Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un atac cu peste 60 de drone a vizat portul petrolier Primorsk, un nod important pentru exporturile rusești la Marea Baltică, ridicând din nou riscul de întreruperi în logistica energetică a Rusiei, potrivit Kyiv Post.
Atacul a avut loc în noaptea de 2 spre 3 mai, în regiunea Leningrad (nord-vestul Rusiei), fiind descris drept una dintre cele mai mari incursiuni raportate în această provincie. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a spus inițial că au fost distruse 35 de drone, iar ulterior bilanțul a urcat la „peste 60” pe măsură ce atacul a continuat spre zori.
Autoritățile ruse au indicat că ținta principală a fost portul comercial Primorsk. Drozdenko a susținut că incendiul provocat de atac a fost stins fără scurgeri de petrol, însă relatări locale și analiști OSINT (informații din surse deschise) sugerează că un terminal de încărcare a petrolului ar fi putut fi avariat. Aceiași analiști au mai indicat că incendiul ar putea reflecta și o lovire a unui sistem de apărare antiaeriană „Pantsir” care proteja instalația.
Pe fondul amenințării cu drone în regiune, aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a activat planurile de urgență „Carpet”, oprind toate sosirile și plecările pentru cel puțin cinci ore, conform informațiilor citate de publicație.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că, peste noapte, forțele sale au interceptat în total 334 de drone în 16 regiuni.
Kyiv Post plasează escaladarea în linia unei campanii ucrainene de degradare a logisticii energetice a Rusiei, menită să reducă veniturile Moscovei din exporturi. Publicația amintește că au mai fost vizate huburi de export la Marea Baltică, inclusiv terminalele Ust-Luga și Vysotsk, iar în aprilie Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovituri asupra mai multor rafinării și stații de pompare din interiorul Rusiei, considerate critice pentru lanțul de aprovizionare al armatei ruse.
Recomandate
Oprirea rafinăriei Kuibîșev din Samara după un atac cu drone reduce capacitatea de rafinare dintr-un hub cheie al Rosneft , într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu probleme de aprovizionare cu carburanți, potrivit Meduza , care citează surse Reuters din industrie. Atacul cu drone ucrainene din 10 iunie ar fi dus la oprirea procesării țițeiului la rafinăria Kuibîșev , după ce două instalații de distilare primară au fost oprite din cauza avariilor și incendiilor, au declarat două surse Reuters. Capacitatea fiecărei instalații este de aproximativ 10.000 de tone, respectiv 73.000 de barili pe zi. Oprirea activității nu a fost confirmată oficial, notează publicația. Presiune pe „hub-ul” Rosneft din regiunea Samara Rafinăria Kuibîșev este unul dintre principalele active de rafinare din regiunea Volgăi și produce benzină și motorină la standarde ecologice ridicate. Ea face parte, împreună cu rafinăriile Novokuibîșev și Sîzran, din hub-ul Rosneft din Samara. În același hub, celelalte două rafinării ar fi deja oprite, potrivit Reuters: Novokuibîșev nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii aprilie; Sîzran nu ar mai funcționa de la mijlocul lunii mai. Și acestea ar fi fost atacate anterior cu drone ucrainene. Context: criză de combustibili în mai multe regiuni În urma atacului din regiunea Samara, trei persoane au fost rănite, iar mai multe întreprinderi industriale au fost avariate, potrivit guvernatorului Viaceslav Fedorîșcev. Acesta nu a precizat ce companii au fost afectate. Meduza mai relatează că publicația Astra a scris despre un incendiu la rafinăria Kuibîșev, pe baza unor fotografii și înregistrări video ale martorilor. Pe fondul atacurilor asupra infrastructurii petroliere, în Rusia ar fi început o criză de combustibili: până la 10 iunie se raportase lipsă de carburant în cel puțin 25 de regiuni, fără a include teritoriile ucrainene anexate, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Scăderea cotațiilor petrolului începe să se vadă la pompă , dar efectul complet al ieftinirilor ar putea veni cu întârziere de câteva luni, în funcție de contractele din lanțul de aprovizionare, potrivit Stirile Pro TV . În prezent, benzina a ajuns la 8,5 lei/litru, iar motorina „se apropie de 9 lei”, după o perioadă în care prețurile depășiseră 10 lei/litru. Unghiul economic al știrii este legat de transmisia (întârziată) a prețului petrolului în costurile de transport și, implicit, în bugetele firmelor și ale populației. Deși barilul s-a ieftinit în ultimele zile până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, specialiștii citați de publicație anticipează că ieftinirile se vor reflecta la pompă abia după 2–6 luni, în funcție de contractele de achiziție semnate de producători și distribuitori. Ce se întâmplă pe piața petrolului Pe plan internațional, cotațiile au coborât puternic după anunțarea unui acord: petrolul Brent (referință pentru Europa) a ajuns la aproximativ 82 dolari/baril, iar WTI (referință pentru SUA) la circa 80 dolari/baril, cel mai redus nivel din martie, după o scădere de peste 5% într-o singură zi. În același timp, sursa notează că există și voci care consideră reacția pieței prea optimistă și că ar subestima dificultățile care urmează. De ce nu se vede imediat ieftinirea în România Materialul indică două explicații principale pentru decalajul dintre scăderea barilului și prețurile din benzinării: contractele de achiziție din lanțul producători–distribuitori, care pot amâna ajustarea prețurilor cu 2–6 luni ; cursul de schimb , întrucât o parte din scumpirile anterioare au fost puse și pe seama unei monede naționale mai slabe: la începutul anului, cotația era de 4,35 lei/dolar, față de aproximativ 4,5 lei/dolar în perioada recentă. Context geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și riscul de volatilitate Specialiștii vorbesc despre o posibilă stabilizare a cotațiilor și chiar noi reduceri dacă traficul din Strâmtoarea Ormuz revine la normal, în urma acordului de pace dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Iranul a anunțat că ar urma să ia măsuri pentru redeschiderea strâmtorii imediat ce va fi semnat un acord provizoriu cu SUA și i se va permite să își vândă petrolul fără restricții, potrivit unor copii ale acordului apărute în presă. Pentru companii și consumatori, miza rămâne aceeași: dacă ieftinirea petrolului se menține, presiunea pe costurile de transport și pe prețurile din economie poate scădea, însă calendarul depinde de contracte și de evoluția cursului, nu doar de cotațiile internaționale. [...]
Deși Donald Trump mizează pe o scădere rapidă a prețului petrolului după redeschiderea Strâmtorii Ormuz , piața futures nu validează un scenariu de revenire la „normal” pe termen lung , potrivit Newsweek , care citează o analiză CNN semnată de jurnalistul David Goldman. În analiza publicată de CNN , Goldman arată că promisiunea lui Trump – că prețurile energiei vor „scădea ca o piatră” imediat ce se negociază pacea și se redeschide Strâmtoarea Ormuz – este greu de susținut dacă ne uităm la așteptările pieței. „Normalul”, definit ca un preț al țițeiului Brent sub 70 de dolari (nivelul de dinainte de război), ar fi „la doar aproximativ 15 dolari distanță”, însă contractele futures pe termen lung „nu s-au mișcat aproape deloc”. Ce arată prețurile: scădere pe termen scurt, scepticism pe termen lung După anunțarea acordului (menționat în analiză ca fiind anunțat duminică), petrolul a coborât sub 85 de dolari și a scăzut deja cu aproximativ 25 de dolari față de un vârf recent atins „acum o lună”. Totuși, mesajul principal al pieței este că ieftinirea nu este văzută ca structurală. Goldman notează că, deși contractul pentru luna cea mai apropiată (referința uzuală când se vorbește despre „prețul petrolului”) a scăzut brusc în ultimele săptămâni, curba futures nu indică o revenire sub 70 de dolari nici măcar până la sfârșitul anului 2031. De ce contează: „noua normalitate” poate rămâne peste nivelurile pre-război Analiza pune accent pe faptul că „revenirea la normal” depinde de definiție și de constrângeri practice din industrie. Dan Pickering, fondator și director de investiții la Pickering Energy Partners , este citat spunând: „Vom afla care este noua normalitate. Dar nu va fi benzină de 2,85 dolari galonul.” Cu alte cuvinte, chiar dacă tensiunile geopolitice se reduc și fluxurile se reiau, piața nu pare să parieze pe o întoarcere rapidă și durabilă la prețurile de dinaintea conflictului. Blocajul operațional: redeschiderea Ormuz nu înseamnă reluare instantanee a fluxurilor Un alt motiv pentru care piața rămâne prudentă ține de logistică și siguranță maritimă. În scenariul redeschiderii strâmtorii (menționată ca fiind „programată în prezent pentru vineri”), Goldman arată că petrolierele rămase blocate nu pot „fugi” imediat, iar traficul ar urma să fie îngreunat de condițiile de navigație. În analiză se menționează că Iranul a minat strâmtoarea, ceea ce ar limita tranzitul la două pasaje înguste. Jakob Larsen, responsabil cu siguranța și securitatea la BIMCO (cea mai mare asociație de armatori din lume), avertizează că navele vor trebui să navigheze cu prudență și să păstreze distanțe de siguranță pentru a evita coliziuni și eșuări, ceea ce poate crea un blocaj și întârzieri în normalizarea transporturilor. În acest context, mesajul economic pentru companii și consumatori este că scăderile de preț pot apărea pe termen scurt, dar piața nu indică, deocamdată, o ieftinire profundă și de durată până la nivelurile pre-război. [...]
ANRE reduce cu 7,1% tariful reglementat de distribuție a gazelor naturale de la 1 iulie 2026 , o decizie care poate micșora componenta de distribuție din facturi în a doua jumătate a anului, pentru majoritatea consumatorilor, potrivit Stirile Pro TV . Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noile tarife reglementate pentru distribuția gazelor naturale, aplicabile din 1 iulie 2026. Măsura vizează 27 de operatori licențiați la nivel național. Ce se schimbă în tarife și de ce contează Conform ANRE, raportat la volumele de gaze efectiv vehiculate în rețele, tariful mediu ponderat scade de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, adică o reducere de 7,1%. În consecință, pentru „marea majoritate” a consumatorilor, componenta de distribuție din factura de gaze ar urma să fie mai mică în semestrul al doilea din 2026. Ce înseamnă pentru facturi Decizia se referă la tarifele de distribuție (costul utilizării rețelelor), nu la prețul integral al gazului. Prin urmare, efectul în factura finală depinde de ponderea distribuției în total și de condițiile aplicabile fiecărui client, însă ANRE indică o scădere a acestei componente pentru cei mai mulți consumatori. Cine este vizat Noile tarife se aplică celor 27 de operatori de distribuție licențiați din România, începând cu 1 iulie 2026. [...]
Repsol intră într-un nou proiect de explorare în Venezuela, pe fondul relaxării sancțiunilor SUA , într-o mișcare care poate accelera revenirea investițiilor private într-un sector petrolier rămas ani la rând subfinanțat și constrâns de reglementări. Potrivit Economica , acordul vizează explorarea unui zăcământ în Lacul Maracaibo , una dintre cele mai vechi și importante zone petroliere ale țării. Contextul este o reformă în domeniul petrolier promovată de Delcy Rodriguez, descrisă ca menită să deschidă sectorul către investiții private, în condițiile în care guvernarea de la Caracas operează „sub presiunea Statelor Unite” după capturarea din ianuarie a lui Nicolas Maduro, relatează Agerpres. De ce contează: semnal pentru capitalul privat într-o piață cu producție mult sub potențial Acordul cu Repsol vine după ce Washingtonul a relaxat sancțiunile care vizau companiile petroliere aflate în cogestiune cu Petroleos de Venezuela (PDVSA), ceea ce a permis Caracasului să semneze „o serie de convenții” cu firme internaționale. În aprilie, Venezuela a încheiat și un acord cu BP pentru explorarea zăcămintelor de gaz din zona de frontieră maritimă cu Trinidad și Tobago. Președintele PDVSA, Hector Obregon, a indicat că autoritățile urmăresc nu doar proiecte de gaze, ci și o creștere în sectorul petrolier. Ce prevede acordul și ce transmite guvernul venezuelean Înțelegerea cu Repsol acoperă explorarea unui zăcământ în Lacul Maracaibo, descris drept „leagănul petrolier al Venezuelei”, unde exploatarea comercială a început în urmă cu peste un secol. Directorul general al Repsol, Josu Jon Imaz, a afirmat că grupul „s-a angajat să investească în Venezuela”, în timp ce Delcy Rodriguez a numit compania un „partener devotat” și a susținut că investițiile sunt „garantate de o nouă reglementare”. Unde este industria venezueleană acum Deși Venezuela are „cele mai mari rezerve de petrol din lume”, explorarea de noi zăcăminte este în impas de aproape un deceniu, potrivit sursei. Producția se apropie de un milion de barili pe zi, mult sub nivelul de peste trei milioane de barili pe zi atins în urmă cu aproape două decenii. [...]
Benzina și motorina au început să se ieftinească, dar scăderea petrolului nu se vede încă integral la pompă , arată datele citate de Stirile Pro TV , după acordul de pace anunțat între SUA și Iran, care a readus stabilitatea pe piața țițeiului. Pentru șoferi și companii, miza rămâne diferența dintre ieftinirea rapidă a barilului și ajustarea lentă a prețurilor la carburanți. Potrivit Monitorului Prețurilor, la stațiile Petrom, OMV, Mol și Lukoil din București, Iași și Sibiu, benzina se vinde între 8,62 și 8,78 lei pe litru, iar motorina între 9,08 și 9,14 lei pe litru. Publicația notează că aceste niveluri sunt încă „departe” de cele de dinaintea crizei din Strâmtoarea Ormuz . Cât costă benzina și motorina în marile orașe În București, intervalele de preț prezentate pentru benzină sunt: Petrom: 8,62 lei/litru OMV – Mol: 8,68 lei/litru Lukoil: 8,78 lei/litru Pentru motorină, în București: Petrom: 9,08 lei/litru OMV – Mol: 9,14 lei/litru Lukoil: 9,14 lei/litru În Sibiu, Iași și Constanța, cotațiile la marile lanțuri sunt descrise ca fiind similare, iar la motorină prețurile sunt identice în cele trei orașe analizate, ceea ce sugerează o politică de preț uniformă la nivel național pentru rețelele mari. În datele citate, Petrom apare ca opțiunea cea mai ieftină pentru ambele tipuri de carburanți, iar Lukoil are cele mai mari prețuri la benzină. Petrolul a scăzut cu peste 30% față de vârf, dar transmiterea în prețuri întârzie Acordul de pace dintre SUA și Iran ar fi dus la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reluarea fluxurilor de petrol din Golf, iar prețul barilului ar fi coborât cu peste 30% față de vârful de 122 de dolari atins în timpul crizei, conform articolului. În același context, sunt menționate scăderi de peste 5% ale cotațiilor: Brent la aproximativ 82 de dolari pe baril, iar WTI la circa 80 de dolari pe baril, cel mai redus nivel din martie. Totuși, specialiști citați avertizează că piața ar putea subestima dificultățile următoare: Westpac arată că stocurile mondiale, diminuate după închiderea prelungită a Strâmtorii Hormuz, au nevoie de timp pentru a fi refăcute, iar strategul ANZ Daniel Hynes consideră că „șocul energetic este departe de a se fi încheiat”. În practică, pentru consumatori și transportatori, concluzia imediată este că ieftinirea petrolului nu se transferă automat și rapid în prețurile de la pompă, iar eventuale scăderi mai consistente depind de evoluția stocurilor și a livrărilor din Golf, așa cum reiese din analiza citată. [...]
