Știri
Știri din categoria Agricultură

Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026, iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica, care citează recomandările transmise de APIA.
Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri.
APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite.
Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA.
Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online, conform programării stabilite cu funcționarii APIA.
Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz.
În intervalul 16 martie – 5 mai 2026, au fost depuse 389.020 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare, conform datelor comunicate de APIA.
Recomandate

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

APIA mută o parte din relația cu fermierii în online, cu potențial de a reduce drumurile la ghișeu și timpii de procesare , printr-un portal unic care va include un Spațiu Privat Virtual (cont personal) pentru transmiterea documentelor și urmărirea solicitărilor, potrivit Digi24 . Proiectul vizează simplificarea accesului la serviciile agenției pentru aproximativ 800.000 de solicitanți activi. Portalul este gândit ca un punct unic de interacțiune: fermierii vor putea consulta documentele proprii, cererile transmise și mesajele primite de la APIA, într-un cont online. Inițiativa a fost prezentată pe 29 octombrie, la București. Ce se schimbă operațional pentru fermieri Fluxul descris presupune selectarea serviciului dintr-un catalog din portal, completarea unui formular și atașarea documentelor necesare. O parte dintre date ar urma să fie preluate automat din profilul fermierului, iar sistemul va verifica completarea câmpurilor obligatorii înainte de trimitere. După depunere, solicitarea va primi automat un număr de înregistrare, vizibil în cont, iar fermierul va putea urmări stadiul și mesajele transmise de agenție. Dacă sunt cerute clarificări sau documente suplimentare, acestea vor putea fi încărcate în portal, fără o nouă deplasare la centrul APIA, iar răspunsul instituției va fi disponibil în același cont. Serviciile anunțate: adeverințe, documente justificative, programări Printre funcționalitățile prezentate se află: solicitarea unei adeverințe necesare pentru obținerea unui credit bancar sau pentru depunerea unui proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ; transmiterea documentelor justificative solicitate în urma unui control; programarea unei audiențe, cu confirmarea disponibilă în cont; notificări prin e-mail sau SMS. Depunerea cererii de plată rămâne în aplicația dedicată, însă proiectul prevede ca aceasta să poată fi accesată din același cont și să includă facilități pentru încărcarea documentelor justificative. Fermierii fără acces la servicii digitale vor putea depune în continuare documentele la ghișeu. Efecte în interiorul APIA și calendarul proiectului Proiectul include și un sistem electronic de gestionare a documentelor pentru structurile centrale, cele 42 de centre județene și centrele locale. Solicitările transmise online vor intra direct în registratura electronică, iar documentele pe hârtie vor putea fi scanate și asociate dosarului fermierului, astfel încât informațiile să fie disponibile într-un singur loc. Cererile vor putea fi repartizate către structura competentă, iar angajații vor urmări stadiul lucrărilor și termenele de răspuns. Înregistrarea automată și consultarea documentelor din același dosar ar urma să reducă operațiunile manuale și reintroducerea acelorași date în etape diferite. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Proiectul (cod SMIS 339546) are o valoare totală eligibilă de 93.583.730 lei, inclusiv TVA, din care 70.140.349,62 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 23.443.380,38 lei contribuție de la bugetul de stat. Perioada de implementare este iulie 2025–iulie 2029, iar APIA ar urma să anunțe funcționalitățile și modul de utilizare pe măsură ce devin operaționale. [...]

Întârzierile la plățile APIA pentru agricultura ecologică împing fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, ceea ce riscă să le erodeze complet marjele deja mici, potrivit AgroInfo , care citează informații News.ro și declarațiile Uniunii Fermierilor Ecologici din România . Fermierii ecologici reclamă că nu și-au primit nici în noiembrie subvențiile aferente campaniei din 2025, deși termenul-limită pentru aceste plăți fusese stabilit la 31 iulie. În plus, sprijinul pentru agricultura ecologică nu ar fi fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , conform articolului. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie.” Impact economic: dobânzi de 10% vs. marje sub 10% Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România, susține că întârzierea banilor obligă agricultorii să se finanțeze din credite pentru capital de lucru, la costuri care depășesc câștigurile reale din exploatații. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%.” În acest context, întârzierile la subvenții nu mai sunt doar o problemă de calendar, ci una de cash-flow: costul finanțării poate consuma integral profitul, iar presiunea se amplifică în fermele cu lichiditate redusă. De ce contează: diferențe de finanțare față de Vest și sprijin mai mic pe ecologic În comparație cu România, în Germania și Franța fermierii ar avea acces la credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce riscul financiar în perioadele cu plăți întârziate, potrivit aceleiași surse. Totodată, Cozma indică diferențe între nivelurile de sprijin pentru agricultura ecologică: în Germania subvenția ar ajunge la 442 de euro (aprox. 2.200 lei), în timp ce în România fermierii ar primi 292 de euro (aprox. 1.450 lei) pentru conversie și 218 euro (aprox. 1.080 lei) pentru menținere. Blocaj operațional invocat: probleme ale sistemului informatic Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile, fără ca situația să fie rezolvată. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani.” În lipsa unui calendar ferm de plată prezentat în articol, rămâne neclar când vor intra efectiv subvențiile restante pentru campania 2025, însă mesajul principal al fermierilor este că întârzierea transferă costul finanțării către exploatații, într-un moment în care marjele nu mai pot absorbi dobânzile. [...]

Întârzierea subvențiilor pentru agricultura ecologică împinge fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, cost care le poate depăși marja de profit, potrivit Libertatea . Fermierii reclamă că nu și-au primit plățile până în noiembrie, deși termenul-limită indicat este 31 iulie, iar blocajul le afectează direct lichiditatea și capacitatea de a finanța lucrările curente. Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România , susține că mulți agricultori nu au încasat nici până în noiembrie subvențiile aferente campaniei 2025 și că sprijinul pentru agricultura ecologică nu a fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În acest context, fermierii spun că sunt forțați să acopere cheltuielile de funcționare prin împrumuturi bancare. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie”, a spus Cozma. Costul finanțării: dobânzi de minimum 10% vs. marje sub 10% Miza economică, potrivit declarațiilor citate, este că dobânzile la creditele de capital de lucru (împrumuturi pentru cheltuieli curente, precum inputuri și salarii) ajung la cel puțin 10%, în timp ce marja din agricultură „este sub 10%”. În aceste condiții, finanțarea bancară poate eroda sau chiar anula profitul. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%”, spune Cozma. Cozma compară situația cu Germania și Franța, unde fermierii ar putea accesa credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce presiunea financiară în perioadele de întârziere a plăților. Cauze invocate: probleme informatice și sprijin mai mic decât în alte state Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani”, a declarat el. În plus, acesta indică diferențe de nivel al sprijinului: în Germania, subvenția pentru agricultura ecologică ar ajunge la 442 de euro, în timp ce în România ar fi 292 de euro pentru conversie și 218 euro pentru menținere, conform aceleiași surse. Efecte în lanț: export dominant și investiții de procesare amânate Pe lângă problema cash-flow-ului, fermierii ecologici reclamă o piață internă slabă pentru produse bio, ceea ce împinge o mare parte din producție la export, inclusiv către Germania. Cozma oferă exemplul propriu, spunând că vinde în România circa 20 de tone de floarea-soarelui ecologică, restul mergând la export. Cererea internă redusă ar bloca și investițiile în procesare, care ar necesita infrastructură separată față de cea convențională (de exemplu, o moară dedicată pentru făină ecologică). Ce spun fermierii că urmează Uniunea Fermierilor Ecologici afirmă că vrea să deruleze campanii de informare pentru a crește consumul intern de produse bio și să organizeze cursuri și workshop-uri pentru a atrage fermieri din agricultura convențională către cea ecologică. În paralel, Cozma cere soluții de finanțare mai ieftină, pe modelul altor state europene, pentru ca fermele să poată funcționa în perioadele de întârziere a subvențiilor. [...]

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]