Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Retailerul grec Jumbo cumpără o fostă fabrică textilă din Baia Mare pentru a deschide un nou magazin , marcând o nouă etapă a extinderii companiei pe piața românească. Potrivit Economedia , compania a achiziționat de la producătorul belgian Habitex fosta fabrică din orașul maramureșean, tranzacția fiind semnată la finalul anului 2025. Planul grupului este să reamenajeze amplasamentul industrial și să deschidă aici primul magazin Jumbo din județul Maramureș , care ar putea deveni următoarea inaugurare a retailerului în România. Achiziția face parte din strategia de extindere a companiei în regiune. Fabrica a aparținut companiei belgiene Habitex, producător de confecții care a renunțat la activitatea din România în 2024, după o scădere puternică a comenzilor. În urma acestei decizii, toți angajații au fost disponibilizați. Habitex avea prezență locală prin trei firme, iar tranzacția cu Jumbo a fost asistată juridic de firma Kinstellar, echipa fiind coordonată de Iunia Nagy și Malina Andries. Evoluția vânzărilor Jumbo în regiune Compania a raportat rezultate diferite pe piețele unde operează în primele luni din 2026: Grecia: +6% în februarie și +8% în primele două luni ale anului Cipru: -1,8% în februarie, dar +4% cumulat ianuarie–februarie Bulgaria: +7% în februarie și +11% în primele două luni România: -3% în februarie și -4% în primele două luni Retailerul explică scăderea din România prin deprecierea leului, majorarea TVA și măsurile fiscale restrictive , într-un context în care inflația a ajuns la aproape 9,6% în ianuarie 2026. România rămâne o piață strategică Chiar și în acest context economic dificil, România rămâne una dintre cele mai importante piețe pentru grupul elen. La finalul anului 2025, Jumbo opera 20 de magazine în România , dintr-un total de 89 la nivel de grup, țara fiind a doua ca importanță după Grecia în funcție de numărul de unități. În 2025, vânzările companiei în România au crescut cu aproximativ 4%, impulsionate inclusiv de deschiderea unui nou hipermagazin în Timișoara. La nivel global, grupul Jumbo a înregistrat anul trecut o creștere a vânzărilor de peste 7%. [...]

Prețurile la benzină și motorină din România sunt în creștere și ar putea continua să urce , amplificând presiunile asupra economiei și asupra bugetelor familiilor. Potrivit unei analize prezentate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță , citată de Profit.ro , fiecare majorare a prețului combustibililor generează un efect în lanț asupra întregii economii. Specialistul explică faptul că o creștere aparent mică, de 10–15 bani pe litru, nu afectează doar costul alimentării unui automobil, ci se propagă rapid în alte sectoare. Combustibilul este un factor esențial pentru transport, agricultură, construcții și comerț, astfel că scumpirile se transmit în final către prețurile produselor și serviciilor. Efectele economice ale scumpirii combustibililor Creșterea prețurilor la pompă influențează direct mai multe domenii ale economiei: transportatorii majorează tarifele pentru servicii logistice fermierii suportă costuri mai mari pentru lucrările agricole constructorii își ajustează devizele proiectelor retailerii cresc prețurile produselor la raft În aceste condiții, combustibilul devine un multiplicator al inflației , iar presiunea se resimte atât în bugetele familiilor, cât și în costurile antreprenorilor. Întrebarea privind prețurile interne Dumitru Chisăliță ridică și problema alinierii complete a prețurilor interne la cele internaționale. O parte din combustibilul utilizat în România provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mai reduse. În perioadele de volatilitate pe piețele externe, diferența dintre costul real de producție și prețul final ar putea genera marje foarte ridicate pentru companiile din sector. Potrivit analizei, această situație ridică o dezbatere privind echilibrul dintre logica pieței și impactul social al scumpirilor, mai ales într-un context economic tensionat. Riscuri sociale și de imagine Autorul analizei avertizează că diferența dintre dificultățile economice ale populației și rezultatele financiare solide ale companiilor energetice poate crea tensiuni sociale. În plus, companiile din sectorul petrolier se pot confrunta cu riscuri reputaționale, mai ales într-o perioadă în care investitorii și opinia publică analizează tot mai atent impactul social al activității economice. În opinia sa, soluția nu este decuplarea de piața internațională, ci o abordare mai transparentă și ajustări temporare ale marjelor în perioadele de șoc pe piețele energetice. [...]