Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026, iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica, care citează recomandările transmise de APIA.
Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri.
APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite.
Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA.
Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online, conform programării stabilite cu funcționarii APIA.
Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz.
În intervalul 16 martie – 5 mai 2026, au fost depuse 389.020 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare, conform datelor comunicate de APIA.
Recomandate
APIA și ANZ își aliniază controalele în zootehnie pentru a reduce riscul de corecții financiare și pentru a face verificările mai coerente pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Întâlnirea de lucru a avut loc luni, 29 iunie, între directorul general al APIA, Adrian Pintea, și o delegație a Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), condusă de directorul general dr. ing. Iacob Lelior. Discuțiile au vizat aplicarea acordului de delegare prin care APIA a transferat către ANZ anumite activități de verificare din sectorul zootehnic. Ce se schimbă în practică pentru verificări Cele două instituții au evaluat stadiul activităților delegate și au discutat măsuri pentru îmbunătățirea fluxurilor de lucru și a schimbului de informații. Ținta declarată este o aplicare unitară a regulilor, astfel încât procesul de verificare să fie „mai coerent și mai eficient” pentru crescătorii de animale. Schemele de sprijin vizate Pe agenda discuțiilor au fost: verificările aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru ovine și caprine; intervențiile de sprijin cuplat pentru venit prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027 (sprijin legat de producție, acordat în anumite condiții). Miza: audit și protejarea fondurilor Un punct distinct a fost legat de misiunile de audit. APIA și ANZ au indicat necesitatea consolidării mecanismelor de control pentru a preveni eventuale corecții financiare și pentru a proteja fondurile europene și naționale alocate agriculturii. Potrivit APIA, colaborarea cu ANZ este considerată esențială pentru gestionarea corectă și transparentă a sprijinului acordat crescătorilor de animale și pentru implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune în România. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
România împinge la Bruxelles o relaxare a protecției ursului brun , într-un demers care ar putea schimba regulile de gestionare a speciei în statele unde populația este considerată „în stare de conservare favorabilă”, potrivit Agerpres . Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că inițiativa are sprijinul a 12 state membre și că procesul „a început cu dreptul”. Tanczos Barna a anunțat, la Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (organizat de Clubul Fermierilor Români), că a cerut experți de la Institutul de Cercetare și de la universitățile din Brașov și Suceava pentru a forma o echipă care să prezinte Comisiei Europene „situația reală” din România. Potrivit acestuia, data deplasării la Bruxelles ar urma să fie agreată „probabil săptămâna viitoare”. Ce cere România: reguli mai flexibile pentru statele cu populații mari Ministrul interimar afirmă că demersul inițiat de România și Slovacia vizează scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate și introducerea unor reguli de gestionare mai flexibile, acolo unde specia se află într-o stare de conservare favorabilă. În argumentația sa, Tanczos Barna susține că nu pot fi tratate identic situații foarte diferite între state și că ar trebui lăsată mai multă libertate statelor membre „în interesul apărării vieții omului și a bunurilor”. Ce urmează la nivel european: evaluarea directivelor și prezentarea datelor științifice Demnitarul a precizat că, în prezent, Comisia Europeană evaluează în ce măsură Directivele privind Păsările și Habitatele sunt adaptate realităților actuale, într-un demers denumit „test de stres”, care include și o componentă de consultare publică. În acest context, o echipă de experți din România ar urma să prezinte la Bruxelles rezultatele unui studiu științific privind populația de urși, bazat pe probe genetice, iar datele ar fi solicitate să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene. Datele invocate: estimarea populației și amploarea studiului În material este menționat proiectul „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat din fonduri europene de peste zece milioane de euro, care arată că România ar avea cea mai numeroasă populație de urși și cea mai mare diversitate genetică a speciei, cu un număr estimat între 10.600 și 12.700 de exemplare. Studiul a fost realizat pe parcursul a trei ani, de 800 de specialiști, care au colectat aproximativ 24.000 de probe la nivel național. [...]
Rapița își menține pragul de 500 euro/tonă , un nivel care poate influența direct deciziile de vânzare ale fermierilor în plin sezon de recoltare, pe fondul unor semnale de susținere venite din piața uleiurilor vegetale și din zona energiei, potrivit AGRO TV . În emisiunea „Agricultura la Raport”, expertul în piețele de mărfuri agricole Cezar Gheorghe a explicat că rapița are în prezent „un nivel de rezistență la 500 de euro”, chiar dacă pe termen scurt poate apărea sezonalitatea specifică perioadei în care marfa intră la livrare. Ce semnal dau cotațiile pe lunile următoare Un punct urmărit de piață este tranziția de la indicația lunii august către noiembrie. În acest context, expertul a atras atenția că indicațiile pentru noiembrie, februarie și mai se află pe un palier apropiat, ceea ce sugerează o piață „susținută”, fără ca asta să însemne automat o creștere a prețului. „Totul se vede flat. Adică indicația noiembrie cu indicația februarie, cu indicația mai, sunt pe un palier. Toate trei. Ce notă îmi dă mie asta? Nu că va crește, s-ar putea să mai și scadă, din multe motive, dar în același timp ea rămâne susținută.” Factorii care țin piața „în picioare” Cezar Gheorghe a indicat mai multe elemente care, în acest moment, sprijină complexul oleaginoaselor (rapiță, soia și alte uleiuri vegetale), cu efect indirect asupra rapiței: uleiul de palmier : creșterea ponderii folosite pentru biocombustibili în anumite piețe reduce disponibilitatea pentru export, ceea ce influențează întregul complex al uleiurilor vegetale; uleiul de soia : cererea pentru boabe de soia, inclusiv cumpărările din China, pune presiune pe prețuri și susține indirect rapița; petrolul : evoluțiile din energie și tensiunile care afectează costurile de transport și asigurare pentru nave pot împinge petrolul în sus, cu efecte în lanț în zona biocombustibililor și a uleiurilor vegetale. Unde sunt prețurile și ce riscuri rămân Pe partea de cotații recente, expertul a spus că rapița a închis „în jurul nivelului de 513–514 euro/tonă” (aprox. 2.600–2.610 lei/tonă), după ce anterior arătase potențial și la „528–530 euro/tonă” (aprox. 2.670–2.680 lei/tonă). În același timp, avertismentul pentru fermieri este că piața poate intra într-o fază de sezonalitate , pe măsură ce livrările cresc și procesatorii își acoperă necesarul. Un alt risc menționat este o posibilă scădere a prețului uleiului de rapiță în portul Rotterdam, care ar putea trage în jos și indicațiile de pe Euronext . [...]
Fermierii din Prahova cer oprirea rachetelor antigrindină până la un audit independent , după ce ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a propus repornirea temporară a sistemelor și realizarea unor studii „independente” privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit AGRO TV . Miza, dincolo de disputa publică, este una de guvernanță și cheltuire a banilor publici: Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova susține că, după aproape două decenii de funcționare, statul nu poate invoca lipsa studiilor ca argument pentru reluarea tragerilor, ci ca motiv pentru suspendare, verificări și răspundere administrativă. Ce a propus ministrul și de ce a generat reacția Conform materialului, Tánczos Barna a vorbit despre repornirea temporară a sistemelor cu rachete antigrindină, în paralel cu inițierea unor studii independente care să stabilească dacă există efecte negative asupra regimului precipitațiilor. În același context, ministrul a afirmat că „nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara”. Fermierii din județ, care au insistat pentru suspendarea funcționării Sistemului Național Antigrindină , resping ideea reluării tragerilor înainte de clarificări. Argumentul central al fermierilor: fără studii, nu se reia intervenția În dreptul la replică transmis prin intermediul redacției AgroTV, asociația afirmă că recunoașterea lipsei studiilor după circa 20 de ani de funcționare este „cea mai gravă recunoaștere” pe acest subiect și mută responsabilitatea de la fermieri către instituțiile care au administrat programul. Documentul susține că „sarcina probei” ar trebui să aparțină statului atunci când intervine „artificial în atmosferă”: nu fermierii ar trebui să demonstreze un prejudiciu, ci autoritățile să demonstreze că sistemul funcționează, că nu produce efecte colaterale semnificative și că banii publici au fost justificați. Ce solicită concret: audit public și complet înainte de orice repornire Asociația cere ca decizia „responsabilă” să fie oprirea tragerilor până la finalizarea unui audit „independent, public și complet”. În text sunt enumerate mai multe direcții de verificare: audit al studiilor „existente sau inexistente”; audit al suprafețelor declarate ca fiind protejate; audit al eficienței reale împotriva grindinei; audit al impactului asupra precipitațiilor; audit al costurilor; audit al operatorilor și al potențialelor conflicte de interese; audit al modului în care au fost consultați beneficiarii. Fermierii mai susțin că ideea realizării studiilor doar cu sistemul „funcțional” ar echivala, în practică, cu încă „doi ani” de „experiment” pe culturile lor, fără un protocol științific public, fără zone de comparație validate și fără evaluare independentă. Ce urmează Materialul AGRO TV prezintă poziția fermierilor sub forma unui drept la replică adresat ministrului interimar. Nu sunt menționate, în același text, un răspuns al ministerului la această replică sau un calendar oficial pentru repornirea sistemelor ori pentru demararea studiilor invocate. [...]
Google a semnat un acord pe termen lung pentru 260.000 de tone de eliminare a carbonului dintr-un proiect de agroforesterie din Indonezia , o mișcare care arată cum marile companii încep să trateze agricultura „cu arbori” ca instrument operațional în strategiile de climă, nu doar ca inițiativă de responsabilitate socială, potrivit Google . Acordul este încheiat prin Symbiosis Coalition cu Thryve.Earth și vizează un proiect de agroforesterie în Sulawesi, Indonezia. Google precizează că acesta este primul proiect de agroforesterie inclus în programul său de eliminare a carbonului. Ce cumpără, de fapt, Google: „eliminare de carbon” din agroforesterie În termeni practici, compania contractează „carbon removal” (eliminare a carbonului) – adică proiecte care scot dioxid de carbon din atmosferă și îl stochează pe termen mai lung, în acest caz prin refacerea terenurilor degradate și introducerea unui sistem agricol multistrat cu arbori și culturi. Volumul anunțat este de 260.000 de tone de eliminare a carbonului, printr-un acord descris ca fiind „pe termen lung”. Cum funcționează proiectul din Sulawesi și ce se schimbă pe teren Thryve.Earth își propune să refacă terenuri „puternic degradate” prin înlocuirea ierburilor invazive, predispuse la incendii, cu un sistem agricol rezilient, pe mai multe niveluri. Structura menționată include: strat superior : palmier de zahăr și arbori pentru lemn; strat intermediar : culturi de fructe, precum avocado, și culturi precum cafeaua; la nivelul solului : culturi anuale, precum ardei iute și porumb. Google susține că acest model are efecte simultane: elimină carbon, aduce beneficii fermierilor locali, reface solul și crește biodiversitatea. De ce contează: agroforesteria intră în „portofoliul” de soluții climatice al companiilor Pentru piața proiectelor de climă, includerea agroforesteriei în programul de eliminare a carbonului al Google este relevantă pentru că semnalează o extindere a tipurilor de proiecte eligibile în astfel de portofolii corporative, alături de alte proiecte de eliminare a carbonului și inițiative de reducere a „superpoluanților” (poluanți cu efect de încălzire puternic, pe termen scurt). Publicația nu oferă detalii despre valoarea financiară a acordului, calendarul livrării celor 260.000 de tone sau metodologia de măsurare/validare a eliminării de carbon. [...]
