Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze, o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro, care citează un document intern consultat de Reuters.
UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document.
Documentul pregătitor este elaborat de Cipru, care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice.
Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung.
Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori.
„Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.”
Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice.
În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial.
În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă.
Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri.
Recomandate
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
România riscă să intre fără coordonare într-o criză a petrolului , în lipsa unui mecanism permanent de decizie și intervenție care să gestioneze simultan partea energetică și cea logistică, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , într-o analiză citată de Agerpres . Potrivit acestuia, România ar avea nevoie de un „comandament energetic și logistic permanent” – un Dispecerat Național de Securitate Energetică – în locul reacțiilor punctuale, de tip „ședință după fiecare atac”, pentru a nu fi luată pe nepregătite de o posibilă „furtună petrolieră”. Articolul integral al analizei nu este disponibil public, fiind accesibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile privind scenariile avute în vedere sau măsurile concrete propuse nu pot fi verificate din informația publică oferită de agenție. [...]
Atacul Ucrainei asupra portului Ust-Luga riscă să perturbe exporturile petroliere ale Rusiei prin Marea Baltică , un coridor prin care Moscova a livrat în 2025 circa 700.000 de barili de petrol pe zi, potrivit datelor citate de HotNews . Portul petrolier Ust-Luga a fost vizat în cursul nopții de un atac cu 54 de drone, relatează Kyiv Post. În urma loviturii, un incendiu puternic a afectat funcționarea portului, au declarat autoritățile regionale citate de The Moscow Times. Ust-Luga este cel mai mare port al Rusiei la Marea Baltică și un nod strategic pentru exporturile de petrol și combustibili. Terminalele gestionează țiței, păcură, combustibil pentru avioane și motorină. Reuters notează că Rusia a exportat aproximativ 700.000 de barili de petrol pe zi prin Ust-Luga în 2025. Ce se știe despre pagube și reluarea activității Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , a spus că incendiul a fost stins spre sfârșitul dimineții și că nu au existat răniți. El nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor produse la instalație, astfel că impactul exact asupra fluxurilor de export nu este clar în acest moment. Publicația ucraineană citată de HotNews scrie că acesta este al șaselea atac asupra portului în acest an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii rusești de export de petrol. Context: presiune crescută pe infrastructura de export a Rusiei Atacul de la Ust-Luga vine la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk (Marea Neagră), descris ca cel mai mare terminal petrolier al Rusiei în acea zonă. Estimarea menționată în articol este că terminalul exportă între 600.000 și 700.000 de barili de petrol pe zi, iar terminalele din Novorossisk au exportat 19,8 milioane de tone de produse petroliere în 2025. În aprilie, Financial Times a relatat, citând estimările Școlii de Economie din Kiev, că cinci atacuri ucrainene asupra localităților Ust-Luga și Primorsk au generat pierderi de venituri estimate la 970 de milioane de dolari (aprox. 4,4 miliarde lei) într-o săptămână pentru exportatorii ruși de energie. Atacuri nocturne mai ample și efecte în regiune Drozdenko a mai declarat că apărarea aeriană a doborât peste 50 de drone în regiunea Leningrad, în jurul orașului Sankt Petersburg. Separat, în regiunea Tver, resturile unei drone au avariat un perete exterior al unui depozit al retailerului online Wildberries , fără victime raportate. Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a interceptat 553 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei și în Crimeea, între joi seara și vineri dimineața. Tot vineri, oficiali militari din Letonia au spus că avioane de vânătoare NATO au interceptat și doborât o dronă care a încălcat spațiul aerian al țării, iar Finlanda a restricționat temporar circulația în anumite zone ale Mării Baltice, ca măsură de protecție față de posibile amenințări aeriene. [...]
O rafinărie rusă de 6 milioane de tone/an a fost oprită complet, cu reparații estimate la până la șase luni, după un atac cu drone ucrainene , ceea ce amplifică presiunea asupra aprovizionării cu carburanți în Rusia, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc pe 11 august și a vizat rafinăria Orsknefteorgsintez din orașul Orsk, regiunea Orenburg, la peste 1.300 km de Ucraina. Guvernatorul regional, Evgheni Solnțev, a declarat pe 13 august că lovitura a avariat „infrastructură-cheie” care nu poate fi refăcută în prezent, iar unitatea a fost închisă integral. Statul Major General al Ucrainei a confirmat că instalația a fost țintită. „Echipamentele sunt importate, iar, având în vedere sancțiunile, reparațiile ar putea dura până la șase luni. Uzina a fost complet oprită”, a spus Solnțev, potrivit aceleiași surse. De ce contează: risc mai mare de deficit local și costuri logistice Închiderea pe termen lung a unei rafinării cu capacitate de procesare de aproximativ 6 milioane de tone metrice de țiței pe an poate accentua tensiunile din piața internă a carburanților, într-un context în care atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești au fost asociate deja cu penurii și scumpiri, notează publicația. Guvernatorul a spus că regiunea Orenburg se pregătește pentru un scenariu de penurie prelungită și că va trebui să se bazeze pe combustibil adus din alte zone, cu „logistica deja reconfigurată”. Din cele 287 de benzinării din regiune, circa 80% funcționau în continuare, potrivit acestuia. Context: intensificarea loviturilor asupra sectorului energetic Închiderea rafinăriei din Orsk este prezentată ca parte a unei campanii ucrainene în extindere împotriva infrastructurii petroliere rusești, care a vizat tot mai des rafinării, depozite de combustibil și alte obiective aflate adânc pe teritoriul Rusiei. Kyiv Post mai relatează că, în noaptea de 13 august, Ucraina a urmat cu un nou atac asupra sectorului petrolier, vizând complexul de rafinare Gazprom Neftekhim Salavat din Bașkortostan. Publicația precizează că amploarea pagubelor de la Orsk nu a putut fi verificată independent. [...]
Ucraina a oprit atacurile cu drone asupra petrolierelor din Novorossiisk după o solicitare a SUA , pe fondul temerilor Washingtonului că loviturile din Marea Neagră pot destabiliza piața petrolului și pot afecta inclusiv companii americane, potrivit Economedia . Miza este portul rusesc Novorossiisk, folosit și pentru exporturi de țiței din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC). Conform informațiilor transmise de Agerpres și relatate de Economedia, solicitarea ar fi venit luna trecută din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance , în contextul îngrijorărilor că atacarea petrolierelor care transportă țiței kazah lovește fluxuri comerciale care implică și companii occidentale. Ce ar fi acceptat Kievul și în ce condiții Ucraina ar fi fost de acord să nu atace infrastructura CPC sau navele non-rusești, însă cu două condiții: navele să nu fie vizate de sancțiuni ucrainene și să nu transporte petrol sau mărfuri rusești. Casa Albă, Departamentul de Stat și biroul lui Vance nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar agenția a precizat că nu a putut verifica imediat informația. Impactul asupra exporturilor și producției: semnal pentru piața petrolului Atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu până la o cincime volumul de petrol încărcat prin terminalul CPC în luna iulie, potrivit a patru surse informate citate în material, într-un context în care războiul afectează vânzările Kazahstanului și ale marilor companii petroliere occidentale. Tot în iulie, Kazahstanul — dependent de ruta CPC pentru exporturile de țiței — ar fi înregistrat o scădere de 14% a producției de petrol față de iunie, potrivit acelorași surse. În Kazahstan operează, între altele, Chevron și Exxon Mobil. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că administrația SUA a avertizat Ucraina să înceteze atacurile asupra navelor non-rusești din Marea Neagră. În paralel, Kievul susține că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești urmărește să reducă resursele cu care Rusia își finanțează armata. [...]
