Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Miniștrii Energiei din UE vor discuta săptămâna viitoare despre creșterea producției interne de gaze, o temă rar pusă pe agenda comună, în încercarea de a reduce expunerea la șocurile de preț din importuri pe fondul războiului din Iran, potrivit news.ro, care citează un document intern consultat de Reuters.
UE acoperă aproximativ 80% din necesarul de gaze naturale din importuri și a fost puternic afectată de scumpirile energiei, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a generat perturbări „fără precedent” pe piețele internaționale. În acest context, statele membre vor aborda explicit rolul resurselor interne de gaze ca posibil „mecanism colectiv” pentru stabilitatea prețurilor în Uniune, reiese din document.
Documentul pregătitor este elaborat de Cipru, care deține președinția rotativă a UE și va conduce reuniunea. Țara are rezerve de gaze naturale offshore și propune o dezbatere despre cum pot fi stimulate resursele interne fără a compromite obiectivele climatice.
Întrebarea-cheie din document vizează legătura dintre volatilitatea pieței globale a GNL (gaz natural lichefiat) și oportunitatea de a folosi mai mult producția internă pentru a tempera șocurile de preț. În același timp, textul avertizează asupra riscului de a „bloca” UE în sisteme cu emisii ridicate de carbon, care ar submina țintele climatice pe termen lung.
Un purtător de cuvânt al președinției cipriote a spus că demersul urmărește o analiză „pragmatică” a modului în care UE își asigură securitatea energetică și gestionează șocurile în anii următori.
„Este vorba despre pregătire și echilibru, nu despre inversarea tranziției energetice.”
Unii diplomați europeni au apreciat că discuția indică o deschidere mai mare în UE pentru luarea în calcul a producției interne, într-un moment în care volatilitatea externă apasă direct asupra costurilor economice.
În UE, responsabilitatea pentru resursele energetice rămâne la nivel național, nu la Bruxelles. Totuși, includerea producției interne pe agenda miniștrilor semnalează o posibilă repoziționare politică: securitatea aprovizionării și stabilitatea prețurilor capătă greutate într-un cadru în care tranziția energetică rămâne obiectiv oficial.
În acest tablou, România este menționată alături de Cipru drept una dintre țările cu cele mai mari rezerve de gaze recuperabile comercial din UE, iar ambele intenționează să își crească producția internă.
Contextul este și unul de ofertă în scădere în interiorul Uniunii: producția internă de gaze a UE s-a înjumătățit în ultimul deceniu, pe fondul investițiilor mai mici în explorări și al închiderii zăcământului Groningen din Olanda, decisă pentru a limita riscurile seismice care au afectat mii de clădiri.
Recomandate
România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]
Blocada Strâmtorii Ormuz împinge piața spre deficit și prețuri ridicate , iar companiile petroliere anticipează o reorientare a investițiilor către securitate energetică, diversificare și noi proiecte de producție, potrivit Newsweek . Războiul SUA–Iran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, este prezentat drept „cea mai mare criză petrolieră din istorie”, cu efecte deja vizibile în piață: blocada ar fi provocat pierderea a aproape un miliard de barili de petrol, iar deficitul se adâncește pe măsură ce ruta maritimă rămâne afectată. De ce contează: de la „surplus în 2026” la deficit de ofertă Directorii din industrie citați în material spun că piața globală a trecut rapid de la așteptări privind un surplus de petrol în 2026 la perspectiva unui deficit semnificativ de ofertă. Consecința directă: prețurile ar putea rămâne ridicate inclusiv după încheierea conflictului, pe fondul unei oferte mai strânse. În paralel, criza scoate în evidență vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența unor economii – în special din Asia – de petrol și gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu. Ce schimbări anticipează șefii din industrie Executivi din sectorul petrol și gaze vorbesc despre schimbări „structurale” care ar urma să împingă guvernele și companiile către o agendă mai pragmatică, centrată pe securitatea energetică și redundanță (mai multe surse și rute, nu un singur „punct critic”). Printre direcțiile menționate: creșterea investițiilor în explorare și producție de petrol și gaze; dezvoltarea unor infrastructuri energetice „mai reziliente și diversificate”; continuarea investițiilor în soluții cu emisii reduse de carbon, inclusiv energie nucleară, geotermală și modernizarea rețelelor electrice. În acest context, Lorenzo Simonelli (Baker Hughes) susține că securitatea energetică devine o prioritate strategică globală, iar Olivier Le Peuch (SLB) afirmă că actuala criză ar accelera schimbări fundamentale în sector. „Nu este vorba doar despre creșterea producției de energie, ci despre construirea unei infrastructuri energetice robuste și rezistente, cu surse diversificate și mai puțină dependență de active unice de mare dimensiune.” SUA și rezervele strategice: miză mai mare pentru exporturile americane Materialul indică și o posibilă „reconstrucție” a rezervelor strategice de petrol la nivel mondial, după consumul accelerat asociat conflictului. În același timp, petrolul american ar urma să câștige în importanță pentru securitatea energetică globală, în condițiile în care exporturile de țiței ale SUA au atins niveluri record în timpul războiului, potrivit declarațiilor citate. Separat, CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods , spune că statele își vor reevalua strategiile energetice pentru a reduce expunerea excesivă la o singură regiune. Unde s-ar duce banii: offshore, mare adâncime și Africa Directorii anticipează că prețurile mai mari ar putea stimula investițiile offshore și în proiecte de mare adâncime din Africa, Asia și America. În viziunea șefului SLB, Africa ar putea deveni una dintre cele mai atractive regiuni pe termen lung, datorită resurselor importante de petrol și gaze încă insuficient exploatate. Pentru moment, amploarea și durata efectelor depind de cât timp rămâne perturbată ruta prin Strâmtoarea Ormuz și de viteza cu care producătorii și statele pot compensa pierderea de volum din piață, aspecte asupra cărora materialul nu oferă un calendar. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Saudi Aramco și-a majorat profitul net cu 25,5% în T1, pe fondul scumpirii petrolului și al capacității de a ocoli Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care piața a fost privată de aproximativ 1 miliard de barili în două luni, potrivit HotNews . Creșterea evidențiază cum infrastructura de export și prețurile ridicate pot amortiza șocurile geopolitice, chiar când rutele maritime sunt blocate. Directorul general al companiei, Amin Nasser, a avertizat că piețele energetice vor avea nevoie de timp pentru a se stabiliza, chiar dacă fluxurile de transport vor fi reluate. În evaluarea sa, redeschiderea rutelor nu echivalează cu normalizarea rapidă a pieței, după o perioadă în care stocurile au fost puse sub presiune, inclusiv pe fondul „anilor de subinvestiții”. Ce a împins profitul în sus: prețul petrolului și veniturile din vânzări Aramco a raportat un profit net de 120,13 miliarde de riali (32,04 miliarde de dolari, aprox. 144,2 miliarde lei), față de 95,68 miliarde de riali (25,51 miliarde de dolari, aprox. 114,8 miliarde lei) în aceeași perioadă a anului 2025. Compania atribuie avansul unei creșteri a veniturilor și a altor produse legate de vânzări, care a compensat parțial majorarea costurilor de exploatare. Contextul a fost dominat de scumpirea țițeiului: barilul Brent a fost, în medie, aproape de 100 de dolari în martie, față de 70 de dolari înainte de ostilități, atingând inclusiv 120 de dolari. Miza operațională: ocolirea Ormuz prin oleoductul est–vest În condițiile în care blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz a limitat transportul maritim și a împins prețurile în sus, Aramco a folosit conducta est–vest pentru a ocoli punctul de blocaj și a transporta țițeiul către Marea Roșie. Nasser a descris această infrastructură drept o „linie de salvare esențială” pentru atenuarea crizei globale de aprovizionare. Totodată, șeful Aramco a reiterat că Asia rămâne o prioritate pentru companie și un pilon esențial al cererii globale, în pofida schimbărilor de rute în transportul maritim. De ce contează Cazul Aramco arată că, într-o criză de securitate energetică, diferența dintre pierderi și profit poate fi dată de două elemente: expunerea la preț (care a crescut abrupt) și capacitatea de a menține livrările prin rute alternative. În același timp, avertismentul privind stabilizarea lentă a pieței sugerează că efectele unei întreruperi majore de aprovizionare pot persista chiar și după reluarea transportului. [...]
Lovirea unui vas comercial în largul Doha ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol și gaze, într-un moment în care blocada impusă de Iran deja alimentează scumpiri și tensiuni pe piață, potrivit The Jerusalem Post . Un bulk carrier (navă de transport vrac) a raportat că a fost lovit de „un proiectil necunoscut” în timp ce naviga în largul coastelor Doha, Qatar, a transmis UK Maritime Trade Operations (UKMTO) . Incidentul a declanșat un incendiu minor, stins ulterior, iar comandantul navei a raportat că nu există victime și nici impact asupra mediului. La scurt timp după raportarea loviturii, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a declarat pentru agenția Tasnim că navele din țări care respectă sancțiunile SUA împotriva Iranului „vor întâmpina dificultăți” la traversarea Strâmtorii Hormuz. Presiune de reglementare: Iran pregătește un cadru legal pentru controlul Hormuz În paralel cu mesajele militare, parlamentari iranieni au spus că lucrează la un proiect de lege care să formalizeze administrarea iraniană a Strâmtorii Hormuz. Printre clauzele menționate se află și interzicerea trecerii pentru navele aparținând „statelor ostile”. Pentru companiile de transport și pentru cumpărătorii de energie, un astfel de demers ar însemna un risc suplimentar: transformarea blocadei și a restricțiilor de tranzit dintr-o măsură de facto într-un instrument cu pretenție de bază legală internă, cu efecte directe asupra rutelor, asigurărilor și costurilor de livrare. Qatar încearcă din nou să treacă: miza exporturilor de gaze În acest context, datele de urmărire a navelor au arătat că petrolierul qatarian Al Kharaitiyat urma, sâmbătă noaptea, să încerce să străpungă blocada navală impusă de Iran. Nava a fost încărcată la uzina Ras Laffan la începutul lunii și este considerată în tranzit între Oman și Iran, cu Pakistan ca destinație. Dacă tranzitul reușește, ar fi prima exportare a Qatarului din regiune prin Strâmtoarea Hormuz de la începutul „războiului cu Iranul”, notează publicația. Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), a mai încercat să tranziteze strâmtoarea în timpul blocadei, însă navele au fost forțate să se întoarcă de fiecare dată. De ce contează: șoc de ofertă și prețuri în creștere Blocada a generat deja penurii care au produs „unde de șoc” pe piața globală, cu prețuri ale petrolului în creștere la nivel mondial, potrivit sursei. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris situația drept „cea mai mare perturbare a ofertei din istoria pieței globale a petrolului”. În lipsa unor detalii suplimentare despre autorul proiectilului și despre ținta exactă a atacului, incidentul rămâne, deocamdată, un semnal de risc operațional sporit pentru navigația comercială din zonă și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie care depind de Hormuz. [...]
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice , pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul , care citează o analiză Kyiv Independent. De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor. De ce apărarea antiaeriană se „diluează” pe un teritoriu prea mare Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența. Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj. „Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.” Vulnerabilitatea rafinăriilor: puține drone pot produce pagube mari Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate. Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse. Miza economică: exporturi, rafinare și „ flota fantomă ” din Marea Neagră Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră. Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier. Efectul în cifre: mai multe lovituri, rafinare la minimul din 2009 Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009. Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative. În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”. [...]
