Știri
Știri din categoria Companii
Sony va plăti 7,8 milioane de dolari (aprox. 35,9 milioane lei) într-o înțelegere preliminară într-un proces colectiv din SUA care acuză compania că ar fi monopolizat distribuția de jocuri digitale pe PlayStation Network (PSN), iar o parte dintre jucătorii americani ar putea primi rambursări, potrivit iTHome.
Acordul preliminar a fost aprobat recent de o instanță federală din Districtul de Nord al Californiei. Procesul colectiv a fost inițiat în 2023, iar avocații reclamanților au susținut că Sony ar fi restricționat listarea jocurilor terțe pe platforma PSN, ceea ce ar fi dus la o poziție de monopol pe această piață.
Rambursările nu se aplică tuturor utilizatorilor din SUA. Conform informațiilor din articol, eligibili sunt doar jucătorii care au cumpărat, în intervalul 1 aprilie 2019 – 31 decembrie 2023, prin PSN, versiuni digitale ale unor titluri specifice.
Lista de jocuri menționată include:
Lista completă a jocurilor eligibile este indicată într-un document separat, disponibil aici: Sony Buchman Declaration_Edits Incorporated_12.13.24_1030am.
Dincolo de suma relativ limitată pentru dimensiunea Sony, cazul este relevant operațional și comercial: litigiul vizează modul în care este controlată distribuția de jocuri digitale pe PSN și condițiile de acces pentru terți. În acest stadiu, înțelegerea este descrisă ca „preliminară”, iar articolul nu oferă detalii despre calendarul plăților sau mecanismul concret de solicitare a rambursărilor.
Recomandate
Spirit Airlines a oprit toate zborurile și a început încetarea operațiunilor , un semnal rar de stres în piața aviatică americană, unde nu s-a mai închis o companie aeriană în acest mod de aproape 25 de ani, potrivit HotNews . Compania americană ultra low-cost se află în faliment și a suspendat cu efect imediat toate cursele. Spirit opera zboruri regulate în Statele Unite, Caraibe și America Latină. În 2023, Spirit a fost al șaptelea cel mai mare transportator de pasageri din America de Nord și, totodată, cel mai mare transportator ultra low-cost din regiune, conform informațiilor citate. Ce înseamnă oprirea operațiunilor și de ce contează Încetarea activității Spirit este notabilă prin raritatea evenimentului: este prima companie aeriană din SUA care își încetează activitatea în ultimii aproape 25 de ani, arată aceeași sursă. Pentru piață, dispariția unui jucător major din segmentul „ultra low-cost” (model bazat pe tarife foarte mici și taxe separate pentru servicii) poate reduce oferta de zboruri ieftine pe anumite rute și poate reconfigura concurența în zonele unde Spirit avea prezență puternică. Mesajul companiei Într-un mesaj atribuit companiei, Spirit indică faptul că procesul a început pe 2 mai 2026 și că oprirea este imediată: „Suntem mândri de impactul modelului nostru cu tarife ultrareduse asupra industriei în ultimii 34 de ani și speram să ne servim clienții mulți ani de-acum înainte. Cu mare dezamăgire anunțăm că, la 2 mai 2026, Spirit Airlines a început încetarea ordonată a operațiunilor, cu efect imediat.” Context: modelul „taxelor separate” HotNews amintește că, în aprilie 2010, Spirit Airlines a devenit prima companie aeriană din SUA care a taxat pasagerii pentru bagajele de mână, o practică ce a influențat ulterior politica de tarife și taxe în segmentul low-cost. Continuarea informațiilor este indicată de HotNews ca fiind pe Profit.ro . [...]
Dizolvările de firme au urcat cu 28,35% în T1 2026 , un semnal de presiune asupra mediului de afaceri, mai ales în marile centre economice, potrivit Digi24 , care citează datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). În primele trei luni din 2026 au fost dizolvate 16.361 de firme, față de 12.747 în perioada similară din 2025. Unde se concentrează dizolvările Bucureștiul conduce detașat, cu 3.362 de firme dizolvate, în creștere cu 39,56% față de ianuarie–martie 2025. Urmează județele: Cluj: 931 (+27,88%) Ilfov: 828 (+44,25%) Timiș: 765 (+41,67%) Constanța: 674 (+38,11%) Iași: 628 (+33,05%) La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost în Ialomița (79, +41,07%), Mehedinți (83, -9,78%), Covasna (103, +47,14%), Călărași (111, +48%) și Teleorman (115, -1,71%). Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în Gorj (+67,26%), Caraș-Severin (+62,63%) și Arad (+53,6%). Scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în Mehedinți (-9,78%), Buzău (-7,55%), Prahova (-6,21%) și Teleorman (-1,71%). Ce sectoare sunt cele mai afectate Ca volum, cele mai multe dizolvări au fost în comerț (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv reparații auto și moto), cu 2.997 de cazuri la nivel național, însă aici numărul a scăzut cu 2,92% față de T1 2025. Alte domenii cu multe dizolvări: activități profesionale, științifice și tehnice: 1.231 (+7,7%) construcții : 1.109 (-4,89%) Evoluția din martie În martie 2026, ONRC a înregistrat 5.295 de dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.245), Cluj (310), Ilfov (305), Timiș (271) și Iași (202). [...]
McDonald’s își accelerează extinderea în România, susținut de rezultate record și un buget de investiții de peste 400 de milioane de lei în următorii trei ani , potrivit Economica . Operatorul local, Premier Restaurants România , mizează pe deschideri noi, remodelări și digitalizare, după un an în care a raportat creșteri atât la venituri, cât și la profit. În 2025, compania a avut un profit net de 181,1 milioane lei, în creștere cu 4% față de anul anterior, cel mai ridicat nivel din intervalul 2008–2025. Afacerile au urcat cu 12%, până la un record de 2,27 miliarde lei. Creșterea activității s-a văzut și în volum: compania a avut aproximativ 400.000 de clienți pe zi, care au plasat peste 59 de milioane de comenzi pe parcursul anului. Extindere în 2026: nouă restaurante și peste 500 de angajări În cadrul strategiei de expansiune, pentru 2026 sunt planificate nouă restaurante noi, în zone considerate cu potențial de creștere. Primul restaurant de tip Drive-Thru din acest an a fost inaugurat pe 20 aprilie, în Florești (Cluj) . Pentru a susține planul, compania estimează că va crea peste 500 de noi locuri de muncă și va continua programele de dezvoltare a echipelor. Investițiile: extindere, remodelare și digitalizare Bugetul de investiții pentru următorii trei ani este estimat la peste 400 de milioane de lei, bani alocați pentru: extinderea rețelei; proiecte de remodelare; digitalizarea restaurantelor. În 2025, lanțul a operat opt unități în plus în București, Ploiești, Iași, Timișoara, Bacău, Baia Mare și Mediaș. Componenta de mediu: panouri fotovoltaice pe 33 de restaurante Compania a direcționat investiții și către inițiative de mediu, inclusiv soluții de energie regenerabilă, ajungând la un total de 33 de restaurante pe care sunt instalate panouri fotovoltaice. Detalii suplimentare despre datele financiare sunt disponibile și pe Termene.ro . [...]
Prospero a ajuns la 60,9 mil. lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul a scăzut , un semnal că ritmul de creștere al producătorului de panificație începe să fie însoțit de presiuni pe marje, potrivit Ziarul Financiar . Compania din Timișoara, care are și o rețea proprie de magazine, a încheiat 2025 cu venituri de 60,9 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Este cel mai ridicat nivel al businessului Prospero, firmă cu o istorie de circa 35 de ani. În același timp, profitul net a coborât în 2025 la 11,1 milioane de lei, de la 12,9 milioane de lei în 2024, ceea ce indică o ușoară deteriorare a profitabilității, în pofida avansului vânzărilor. Creștere accelerată în ultimii cinci ani În intervalul ultimilor cinci ani, Prospero și-a dublat cifra de afaceri, potrivit aceleiași surse. Evoluția sugerează o extindere susținută a operațiunilor, inclusiv prin canalul propriu de retail. Conform informațiilor de pe site-ul companiei, Prospero operează circa 25 de magazine în care își vinde produsele de panificație. Profil operațional și acționariat Prospero are peste 220 de salariați, iar portofoliul include, pe lângă pâine, și torturi și prăjituri, mai arată articolul. Compania este controlată de Liviu și Rodica Bugescu. [...]
Angelli Spumante & Aperitive a intrat în 2025 pe scădere atât la venituri, cât și la profit , un semnal de presiune pe marjele unui jucător important din piața spumantelor, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor . Compania a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 81,1 mil. lei (16,1 mil. euro), în scădere cu 2,6% față de anul anterior, când a avut afaceri de 83,3 mil. lei (16,7 mil. euro). Profitul net a coborât mai accentuat decât veniturile: 8,1 mil. lei (1,6 mil. euro) în 2025, cu 9,9% sub nivelul din anul precedent, când câștigul net a fost de peste 9 mil. lei (1,8 mil. euro), conform datelor publice. Pe partea operațională, Angelli Spumante & Aperitive a avut în 2025 un număr mediu de 71 de angajați, cu patru mai puțini decât în 2024, indică aceeași sursă. [...]
Semănătoarea SA își reia activitatea de la finalul lui mai, fără reluarea producției de utilaje agricole , într-o mișcare care poate redesena viitorul operațional al fostului gigant industrial, potrivit documentelor analizate de Profit . Decizia este pregătită prin convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de către Oana Rădulea, soția omului de afaceri Ion Rădulea, care a preluat conducerea afacerilor acestuia. Activitatea companiei a fost suspendată în februarie 2016. Reluarea activității este menționată ca obiectiv „de la sfârșitul lunii mai” a acestui an, însă documentele citate indică explicit că nu este avută în vedere reluarea producției de utilaje agricole . Ce înseamnă, concret, „repornirea” Semănătoarea Din informațiile prezentate, repornirea vizează reluarea activității companiei după o pauză de aproape un deceniu, dar cu un profil diferit față de perioada în care fabrica producea utilaje. Înainte de suspendarea activității, Semănătoarea ajunsese să mai producă doar piese de schimb , nu utilaje agricole, potrivit aceleiași surse. Context: de la simbol industrial la activitate suspendată Profit reamintește dimensiunea istorică a companiei: în perioada de vârf, Semănătoarea avea circa 9.000 de angajați și producea aproximativ 5.500 de combine pe an ; după privatizare, în anii 2000, rămăseseră circa 350 de angajați , iar producția coborâse la aproximativ 300 de combine pe an . În acest context, reluarea activității fără revenirea la producția de utilaje sugerează că miza imediată este mai degrabă operațională (reactivarea companiei și a unor fluxuri de lucru) decât o relansare industrială în sensul clasic. [...]
