Știri
Știri din categoria Agricultură
Tractoarele Tavol intră pe piața din România cu prețuri de la 10.680 euro plus TVA (aprox. 53.400 lei, fără TVA) pentru un model de 25 CP cu cabină, iar vârful de gamă menționat ajunge la 61.700 euro plus TVA (aprox. 308.500 lei, fără TVA), potrivit Agrointel. Primele utilaje vor fi prezentate și testate de fermieri la MoldAgro Expo 2026, organizat la Roman (județul Neamț), în perioada 8–11 mai, la standul companiei Marsat.
Intrarea brandului Tavol este relevantă prin prisma costului de achiziție și a promisiunii unui „lanț scurt de distribuție”, care ar putea pune presiune pe segmentul de utilaje accesibile pentru ferme mici și medii, într-o piață în care investițiile în mecanizare sunt adesea limitate de finanțare și de costul total (preț, TVA, service).
Fondatorul Marsat, Vasile Balcan, spune că firma a adus inițial tractoare Tavol pentru propria fermă și a decis ulterior să ofere și altor fermieri posibilitatea de achiziție, după vizite și teste în China. În material sunt menționate explicit două repere de preț:
Publicația notează că Tavol este „un brand de bază în agricultura chineză la scară largă” și că tractoarele sunt apreciate pentru fiabilitate și raport calitate–preț, însă articolul nu oferă date independente (de exemplu, costuri de exploatare, garanție, rețea de service) care să permită o comparație completă cu alternativele din piață.
Tractoarele Tavol vor fi expuse la MoldAgro Expo 2026, eveniment organizat de Marsat împreună cu Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor, pe platforma Marsat din Roman. Fermierii pot vedea și testa utilajele și pot solicita informații inclusiv despre soluții de finanțare pentru achiziție, conform articolului.
Pentru piață, testele din teren și condițiile concrete de finanțare vor conta în măsura în care pot transforma un preț de listă atractiv într-un cost total competitiv pentru fermieri.
Recomandate
Agricover își extinde oferta de servicii „la pachet” pentru ferme , mizând pe combinația dintre finanțare, inputuri și consultanță într-un moment în care costurile și riscurile din agricultură cresc, potrivit Agrointel . Compania participă între 8 și 11 mai la MoldAgro Expo 2026 , la Roman (județul Neamț), unde își prezintă fermierilor o abordare integrată pentru dezvoltarea exploatațiilor. În contextul „presiunilor multiple” din agricultura românească – volatilitatea piețelor, creșterea costurilor de producție și impactul schimbărilor climatice – compania își poziționează oferta ca răspuns operațional la nevoia de eficiență și reziliență în ferme, prin acces mai facil la finanțare și pachete tehnologice. Ce include oferta prezentată la stand La MoldAgro Expo 2026, fermierii pot vedea și discuta cu specialiștii Agricover despre: soluții de finanțare flexibile, adaptate ciclului agricol; pachete de produse pentru protecția plantelor și nutriție, cu „cost optim la hectar”; tehnologii și consultanță tehnică pentru creșterea eficienței în fermă; consultanță personalizată pentru management financiar și dezvoltare durabilă; asigurări agricole și consultanță pentru analiză și evaluarea riscurilor. Context: modelul integrat Agricover și dimensiunea rețelei Grupul Agricover deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național și are o experiență de peste 25 de ani, conform aceleiași surse. Modelul de business este împărțit în două segmente: Agrifinance : Agricover Credit IFN și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (finanțare și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări); Agribusiness : Agricover Distribution și Agricover Commodities (distribuție de inputuri agricole – semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil). Detalii despre eveniment MoldAgro Expo 2026 are loc în perioada 8–11 mai, cu program zilnic 9:00–17:00, pe platforma MARSAT SA din Roman (str. Ștefan cel Mare, nr. 276). Organizatorii sunt Marsat SA, Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor , iar accesul este liber pentru fermieri. [...]
O modificare genetică țintită a crescut aroma și compușii nutritivi ai căpșunilor fără să afecteze dezvoltarea plantelor , un rezultat care ar putea reduce compromisurile clasice dintre calitate și productivitate în horticultură, potrivit Science Daily . Cercetarea arată că sporirea activității unei gene „de întreținere” (housekeeping) – adică o genă considerată, în mod obișnuit, implicată în funcții celulare de bază – poate îmbunătăți simultan atractivitatea senzorială și valoarea nutrițională a fructelor. Echipa a crescut expresia unei gene legate de tRNA (moleculă esențială în sinteza proteinelor), ceea ce a dus la niveluri mai mari de antociani și terpene, compuși asociați cu culoarea, aroma și proprietățile antioxidante. De ce contează pentru agricultură: calitate mai bună fără „penalizare” de creștere În mod tradițional, încercările de a crește antocianii și terpenoidele au venit cu efecte secundare nedorite, deoarece producția lor este strâns legată de hormonii vegetali. De exemplu, citokininele reglează atât creșterea plantei, cât și metabolismul secundar (procesele care produc pigmenți, arome și alți compuși), iar intervențiile aici pot schimba structura și ritmul de dezvoltare. Studiul sugerează o cale alternativă: țintirea unei clase mai puțin studiate de gene asociate citokininelor, numite tRNA-type isopentenyl transferases, care sunt considerate în general „de rutină”, nu regulatori direcți ai trăsăturilor agricole. Ce au făcut cercetătorii și ce au observat Cercetători de la Nanjing Agricultural University și University of Connecticut , care au publicat rezultatele în „Horticulture Research”, au lucrat pe căpșunul de pădure și au analizat o genă housekeeping numită FveIPT2. Prin inginerie genetică, plantele au fost făcute să producă niveluri mai ridicate din această genă. Rezultatele raportate: creșteri ale antocianilor și terpenoidelor în fructele coapte; fără diferențe măsurabile față de plantele normale în: dezvoltarea plantelor, mărimea fructelor, nivelul de zahăr. Autorii leagă FveIPT2 de modificarea tRNA și de producția de cis-zeatin (un tip de citokinină). Spre deosebire de alte gene din zona citokininelor care influențează puternic creșterea, creșterea activității FveIPT2 ar fi produs doar schimbări minore în nivelurile totale de citokinine, iar plantele au avut o dezvoltare normală (înflorire și fructificare fără anomalii vizibile). Ce s-a schimbat în fruct: culoare, aromă și compuși cu rol antioxidant Deși creșterea a rămas stabilă, compoziția chimică a fructului s-a modificat substanțial. Studiul indică: creșteri ale antocianilor, flavonoidelor și compușilor fenolici, asociate cu o culoare roșie mai intensă; creșteri în nouă antociani specifici, inclusiv derivați din cianidină și pelargonidină, menționați pentru proprietăți antioxidante; aproape jumătate dintre terpenoidele detectate au crescut (inclusiv mono-, sesqui- și triterpenoide), cu rol în aromă și gust. La nivel de profil aromatic, compuși asociați cu note florale plăcute (precum linalool) au devenit mai abundenți, în timp ce compuși legați de mirosuri mai aspre, de tip „rășinos”, au scăzut. Analizele de expresie genetică au indicat activarea unor căi implicate în producerea și transportul acestor substanțe. Ce urmează: un potențial instrument pentru ameliorare, dar încă în laborator Concluzia principală este că o genă considerată „de întreținere” poate influența selectiv chimia fructului fără să declanșeze efectele tipice, mediate hormonal, care afectează creșterea. În termeni practici, FveIPT2 este prezentată ca o țintă promițătoare pentru îmbunătățirea calității la căpșuni și, posibil, la alte culturi. Materialul nu oferă însă un calendar sau pași de transfer în producția comercială; rezultatele sunt prezentate în context de cercetare și indică direcții pentru programe de ameliorare și dezvoltare ulterioară. [...]
Comisia Europeană vrea să înlocuiască actualele linii de finanțare din agricultură cu un singur fond din 2028 , iar statele membre vor fi obligate să vină cu planuri naționale de reformă și investiții pentru 2028–2034, ceea ce mută o parte mai mare din responsabilitate la nivel național, potrivit AgroInfo . Schimbarea este prezentată ca o restructurare profundă a Politicii Agricole Comune (PAC) , cu obiectivul declarat de simplificare administrativă: un mecanism de finanțare mai „agil” față de arhitectura actuală, bazată pe mai multe fonduri și linii de sprijin. Ce se schimbă pentru statele membre: planuri obligatorii 2028–2034 Pe lângă comasarea finanțărilor într-un singur fond, fiecare stat membru ar urma să aibă obligația de a prezenta un plan național de reformă și investiții pentru perioada 2028–2034. Strategiile trebuie să arate cum vor fi folosite fondurile europene pentru nevoile specifice ale agriculturii locale, într-un cadru care oferă statelor „o independență mai mare” în planificarea resurselor. În context, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a vorbit la 4 mai, la Nicosia, despre nevoia consolidării mecanismelor de protecție pentru fermieri, pe fondul riscurilor cumulate: schimbări climatice, volatilitatea piețelor și incertitudini geopolitice. Miza și riscurile: autonomie mai mare, disparități mai mari Propunerea a stârnit îngrijorări legate de efectele unei autonomii extinse la nivel național. Criticii avertizează că flexibilitatea ar putea amplifica diferențele între regiuni și între state, inclusiv prin: reducerea standardelor de mediu în unele țări, pentru avantaj competitiv; simplificarea accesului la bani cu prețul unor cerințe mai slabe. Un punct sensibil rămâne echilibrul dintre flexibilitatea națională și menținerea unor standarde unitare la nivel european, în special pe zona de sustenabilitate. Ce urmează: negocieri de buget și ținta unui acord politic Implementarea noului model depinde de negocierile pentru bugetul multianual al UE. Discuțiile dintre statele membre și Parlamentul European sunt anticipate ca dificile, iar Comisia Europeană și-a fixat ca obiectiv un acord politic până la finalul acestui an, notează AgroInfo, care citează Digi24. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
Guvernul a fixat pentru 2026 un plafon de până la 137,2 milioane lei pentru schema de ajutor de stat din zootehnie , bani care merg în principal către servicii subvenționate pentru programe de ameliorare (îmbunătățire genetică) și menținerea activității în ferme, potrivit AgroInfo . Hotărârea a fost adoptată în ședința din 4 mai 2026 și stabilește atât creditele de angajament (plafonul maxim ce poate fi contractat), cât și creditele bugetare (sumele efectiv prevăzute la plată) pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Cum se împart banii și ce înseamnă pentru sector Actul normativ fixează valoarea totală a schemei pentru 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, împărțite astfel: 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 98.156.500 lei pentru speciile ovine și caprine . În paralel, sunt prevăzute credite bugetare totale de 142.319.600 lei , din care: 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 103.275.000 lei pentru ovine și caprine . Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026. Beneficiari și forma sprijinului Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și se adresează, conform sursei, următoarelor categorii: microîntreprinderi; întreprinderi mici și mijlocii; întreprinderi individuale și familiale; persoane fizice autorizate; persoane fizice cu atestat de producător (după caz); persoane juridice active în producția de produse agricole. În declarația citată de AgroInfo, viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , a legat sprijinul de rolul programelor de ameliorare în eficiența și profitabilitatea fermelor: „Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile.” Context: plafonul 2023–2027 Pentru perioada 2023–2027, schema se încadrează într-un plafon total maxim de 561.571.180 lei , menționează sursa. În logica hotărârii, măsurile urmăresc menținerea activității în fermele cu potențial ridicat de producție și creșterea performanțelor raselor, cu efecte așteptate asupra veniturilor crescătorilor și asupra materiei prime pentru industria alimentară și siguranța alimentară. Sursa nu detaliază calendarul de implementare sau nivelul subvenției pe beneficiar. [...]
