Știri din categoria Petrol și gaze

Acasă/Știri/Petrol și gaze/MOL cere eliberarea rezervelor strategice...

MOL cere eliberarea rezervelor strategice de petrol după oprirea livrărilor prin Drujba

Stație de benzină MOL cu un cer senin și nori pufoși.

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol, după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener, precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene.

Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie.

Dispută privind cauza avariei

Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Alternativa prin Croația

Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media, că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc.

MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria, o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă.

Situația în cifre

  • 27 ianuarie 2026: suspendarea livrărilor prin Drujba;
  • aproximativ 90 de zile: autonomie asigurată din rezerve;
  • începutul lunii martie: sosirea primelor transporturi maritime;
  • până la 80%: necesar ce poate fi acoperit fără petrol rusesc.

Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice.

Recomandate

Articole pe același subiect

Conductă de petrol cu echipamente de monitorizare și control.
Petrol și gaze15 feb. 2026

Ungaria și Slovacia cer acces la conducta Adria pentru petrol rusesc - Drujba rămâne blocată pe fondul războiului din Ucraina

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc , ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro , care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev. Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene. [...]

Conductă de petrol în construcție, cu muncitori la lucru.
Petrol și gaze13 feb. 2026

Rusia ar fi aruncat în aer conducta Drujba - Ungaria și Slovacia rămân expuse pe ruta de import

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state. Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24. În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare. Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE. Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta. [...]

Marco Rubio discută despre angajamentul Indiei de a opri importurile de petrol rusesc.
Petrol și gaze15 feb. 2026

Rubio spune că India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc - declarație la Conferința de Securitate de la München

India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc , potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează The Hindu . Afirmația vine la câteva zile după ce New Delhi a reiterat public că „interesele naționale” rămân criteriul principal în politica de aprovizionare cu energie. Rubio a spus, pe 14 februarie 2026, că în discuțiile cu India partea americană a obținut „angajamentul” ca India „să nu mai cumpere petrol rusesc suplimentar”. Declarația a fost făcută în contextul întrebărilor legate de războiul Rusia-Ucraina și de sancțiunile impuse Moscovei, ceea ce indică faptul că Washingtonul tratează subiectul importurilor de țiței ca pe un element relevant în arhitectura de presiune economică asupra Rusiei. Aceeași linie a fost susținută anterior de președintele SUA, Donald Trump, care, la începutul lunii februarie, odată cu anunțarea unui acord comercial cu New Delhi, a afirmat că India a acceptat să nu mai procure țiței din Rusia. Ulterior, SUA au repetat de mai multe ori că India va opri cumpărarea de petrol rusesc, conform relatării publicației indiene. Pe de altă parte, poziția oficială a Indiei, exprimată în această săptămână de secretarul de externe Vikram Misri , a fost că țara va menține surse multiple pentru achizițiile de țiței și le va diversifica pentru a asigura stabilitatea lanțului de aprovizionare, cu „interesele naționale” drept „factor călăuzitor”. În plan practic, miza pentru piețele de energie este dacă „angajamentul” invocat de Rubio se va traduce într-o reducere efectivă a fluxurilor din Rusia și într-o reorientare a cererii Indiei către alți furnizori, într-un moment în care sancțiunile și politica tarifară americană sunt folosite explicit ca instrumente de negociere. [...]

Viktor Orbán și Donald Trump discutând despre aprovizionarea cu gaz ieftin pentru Ungaria.
Petrol și gaze31 ian. 2026

Viktor Orban anunță acord pentru gaz ieftin cu Trump, Putin și Erdogan - continuarea aprovizionării energetice în context geopolitic complex

Viktor Orbán spune că a obținut „gaz ieftin” pentru Ungaria potrivit Adevărul , după discuții pe care le leagă de Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan, în ideea menținerii aprovizionării într-un context european mai restrictiv față de importurile din Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă, 31 ianuarie 2026, într-un interviu la postul public Kossuth Rádió. Premierul ungar susține că aceste discuții ar fi dus la „asigurarea continuității aprovizionării”, în condițiile în care Uniunea Europeană a adoptat recent un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de LNG (gaz natural lichefiat), până în 2027, notează Szeged365 (citat ca sursă în articolul Adevărul). „Viktor Orban anunță că a ajuns la un acord cu Donald Trump, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan pentru a continua să primească «gaz ieftin» pentru Ungaria.” Din perspectiva economică internă, Orbán afirmă că, fără intervenția guvernului, facturile populației ar fi crescut semnificativ în ianuarie, pe fondul temperaturilor scăzute, iar o parte dintre gospodării ar fi ajuns în dificultate financiară. În același timp, el leagă direct tema costurilor la energie de alegerile din aprilie, pe care le prezintă ca o opțiune între menținerea politicilor actuale și direcții pe care le descrie drept „impuse de Bruxelles”. În ceea ce privește miza acordului invocat de premierul ungar, mesajul central este că Budapesta încearcă să își securizeze accesul la gaze rusești în pofida calendarului UE de reducere și eliminare a importurilor. În declarațiile sale, Orbán indică și o fereastră de timp limitată pentru alternative: aproximativ un an și jumătate pentru a găsi soluții, altfel gospodăriile ar fi afectate. Elementele-cheie ale „acordului pentru gaz ieftin”, așa cum reies din relatarea citată, sunt: actorii menționați de Orbán: Donald Trump , Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan ; obiectivul declarat: continuitatea aprovizionării cu „gaz ieftin” pentru Ungaria; contextul european: eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești (conducte și LNG) până în 2027; argumentul intern: evitarea creșterii facturilor și a presiunii asupra gospodăriilor în sezonul rece; componenta politică: folosirea temei energiei ca subiect major în alegerile din aprilie. Pe linie politică externă, Orbán critică decizia UE privind renunțarea la gazul rusesc și o leagă de sprijinul european pentru Ucraina, susținând că presiunile de la Bruxelles ar urmări inclusiv influențarea politicii interne de la Budapesta. El reia, totodată, opoziția față de avansarea Ucrainei către integrarea europeană, pe care o descrie drept o dispută politică majoră în interiorul UE. [...]

Trei petroliere escortate de navele de coastă în apele din apropierea Mumbai-ului.
Petrol și gaze17 feb. 2026

India confiscă trei petroliere sancționate de SUA - Navele suspectate de legături cu Iranul, escortate la Mumbai

India a confiscat trei petroliere aflate sub sancțiuni americane, suspectate de transporturi legate de Iran , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai amplă a autorităților indiene împotriva comerțului ilicit cu petrol. Navele vizate – Stellar Ruby, Asphalt Star și Al Jafzia – ar fi operat frecvent cu identități schimbate pentru a evita controalele și aplicarea sancțiunilor. Ele au fost interceptate la aproximativ 100 de mile marine vest de Mumbai și escortate în port pentru investigații suplimentare. Potrivit unei surse citate de Reuters, India încearcă să împiedice folosirea apelor sale pentru transferuri de tip „navă la navă”, practică utilizată pentru a ascunde originea încărcăturilor de petrol sancționat. După interceptare, Paza de Coastă indiană a mobilizat circa 55 de nave și 10–12 aeronave pentru supraveghere permanentă în zona maritimă. Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) sancționase anterior trei nave cu numere de identificare similare celor capturate. Datele comerciale arată că două dintre petroliere aveau legături cu Iranul, iar una ar fi transportat combustibil iranian către Djibouti în 2025. Compania Națională Iraniană de Petrol a negat orice legătură cu navele sau cu încărcăturile acestora. [...]

Rafinărie modernă cu logo-ul companiei rusești Rosneft vizibil.
Petrol și gaze16 feb. 2026

Sancțiunile occidentale ar putea obliga Rusia să reducă producția de petrol - China își majorează însă importurile la nivel record

Sancțiunile occidentale ar putea obliga Rusia să reducă producția de petrol , în timp ce China își majorează importurile la un nivel record, profitând de retragerea Indiei din piața țițeiului rusesc, potrivit unor analize publicate de Reuters . Datele citate arată că exporturile maritime de țiței rusesc au scăzut de la 3,8 milioane de barili pe zi în decembrie la 3,4 milioane în ianuarie și la aproximativ 2,8 milioane în februarie. În paralel, volumul de petrol aflat pe nave a depășit 150 de milioane de barili, un nivel record, semn al încetinirii cererii și al dificultăților logistice. Administrația americană a înăsprit sancțiunile, iar Uniunea Europeană a extins interdicțiile privind combustibilii rafinați din țiței rusesc . În plus, India – principalul cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare în 2025 – își reduce achizițiile în contextul unui acord comercial cu Statele Unite. India importa anul trecut aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi din Rusia . În februarie 2026, nivelul este estimat la circa 1,16 milioane de barili pe zi, cu perspective de scădere suplimentară din martie. Reducerea comenzilor afectează direct fluxurile maritime și pune presiune pe capacitățile de stocare ale Rusiei. În aceste condiții, analiștii estimează că Rusia ar putea reduce producția cu până la 300.000 de barili pe zi în perioada martie–mai, din cauza blocajelor logistice și a limitelor de depozitare. Petrolul și gazele asigură aproape un sfert din veniturile bugetare ale Moscovei, iar în ianuarie încasările din energie s-au înjumătățit față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, China este pe cale să stabilească un nou record al importurilor de petrol rusesc , estimat la peste 2 milioane de barili pe zi în februarie. Rafinăriile independente chineze profită de reducerile consistente, țițeiul rusesc fiind tranzacționat cu discounturi de 9–11 dolari sub cotația Brent. Beijingul a depășit India ca principal client maritim al Rusiei încă din noiembrie, iar livrările includ atât sortimentul ESPO din Extremul Orient, cât și Urals, tradițional destinat pieței indiene. Totuși, capacitatea Chinei de a absorbi volume suplimentare este limitată, Rusia reprezentând deja aproximativ o cincime din totalul importurilor chineze de țiței. Dacă restricțiile comerciale și sancțiunile se mențin, iar cererea din India rămâne scăzută, Rusia ar putea fi nevoită să ajusteze producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului logistic. O reducere a volumelor exportate, combinată cu discounturi mai mari, ar diminua suplimentar veniturile bugetare ale Moscovei, într-un context marcat de cheltuieli militare ridicate și presiune economică externă. [...]