineze au coborât rata de funcționare sub 63% din capacitate, cel mai redus nivel de după august 2025, în timp ce marjele de rafinare au ajuns la cel mai scăzut nivel de după 2024. [...]