Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Adeverința din registrul agricol devine document obligatoriu la depunerea cererii unice pentru subvențiile APIA din acest an, atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru cele pe cap de animal, potrivit AgroInfo . Documentul trebuie atașat la cererea unică și se obține de la registrele agricole ale primăriilor pe raza cărora fermierul are exploatația agricolă. Practic, adeverința confirmă datele din registrul agricol care stau la baza depunerii cererii către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Un punct important al deciziei, conform articolului, este că primăriile nu pot condiționa eliberarea adeverinței necesare la APIA de plata impozitelor sau a altor obligații către bugetul local. AgroInfo notează că prevederea care ar fi permis o astfel de condiționare a fost eliminată înainte de publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că adeverințele trebuie eliberate în termenul legal. Miza este una practică pentru campania de depunere a cererilor: fără adeverința de la registrul agricol, fermierii riscă să nu poată completa dosarul necesar pentru accesarea subvențiilor APIA aferente anului 2026. În context, deputatul Ciprian Pandea, citat de publicație, susține că subvențiile „sunt un drept al fermierilor care îndeplinesc condițiile legale” și că măsura elimină blocaje administrative. În perioada următoare, presiunea se mută pe administrațiile locale, care trebuie să emită adeverințele la timp, și pe fermieri, care trebuie să se asigure că solicită documentul din primăria competentă și îl atașează cererii unice, pentru a evita întârzieri sau respingeri la depunere. [...]

Lotul 2 Boița–Cornetu din Autostrada A1 Sibiu–Pitești are termen contractual 6 decembrie 2028 , potrivit Economica.net , care citează răspunsul cabinetului ministrului Transporturilor la o interpelare parlamentară. Termenul ar fi rezultat dintr-o evaluare tehnico-economică ce a luat în calcul complexitatea proiectului, condițiile geotehnice și logistice din zonă, precum și cerințele de calitate și siguranță. Miza depășește însă calendarul de execuție: pentru secțiunile montane 2 și 3, considerate cu dificultate tehnică foarte ridicată, autorii unui proiect de act normativ publicat în octombrie 2025 pe site-ul Ministerului Transporturilor avertizau că România ar putea pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei dacă nu este adoptată „în regim de urgență” o derogare de la regimul de mediu. Derogarea ar permite constructorilor să lucreze pe raza ariilor naturale protejate, iar Guvernul ar urma să declare proiectul A1 Sibiu–Pitești de importanță națională. În acest context, procedura de revizuire a acordului de mediu devine un punct critic pentru evitarea blocajelor administrative care pot împinge lucrările dincolo de termenele compatibile cu finanțarea europeană. În septembrie 2025, secretarul de stat în Transporturi Irinel Scrioșteanu anunța că revizuirea acordului de mediu este în derulare și estima că, în martie–aprilie 2026, constructorii secțiunilor 2 și 3 ar putea avea autorizație de construire pe toată lungimea celor două loturi montane, conform Turnul Sfatului . Scrioșteanu explica atunci că studiile geologice au generat modificări față de studiul de fezabilitate, ceea ce a impus revizuirea acordului, iar Autoritatea Națională de Mediu solicitase deja clarificări către Compania de Drumuri. Datele tehnice ale lotului 2 (Boița–Cornetu) arată de ce întârzierile și riscurile de autorizare pot avea efecte în lanț asupra finanțării și a livrării proiectului: Lungime: 31,33 km Durata contractului: 68 de luni Valoarea contractului: 4,25 miliarde de lei Lucrări de artă: 48 de poduri și viaducte (32 m–843 m) și 7 tuneluri (247 m–1.536 m) Autostrada Sibiu–Pitești are în total 122,11 km, este împărțită în 5 secțiuni și face parte din Coridorul 4 pan-european, care traversează România de la est la vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. În plan practic, următoarele luni sunt relevante în special prin prisma revizuirii acordului de mediu și a obținerii autorizațiilor pe întreg traseul montan, deoarece orice decalaj poate amplifica riscul invocat în documentul normativ: pierderea finanțării europene de 17 miliarde de lei pentru secțiunile 2 și 3. [...]