Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026, iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica, care citează recomandările transmise de APIA.
Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri.
APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată, chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite.
Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA.
Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online, conform programării stabilite cu funcționarii APIA.
Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz.
În intervalul 16 martie – 5 mai 2026, au fost depuse 389.020 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare, conform datelor comunicate de APIA.
Recomandate
România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]
Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]
APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]
Crescătorii eligibili de bivolițe de lapte pot încasa un avans de până la 129,0931 euro (aprox. 645 lei) pentru un singur animal începând cu 16 octombrie 2026, odată cu demararea plăților în avans ale APIA , potrivit AgroInfo . Informația contează direct pentru cash-flow-ul fermelor mici, deoarece schema permite plata și pentru un singur animal eligibil. APIA începe din 16 octombrie 2026 plata avansului la subvențiile aferente acestui an, iar pentru sprijinul cuplat pentru venit zootehnic (SCVZ) avansul poate ajunge la maximum 75% din cuantumul stabilit pentru plata în avans. În cazul intervenției PD 23 – Sprijin cuplat pentru venit pentru bivolițe de lapte , cuantumul menționat pentru plata avansului este de 170,7909 euro/cap (aprox. 854 lei/cap). La procentul maxim de 75%, avansul rezultat este de 129,0931 euro/cap (aprox. 645 lei/cap) pentru un crescător care deține o singură bivoliță de lapte. Calendarul plăților în avans Plata avansului APIA este programată în intervalul 16 octombrie – 30 noiembrie 2026 , conform aceleiași surse. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
