Știri
Știri din categoria Agricultură
O fermă de melci din Bihor a ajuns la o producție anuală de aproximativ 5 tone și își bazează modelul de business pe două piețe cu valoare adăugată, cosmetice și gastronomie, potrivit AgroInfo. Proiectul, dezvoltat de o familie din localitatea Lăzăreni (la circa 25 km de Oradea), mizează pe export pentru volum, dar își propune să crească și vânzările în România, în special către HoReCa.
Ferma este operată de Igor și Lilia Gonța și crește sute de mii de exemplare din specia Helix aspersa maxima. Producția se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați, pe terenuri aflate la marginea pădurii, iar activitatea este descrisă ca o afacere de familie, cu implicarea zilnică a copiilor.
Investiția inițială a fost de „câteva zeci de mii de euro” (aprox. câteva sute de mii de lei), iar dezvoltarea proiectului a presupus patru ani de muncă constantă, conform articolului. Ferma a pornit de la 40.000 de ouă importate din Italia, iar „recolta a ajuns deja la nivel de tone”, în contextul unei producții anuale menționate de circa 5 tone.
Modelul operațional are două direcții:
În material, Igor Gonța afirmă că ferma are produse cosmetice sub brand propriu și că intenția este de a „închide ciclul” și de a avea lanțul complet în România, în condițiile în care, în prezent, produsele cosmetice sunt realizate în laboratoare din Europa.
Cea mai mare parte a producției este exportată, melcii fiind poziționați ca produs premium în restaurantele din Europa de Vest. În paralel, familia spune că vrea să facă „primii pași” pe piața locală, în special în zona HoReCa, unde ar urmări să își extindă vânzările.
Recomandate
Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]
Pescuitul de ton a ajuns aproape integral pe baze sustenabile , după ce reguli mai stricte și monitorizarea capturilor au redus presiunea asupra stocurilor, potrivit Agerpres , care citează o rezoluție și date prezentate de ONU cu ocazia Zilei mondiale a tonului, marcată pe 2 mai. Adunarea Generală a ONU a stabilit această zi printr-o rezoluție adoptată la 7 decembrie 2016, cu obiectivul de a crește gradul de conștientizare privind valoarea tonului, amenințările la adresa populațiilor și beneficiile economice și sociale ale stocurilor gestionate durabil. Documentul invită statele membre, organizațiile internaționale și societatea civilă să marcheze ziua „într-un mod adecvat”, în funcție de prioritățile naționale. Un element cu impact direct pentru industrie este că rezoluția subliniază și componenta de finanțare: costurile activităților care decurg din implementare ar urma să fie acoperite din contribuții voluntare. De ce contează: presiunea cererii și riscul de pescuit excesiv ONU arată că, în trecut, creșterea cererii globale de ton a pus presiune tot mai mare pe pescuit. În zonele unde sistemele de gestionare erau fragmentate sau insuficiente, acest lucru a dus la pescuit excesiv pentru unele stocuri. Progresul invocat de ONU: de la 75% la 99% capturi din stocuri sustenabile Potrivit datelor citate, după desemnarea Zilei mondiale a tonului s-au înregistrat progrese semnificative: în 2017, doar 75% din capturile de ton proveneau din stocuri sănătoase, fără pescuit excesiv; „astăzi”, 99% din capturile comerciale de ton sunt estimate ca provenind din stocuri evaluate științific drept biologic sustenabile. Ca exemplu de refacere, ONU indică tonul roșu de Atlantic, care, după ce a fost „odinioară absent”, este „din nou comun” în sudul Angliei și Irlandei. Ce a făcut diferența: reguli înainte de sezon și control mai bun Recuperarea este pusă pe seama eforturilor coordonate ale guvernelor prin intermediul a cinci organizații regionale de gestionare a pescuitului de ton. Printre măsurile menționate se numără: adoptarea unor „proceduri de gestionare” – reguli convenite de oameni de știință, manageri și pescari înainte de începerea pescuitului; îmbunătățirea monitorizării, controlului și supravegherii (MCS), inclusiv monitorizarea electronică; investiții în formarea științifică și în calitatea datelor. [...]
Blocajul transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz taie din producția globală de îngrășăminte și împinge costurile în sus , cu risc de scăderi rapide ale recoltelor și presiune pe prețurile alimentelor mai târziu în 2026, potrivit Digi24 . În centrul problemei este întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie, pe fondul războiului din Iran și al blocării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Svein Tore Holsether , directorul executiv al Yara, a spus într-un interviu pentru BBC că situația pune în pericol producția globală de alimente și poate declanșa o competiție mai dură pentru acces la hrană. Șoc pe lanțul de aprovizionare: producție mai mică, prețuri mai mari Holsether estimează că, în acest moment, aproximativ „o jumătate de milion de tone” de îngrășăminte pe bază de azot nu mai sunt produse la nivel global din cauza contextului actual. În același timp, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, conform informațiilor citate în articol. Un element structural agravează șocul: potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (inclusiv uree, potasiu, amoniac și fosfați) tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o perturbare în această rută se propagă rapid în piața globală. Efectul în agricultură: randamente mai mici și risc de insecuritate alimentară Miza economică se vede direct în productivitatea agricolă. Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, potrivit șefului Yara. El mai arată că impactul se va resimți cel mai rapid în Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde ajung o parte importantă din aceste produse. În zonele unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi mai severe, cu scăderi semnificative ale producției agricole. Când s-ar putea vedea în prețurile alimentelor Analiștii citați indică un decalaj între lipsa îngrășămintelor și efectul în piața alimentară: în Asia, consecințele nu ar urma să se vadă imediat în prețuri, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente. Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, avertizează că unele țări pot avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, dar, dacă criza se prelungește, impactul asupra culturilor (precum orezul) ar putea apărea în lunile următoare. Presiune suplimentară pe ferme: costuri în creștere, venituri care nu țin pasul Holsether mai spune că fermierii sunt prinși între costuri mai mari și prețuri ale produselor agricole care nu au crescut suficient pentru a le acoperi, menționând energia, motorina pentru tractoare și îngrășămintele ca principale surse de scumpire. În plan social, Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026, iar în Asia și Pacific insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre regiuni. [...]
Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026 , ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo . Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) , publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse. Ce s-a decis deja: plafoanele pentru ANT Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în: sectorul vegetal; sectorul zootehnic. ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole. De ce contează pentru fermieri și crescători Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie. În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități. [...]
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
Războiul din Iran riscă să împingă piața globală a orezului spre scumpiri în a doua parte a anului , după ce blocajele la combustibil și îngrășăminte îi determină pe fermieri să reducă suprafețele și inputurile, iar un episod El Niño este așteptat să aducă vreme mai caldă și mai uscată în Asia, potrivit Reuters . Orezul este un aliment-cheie pentru securitatea alimentară, iar chiar și perturbări moderate ale ofertei pot ridica prețurile și pot pune presiune pe bugetele gospodăriilor, mai ales în Asia și Africa. În aprilie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estima totuși o creștere a producției cu 2% până la un nivel record în 2025/26, însă evoluțiile din lanțul de aprovizionare și din câmp pot schimba rapid balanța. Costuri mai mari și îngrășăminte mai puține: fermierii reduc inputurile Efectele războiului din Iran se resimt în țări exportatoare importante precum Thailanda și Vietnam, dar și în state dependente de importuri, precum Filipine și Indonezia, spun fermieri și traderi citați de Reuters. Conflictul a redus fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Hormuz , un punct de tranzit critic care leagă Golful de piețele globale. Maximo Torero, economist-șef al FAO, a avertizat că fermierii au început deja să folosească mai puține inputuri din cauza scumpirilor, ceea ce ar urma să ducă la o ofertă globală mai „strânsă” în a doua jumătate a anului și la începutul anului viitor. Blocaje logistice și risc de repetare a șocurilor de preț Pe lângă costurile din fermă, transportul orezului se lovește deja de blocaje în lanțul logistic. Un trader din Singapore, de la un mare comerciant global de orez, a descris situația drept „un coșmar”, invocând: lipsa sacilor din polipropilenă; disponibilitate limitată a camioanelor pentru transportul către porturi; perturbări ale transportului maritim. Reuters amintește că, în 2008, restricțiile la export impuse de furnizori-cheie au dus la mai mult decât dublarea prețurilor, până la circa 1.000 dolari/tonă (aprox. 4.600 lei/tonă), pe fondul tensiunilor sociale în mai multe țări. Mai recent, în 2022–2023, înăsprirea ofertei, amplificată de restricțiile Indiei, a urcat prețurile și a alimentat cumpărări de panică. Filipine și Indonezia: presiune pe producție, importuri incerte În Thailanda, o fermieră din provincia Chai Nat a declarat că scumpirea îngrășămintelor și a combustibilului i-a împins costurile de producție la circa 6.000 baht/rai (aprox. 850 lei/rai) de la 4.500–5.000 baht anterior, iar prețul îngrășămintelor a urcat la 1.000–1.200 baht/sac, de la 850 baht, ceea ce a determinat-o să reducă la jumătate cantitatea folosită. În Filipine, cel mai mare importator de orez din lume, un reprezentant al Integrated Rural Development Foundation a spus că unii fermieri iau în calcul să nu mai planteze sau să reducă fertilizarea, ceea ce „inevitabil” ar diminua producția. Potrivit acestuia, producția ar putea scădea cu până la 6 milioane de tone față de nivelul tipic de 19–20 milioane de tone, ceea ce ar lăsa țara într-o poziție „precară”, în condițiile în care importurile pot fi afectate de restricții la export. În Indonezia, îngrășămintele nu sunt principala problemă, însă El Niño este așteptat să reducă producția. Biroul de statistică estimează că suprafața recoltată în perioada martie–mai va scădea cu 10,6%, la 3,85 milioane hectare, iar producția de orez nedecorticat va coborî cu 11,12%, la 20,68 milioane de tone. Stocurile mari pot amortiza șocul, dar fereastra se îngustează În pofida riscurilor, piața intră în această perioadă cu stocuri consistente după ani de producții bune. India, cel mai mare exportator, deține un record de 42 milioane de tone, aproximativ o cincime din stocurile globale, potrivit datelor Departamentului american al Agriculturii (USDA), ceea ce ar putea amortiza o scădere a producției mondiale. Totuși, Torero a spus că prețurile ar urma să crească chiar și dacă situația din Hormuz s-ar rezolva imediat. El a avertizat că redeschiderea rapidă a strâmtorii ar evita o problemă majoră de ofertă, dar că, dacă nu se întâmplă în următoarele două-trei săptămâni, „situația va deveni destul de serioasă”. [...]
