Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Antena 1 a câștigat luni seara intervalul de maximă audiență, cu „Chefi la cuțite” pe primul loc la nivel național, urban și pe publicul comercial, potrivit datelor publicate de Pagină de Media. Pentru piața de publicitate TV, rezultatul contează prin consolidarea Antenei 1 pe segmentul comercial 21–54 (urban), cel mai relevant pentru vânzarea de spoturi.
Emisiunea culinară a fost lider pe intervalul 20:30–00:05, depășind Pro TV, care a difuzat în mare parte a serii reality-show-ul „Desafio”.
La nivel național, Antena 1 a avut 892.000 de telespectatori (5,1 rating, 16,9% cotă de piață), față de Pro TV cu 645.000 (3,7 rating, 12,2% cotă de piață). Kanal D a fost pe locul trei, cu 601.000 de telespectatori.
În urban, Antena 1 a ajuns la 600.000 de telespectatori (6,1 rating, 19,9% cotă de piață), în timp ce Pro TV a avut 364.000 (3,7 rating, 12,1% cotă de piață).
Pe publicul comercial 21–54 urban, Antena 1 a condus cu 372.000 de telespectatori (5,9 rating, 24% cotă de piață), iar Pro TV a avut 236.000 (3,7 rating, 15,2% cotă de piață).
În clasamentele menționate de publicație, după primele trei posturi au urmat, în funcție de segment, Digi Sport 1 (cu meciul Rapid–CFR Cluj), România TV și Antena 3 CNN.
În ediția de luni a „Chefi la cuțite”, potrivit aceleiași surse, Ionela Românianu a părăsit competiția, iar Bianca Podosu a fost eliminată după proba individuală.
Recomandate
Pro TV își extinde oferta sport contra cost prin lansarea Voyo Sport 1 , un canal de streaming care mută o parte din competițiile cu drepturi deja cumpărate într-un produs dedicat, cu impact direct asupra pieței de abonamente și a concurenței din media sportivă, potrivit Fanatik . Noul canal se va numi Voyo Sport 1, iar Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a acordat licența pentru streaming. Conform informațiilor din articol, postul ar urma să emită începând cu 1 august 2026 și va fi disponibil contracost în platforma Voyo. Ce conținut sportiv intră în „pachetul” Voyo În portofoliul Pro TV sunt menționate competiții precum Premier League , Ligue 1 și Coppa Italia, alături de gale de box. Fanatik notează că, pe lângă acestea, „în curând” ar urma să fie urmărite pe platforma de streaming și alte competiții de top, fără a detalia care anume. De ce contează: presiune pe modelul de abonament și pe distribuția sportului Articolul plasează lansarea în contextul unui trend internațional de monetizare a sportului prin acces plătit și amintește că Voyo și-ar fi dublat numărul de abonați după achiziția unor competiții majore. În anii anteriori, platforma a transmis inclusiv tururi preliminare din cupele europene, iar meciurile FCSB au fost disponibile doar în format live stream, ceea ce a contribuit la obișnuirea publicului cu consumul de sport în streaming. Cât costă accesul Prețul unui abonament lunar la Voyo este de 5,99 euro (aprox. 30 lei), conform informațiilor din material. Tot în articol este citată o informație atribuită Digisport.ro, potrivit căreia drepturile TV pentru Premier League ar fi fost achiziționate pe trei ani, pentru aproximativ 10.000.000 de euro anual (aprox. 50.000.000 lei), ceea ce explică miza comercială a consolidării unei oferte sportive plătite în jurul Voyo. [...]
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
CNA a primit o sesizare după un derapaj în direct la Antena 3 CNN , în urma unui schimb de replici în care moderatorul Mihai Gâdea i-a adresat injurii reprezentantului USR din platou, iar invitatul a părăsit emisiunea, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare: cazul intră pe agenda Consiliului Național al Audiovizualului, care poate decide dacă există încălcări ale normelor privind limbajul și conduita în programele TV. Incidentul a avut loc joi seara, în emisiunea „ Sinteza Zilei ”. Conform relatării, Mihai Gâdea i-a atacat pe liderii USR și i s-a adresat deputatului USR Radu Mihaiu, aflat în studio, cu formulări jignitoare în contextul discuției despre poziționarea USR față de PSD. „Măi nesimţiţilor, nu aţi zis voi că nu mai vreţi să vorbiti cu PSD? (…) Voi chiar nu aveţi nicio limita?” Ulterior, Mihaiu a cerut lămuriri dacă a fost vizat direct de insultă, iar moderatorul a susținut că se referea la Dominic Fritz, potrivit aceleiași relatări. Plecarea din platou și reacția invitatului Schimbul de replici s-a încheiat cu plecarea din studio a deputatului USR, care și-a scos lavaliera și a întrerupt participarea la emisiune. „La revedere. Dacă dumneavoastră nu puteţi decât să vă jigniţi invitaţii fără niciun fel de argument, la revedere” Ce urmează: cazul ajunge la CNA Potrivit HotNews , CNA a primit deja o sesizare în legătură cu incidentul, care urmează să fie discutată în ședințele viitoare. În acest stadiu, nu este menționat conținutul sesizării și nici un calendar exact al analizării ei. În relatare este menționată și PaginadeMedia , care a scris despre incident și despre plecarea din platou a invitatului. [...]
Amazon, Netflix și YouTube își coordonează lobby-ul la Washington pe fondul presiunii de reglementare asupra drepturilor sportive , printr-o nouă coaliție de politici publice dedicată streamingului, potrivit The Next Web . Inițiativa se numește Streaming Access and Choice Alliance (SACA) și a fost lansată pe 14 septembrie, cu cele trei companii ca membri fondatori. Coaliția este condusă de TechNet , o asociație de industrie care reprezintă mari companii de tehnologie, iar lansarea a fost relatată inițial de Axios. La conducerea SACA va fi Mike Ward, vicepreședinte senior TechNet pentru politici federale și relații guvernamentale. Ce urmărește SACA și de ce contează acum Miza imediată este să influențeze cadrul de reglementare într-un moment în care autoritățile americane analizează efectele mutării transmisiunilor sportive către platforme de streaming, inclusiv riscul ca o parte tot mai mare din conținut să ajungă „în spatele” abonamentelor. În anunțul TechNet, Ward susține că publicul vrea „mai multe opțiuni” și „flexibilitate” în felul în care consumă conținut, inclusiv sport și evenimente live, iar companiile de streaming ar oferi „valoare mai bună pentru bani”. „Americanii vor mai multe opțiuni de conținut și flexibilitate în cum și unde își urmăresc programele preferate, inclusiv sport și alte evenimente live.” Pozițiile de politică publică: sportul live, competiția și „neutralitatea tehnologică” Site-ul coaliției enumeră patru direcții de politică publică, pe care SACA spune că le susține: politici „orientate spre viitor” care promovează competiția și valoarea pentru consumatori; cadre „neutre din punct de vedere tehnologic” (adică reguli care nu favorizează o tehnologie sau un tip de distribuție) în care accesul este decis de competiție, tendințe de consum și inovație; politici care permit platformelor să continue investițiile în toate tipurile de programe, inclusiv sport live; un mediu în care ligile sportive și deținătorii de drepturi pot urmări acorduri de distribuție. Contextul de reglementare: ancheta pe Sports Broadcasting Act Lansarea SACA vine după ce guvernul american a intensificat atenția asupra drepturilor sportive. Potrivit Axios, Departamentul de Justiție și autoritatea de reglementare în comunicații (FCC) au deschis anul acesta o analiză privind Sports Broadcasting Act din 1961. Legea permite ligilor să își „adune” drepturile TV și să le vândă la pachet, iar analiza vizează dacă acest regim ar trebui revizuit. Președintele FCC, Brendan Carr, a pus sub semnul întrebării dacă scutirea de la regulile antitrust nu împinge prea multe drepturi sportive către servicii de streaming cu plată, mai notează Axios. Cifrele invocate de coaliție și o limitare importantă SACA își susține argumentele și cu statistici publicate pe site-ul propriu: 99% dintre gospodăriile din SUA ar avea cel puțin un serviciu de streaming, iar media ar fi de trei servicii per persoană. Tot acolo se afirmă că peste 90% dintre gospodării au internet fix, 36% plătesc pentru cablu sau satelit, iar circa 15% se bazează doar pe antenă digitală. Coaliția mai spune că oferta de conținut sportiv pe marile servicii globale de streaming cu abonament a crescut cu 52% din ianuarie 2024. Site-ul listează cinci citări pentru aceste date, însă nu indică explicit sursele pe pagină. De ce se reorganizează streameri mari: golul lăsat după 2021 Amazon, Netflix și Google (compania-mamă a YouTube) au fost anterior membri ai Internet Association, un grup de industrie care s-a dizolvat la finalul lui 2021, pe fondul divergențelor tot mai mari între interesele membrilor, potrivit Axios. Netflix a intrat în același an în Motion Picture Association (MPA), care reprezintă interesele filmelor pentru studiouri precum Netflix, Amazon, Disney și Paramount, dar nu ar acoperi „specific” obiectivele de politică publică ale streamingului decât atunci când se aliniază cu cele ale studiourilor membre, conform Axios. Presiuni paralele asupra membrilor fondatori Două dintre companiile fondatoare se confruntă și cu alte dosare: Florida a dat în judecată Netflix, acuzând că și-ar fi construit afacerea de publicitate pe datele familiilor, iar în Europa YouTube a majorat prețurile pentru Premium, cu un termen-limită pentru ca abonații să opteze explicit pentru noul tarif. [...]
Amazon mută clipurile scurte de știri în Prime Video , încercând să capteze publicul tânăr care consumă informație pe TikTok , potrivit TechCrunch . Compania spune că își extinde acoperirea de știri cu clipuri la cerere (on-demand) cu subiecte locale și naționale, disponibile inițial pe televizoare și alte dispozitive din living, urmând să ajungă „în curând” și pe web, respectiv în aplicațiile mobile Prime Video. Clipurile vor fi integrate în secțiunea „News” din aplicație, în caruselele „Trending Topics” și „Local News”. Ele se adaugă fluxului existent de știri locale, naționale și internaționale de la mai mulți furnizori majori, conținut pe care Prime Video îl oferă în SUA tuturor utilizatorilor, indiferent dacă au sau nu abonament Prime. Un detaliu operațional important rămâne neclar: Amazon nu a confirmat dacă pe mobil clipurile vor fi în format vertical (specific platformelor de tip TikTok), precizând doar că vor fi conținut „short-form” pe iOS și Android. De ce contează: streamingul încearcă să recupereze terenul pierdut în fața platformelor sociale Miza nu este doar „formatul scurt”, ci felul în care tinerii consumă știri. TechCrunch notează că TikTok și Instagram au devenit tot mai mult locuri de unde publicul tânăr își ia informațiile, iar Generația Z urmărește frecvent creatori și influenceri de știri pe aplicații cu video scurt, inclusiv YouTube Shorts. În acest context, Amazon — care nu are o platformă socială proprie — încearcă să atragă atenția acestui public prin Prime Video. Publicația citează și concluzii Pew Research , potrivit cărora consumatorii tineri de știri caută conținut scurt care „se simte organic, nu supraprodus” — o observație care sugerează că simpla scurtare a clipurilor nu garantează, de una singură, relevanță sau retenție. Tendință de industrie: „shorts” intră în pachetul standard al marilor streameri Prime Video nu este primul serviciu de streaming care adaugă clipuri scurte în ofertă. În ultimele luni, aceeași direcție a fost urmată de: Peacock (martie); HBO Max și Netflix (iulie); Disney+ (august). În ansamblu, aceste mișcări indică un efort la nivel de industrie de a adapta distribuția video la consumul „în reprize” — conținut care poate fi urmărit în minute, nu în segmente lungi, de tip episod sau film. Pentru piața de media și publicitate, schimbarea are potențialul de a redesena inventarul video (spațiul disponibil pentru reclame) și modul în care platformele își poziționează produsele în fața publicului tânăr, obișnuit cu feed-uri rapide și recomandări algoritmice. [...]
