Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un atac cu peste 60 de drone a vizat portul petrolier Primorsk, un nod important pentru exporturile rusești la Marea Baltică, ridicând din nou riscul de întreruperi în logistica energetică a Rusiei, potrivit Kyiv Post.
Atacul a avut loc în noaptea de 2 spre 3 mai, în regiunea Leningrad (nord-vestul Rusiei), fiind descris drept una dintre cele mai mari incursiuni raportate în această provincie. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a spus inițial că au fost distruse 35 de drone, iar ulterior bilanțul a urcat la „peste 60” pe măsură ce atacul a continuat spre zori.
Autoritățile ruse au indicat că ținta principală a fost portul comercial Primorsk. Drozdenko a susținut că incendiul provocat de atac a fost stins fără scurgeri de petrol, însă relatări locale și analiști OSINT (informații din surse deschise) sugerează că un terminal de încărcare a petrolului ar fi putut fi avariat. Aceiași analiști au mai indicat că incendiul ar putea reflecta și o lovire a unui sistem de apărare antiaeriană „Pantsir” care proteja instalația.
Pe fondul amenințării cu drone în regiune, aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a activat planurile de urgență „Carpet”, oprind toate sosirile și plecările pentru cel puțin cinci ore, conform informațiilor citate de publicație.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că, peste noapte, forțele sale au interceptat în total 334 de drone în 16 regiuni.
Kyiv Post plasează escaladarea în linia unei campanii ucrainene de degradare a logisticii energetice a Rusiei, menită să reducă veniturile Moscovei din exporturi. Publicația amintește că au mai fost vizate huburi de export la Marea Baltică, inclusiv terminalele Ust-Luga și Vysotsk, iar în aprilie Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovituri asupra mai multor rafinării și stații de pompare din interiorul Rusiei, considerate critice pentru lanțul de aprovizionare al armatei ruse.
Recomandate
Atacurile ucrainene asupra porturilor petroliere din regiunea Leningrad pun sub presiune exporturile de țiței ale Rusiei , într-o zonă-cheie la Marea Baltică, cu efecte directe asupra veniturilor Kremlinului și asupra fluxurilor logistice, potrivit Adevărul . Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , i-a spus lui Dmitri Medvedev, într-un briefing televizat din 30 aprilie, că „Leningrad nu mai este doar o regiune de graniță, ci și o regiune din prima linie”, invocând intensificarea atacurilor ucrainene din martie și prima jumătate a lunii aprilie. Oficialul rus a susținut că țintele ar indica un interes pentru „instalațiile complexului de combustibil și energie” și infrastructura portuară, în ideea de a provoca pagube. De ce contează: Ust-Luga și Primorsk sunt noduri critice pentru exportul rusesc Autoritățile ruse afirmă că Ucraina și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din regiune, vizând în special terminalele din porturile Ust-Luga și Primorsk. Deși regiunea Leningrad nu se învecinează cu Ucraina, poziționarea în vestul Rusiei și accesul la Marea Baltică o fac o țintă strategică, pe fondul dezvoltării capabilităților de lovire la distanță ale Kievului. În material sunt menționate avarii repetate după primul atac din 22 martie: rezervoare de combustibil, câteva petroliere și elemente ale infrastructurii portuare. Porturile au o greutate economică majoră pentru Rusia: Ust-Luga este descris ca unul dintre cele mai mari porturi la Marea Baltică și un nod important pentru exportul de țiței și produse petroliere; Primorsk ar gestiona anual circa 60 de milioane de tone de petrol și este prezentat drept principalul hub de export petrolier al Rusiei în regiune. Indicatori de intensitate și efecte asupra capacității de export Drozdenko a mai afirmat că, în primele trei luni ale anului 2026, apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 343 de drone deasupra regiunii Leningrad. În ceea ce privește impactul mai larg asupra exporturilor, articolul citează o estimare Reuters din 25 martie, potrivit căreia atacurile cu drone, avarierea conductelor și capturarea unor petroliere ar fi dus la blocarea a aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei , descrisă ca cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a țării. Ce susține Kievul: scăderi ale exporturilor prin porturi-cheie Separat, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat (potrivit Kyiv Post, citat în articol) că atacurile cu rază lungă afectează tot mai puternic infrastructura de export petrolier a Rusiei. Conform unui raport prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, ar fi fost înregistrate scăderi ale volumelor de export: Primorsk : -13% Novorossiysk : -38% Ust-Luga : -43% Zelenski a mai spus că datele interne ale Rusiei ar putea subestima amploarea reală a pierderilor și a indicat că Ucraina va continua operațiunile menite să reducă veniturile Rusiei din petrol și volumele de export. [...]
Atacurile repetate asupra terminalului petrolier Tuapse cresc riscul de întreruperi logistice și de mediu la Marea Neagră , după ce Ucraina a lovit din nou instalația, provocând un incendiu, potrivit Agerpres . Este a patra lovitură asupra rafinăriei/terminalului portuar din Tuapse în două săptămâni, la mai puțin de 24 de ore după stingerea flăcărilor de la atacul precedent. Autoritățile locale ruse au transmis pe Telegram că incendiul a izbucnit „în urma atacului cu drone” și că nu au fost raportate victime, iar serviciile de urgență intervin la fața locului. La operațiune participă 128 de persoane și 41 de autospeciale, inclusiv echipe ale Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia. Ce se știe despre pagube și funcționarea terminalului Informațiile despre avarii punctuale rămân parțial neconfirmate. Canalul ucrainean de Telegram Exilenova+ a susținut că atacul ar fi avariat un rezervor de stocare a combustibilului, însă această informație nu a fost confirmată de alte instituții media. Un alt canal, Kedr, a indicat că țițeiul este depozitat la terminalul maritim înainte de a fi transportat. Pe rețelele sociale au apărut relatări despre nori mari de fum negru deasupra orașului. Context: apărarea antiaeriană și frecvența atacurilor Ministerul Apărării din Rusia a anunțat vineri doborârea a 141 de drone ucrainene în opt regiuni și deasupra Mărilor Negre și Azov. În același timp, dpa notează că apărarea antiaeriană nu a reușit să oprească atacurile din Tuapse și amintește că loviturile anterioare au produs pagube serioase: majoritatea rezervoarelor ar fi ars, iar infrastructura de transfer a petrolului către nave ar fi fost avariată. Conform EFE, atacul de vineri este al patrulea de la mijlocul lunii aprilie, după cele din 16, 20 și 28 aprilie. Situația a determinat intervenția președintelui rus Vladimir Putin , care l-a trimis pe ministrul pentru situații de urgență, Aleksandr Kurenkov, în regiunea Krasnodar pentru a monitoriza situația. Impact de mediu: deversare de petrol și poluare locală Agerpres relatează că atacurile repetate au avariat instalația și au provocat o „deversare majoră de petrol” în Marea Neagră, întinsă pe o lungime de peste 10 kilometri, cu risc de a deveni o catastrofă ecologică. În oraș, situația de mediu s-ar fi deteriorat, inclusiv prin ploi contaminate cu petrol, concentrații mari de cenușă în aer și niveluri de xilen și benzen care depășesc de două până la trei ori limitele permise. Atacuri reciproce cu drone: Odesa și porturile ucrainene Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone în timpul nopții. Potrivit Reuters, în Odesa un apartament a fost distrus, iar acoperișul a luat foc într-o clădire cu 16 etaje; într-un alt bloc, incendiul a cuprins etajul 12. Două persoane au fost rănite, iar 25 de persoane, inclusiv doi copii, primesc sprijin psihologic, potrivit dpa. Autoritatea portuară maritimă din Ucraina a declarat că porturile din zona metropolitană Odesa și de pe Dunăre au fost atacate, cu daune la instalații de acostare și depozitare și incendii locale, ulterior ținute sub control. Porturile continuă să funcționeze, potrivit aceleiași autorități. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a lansat 210 vehicule aeriene fără pilot de diferite tipuri, începând de joi, ora locală 17:45, iar apărarea ucraineană ar fi doborât sau neutralizat 190 până vineri, ora locală 8:00. Au fost raportate 20 de impacturi în 14 locuri și căderi de fragmente în zece locuri. În regiunea rusă Belgorod, guvernatorul Viaceslav Gladkov a declarat că doi adolescenți, de 18 și 15 ani, au murit după ce o dronă a lovit motocicleta pe care se aflau. [...]
Exporturile maritime de țiței ale Rusiei au rămas stabile în aprilie, în pofida atacurilor cu drone , iar în mai ar putea chiar crește, potrivit estimărilor Reuters citate de Agerpres . Pentru piața petrolului, mesajul este că loviturile asupra infrastructurii au produs întreruperi punctuale, fără să taie semnificativ fluxurile totale. În aprilie, exporturile și transporturile de tranzit pentru sortimentele Urals, Siberian Light și KEBCO din porturile Primorsk , Ust-Luga și Novorossiysk sunt estimate la aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, un nivel similar cu cel din martie, conform surselor de pe piață citate în material. Întreruperi temporare, nu reducere generală Atacurile ucrainene cu drone asupra porturilor și infrastructurii de conducte au afectat încărcările la finalul lunii martie și începutul lui aprilie, însă, per ansamblu, nu au dus la o scădere generală a livrărilor. La nivel operațional, au existat suspendări și reluări parțiale: la Ust-Luga, exporturile au fost suspendate pe 25 martie și reluate pe 7 aprilie; la Novorossiysk, transbordarea de țiței și produse petroliere a fost reluată parțial pe 9 aprilie, după patru zile de suspendare. Ce ar putea schimba tabloul în mai Analiștii se așteaptă ca Rusia să poată majora încărcăturile de țiței în mai, pe fondul îmbunătățirii condițiilor meteo în porturi, al excedentului de țiței și al stocurilor acumulate, „excluzând perturbările externe”, potrivit estimărilor Reuters. În același timp, riscul rămâne legat de noi atacuri cu drone, care ar putea perturba planurile de creștere a exporturilor, potrivit unei surse citate. Pe partea de conducte, reluarea livrărilor către Slovacia și Ungaria via Drujba ar putea reduce presiunea asupra porturilor rusești; livrările totale către cele două țări sunt estimate la 200.000 barili pe zi, aproximativ la fel ca în martie. În oglindă, oprirea tranzitului țițeiului din Kazahstan către Germania ar urma să majoreze volumele de tranzit ale producătorilor kazahi care folosesc porturile rusești. Kazahstanul a exportat anul trecut prin Drujba către Germania 2,1 milioane de tone, iar în primul trimestru din 2026 aproximativ 730.000 de tone, conform datelor citate în material. [...]
China a transmis că nu se va conforma sancțiunilor SUA impuse unor companii chineze acuzate că importă petrol iranian, o poziție care complică aplicarea măsurilor americane și menține presiunea de reglementare asupra fluxurilor de țiței către rafinăriile din China, potrivit Stirile Pro TV . Guvernul de la Beijing a reacționat după ce Washingtonul a sancționat cinci companii chineze, acuzate că achiziționează petrol iranian. În ultimele luni, SUA au înăsprit sancțiunile care vizează rafinăriile chineze ce se aprovizionează cu țiței la prețuri reduse din Iran, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Teheranului. Mesajul Beijingului: sancțiunile „nu trebuie recunoscute” Ministerul chinez al Comerțului a susținut că măsurile americane „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”, într-o declarație care face trimitere la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut. În același mesaj, ministerul afirmă că sancțiunile: „interzic sau restricționează în mod nejustificat” activități economice și comerciale considerate normale ale companiilor chineze cu țări terțe; „încalcă dreptul internațional și normele fundamentale” care guvernează relațiile internaționale. De ce contează pentru piața petrolului Din perspectiva pieței, poziția Chinei indică faptul că tensiunile de reglementare dintre SUA și China rămân un factor de risc pentru companiile implicate în comerțul cu petrol, în special acolo unde sunt vizate achiziții de țiței iranian la preț redus. În lipsa altor detalii în material despre efecte imediate (volum, prețuri sau companii nominalizate), rămâne de urmărit dacă Washingtonul va extinde lista de entități sancționate sau va intensifica măsurile de aplicare. [...]
Japonia își diversifică urgent aprovizionarea cu țiței și revine la petrolul rusesc , pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale după închiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Digi24 . Tokyo urmează să primească primul transport de țiței rusesc de la declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, într-o mișcare care arată cât de rapid pot forța șocurile de ofertă recalibrarea deciziilor de import. Japonia a suspendat în mare parte achizițiile de petrol rusesc după invazia Ucrainei din 2022, dar a continuat să cumpere ocazional, cel mai recent vara trecută. Acum, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Hormuz, guvernul japonez caută surse alternative pentru a limita riscurile de aprovizionare. Cum ajunge țițeiul rusesc în Japonia Rafinăria japoneză Taiyo Oil intenționează să primească încărcătura prin proiectul Sakhalin-2 din Extremul Orient al Rusiei, potrivit ziarului Mainichi, citat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei. În acționariatul proiectului, Gazprom este acționar majoritar, iar casele de comerț japoneze Mitsui și Mitsubishi au participații minoritare. Conform aceleiași informații, transportul este programat să ajungă la un terminal din prefectura Ehime, în vestul Japoniei. Miza: derogarea SUA și dependența de Orientul Mijlociu Un element-cheie este cadrul de sancțiuni: o derogare acordată de SUA pentru vânzările de petrol din Sakhalin-2 (proiect care produce în principal gaz natural lichefiat) expiră în iunie. În martie, Japonia a transmis că va „lua în considerare” cumpărarea de țiței rusesc după emiterea acestei derogări. Presiunea pe securitatea energetică rămâne ridicată: Japonia a importat 94% din țițeiul său din Orientul Mijlociu în 2025, iar blocada Strâmtorii Hormuz a amplificat nevoia de rute și furnizori care ocolesc zona. În paralel, Japonia a luat măsuri pentru a crește importurile din Statele Unite și de la alți exportatori care evită Strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor citate. Context regional: achiziții similare în Asia Pe fondul șocului global de aprovizionare, și alte state asiatice – Filipine, Indonezia și Coreea de Sud – au făcut achiziții de petrol și produse petroliere rusești, notează materialul. În plan diplomatic, Digi24 amintește că Japonia și Rusia nu au semnat un tratat de pace oficial după al Doilea Război Mondial, din cauza disputei teritoriale privind Insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. [...]
Piața petrolului ar putea vedea noi scumpiri pe măsură ce se epuizează „perna” de ofertă creată de stocuri și transporturi deja în derulare, avertizează CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods , într-o declarație preluată de HotNews , pe fondul războiului cu Iranul și al închiderii Strâmtorii Ormuz . Woods susține că piața nu reflectă încă pe deplin impactul „perturbării fără precedent” a ofertei globale de petrol și gaze, deoarece efectele au fost temporar atenuate de petrolierele deja încărcate și aflate în tranzit, dar și de utilizarea rezervelor strategice și a stocurilor comerciale. Pe măsură ce conflictul continuă, aceste surse suplimentare de ofertă ar urma să se epuizeze, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe prețuri. „Este evident că, având în vedere perturbarea fără precedent a ofertei globale de petrol şi gaze, piaţa nu a văzut încă întregul impact. Vor urma creşteri dacă strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat şeful Exxon. Volatilitate ridicată, dar cu prețuri încă peste 100 de dolari/baril În acest context, volatilitatea rămâne ridicată: cotațiile cresc pe fondul temerilor de escaladare și scad rapid când apar speranțe de pace. La ultima închidere menționată în material, petrolul american a coborât cu aproximativ 3%, la 101,94 dolari pe baril (aprox. 469 lei), iar Brent a pierdut aproape 2%, la 108,17 dolari pe baril (aprox. 498 lei). Cât ar dura revenirea fluxurilor și de ce cererea poate rămâne sus Potrivit lui Woods, fluxurile de petrol din Golful Persic ar putea reveni la normal la una-două luni după redeschiderea rutei maritime, fiind necesar timp pentru repoziționarea navelor și eliminarea blocajelor din lanțul de aprovizionare. În paralel, guvernele și companiile ar urma să refacă rezervele strategice și stocurile comerciale, ceea ce ar genera cerere suplimentară și ar susține creșterea prețurilor. Impact estimat la Exxon: producție mai mică în Orientul Mijlociu Exxon estimează că producția sa din Orientul Mijlociu ar putea scădea cu aproximativ 750.000 de barili pe zi față de 2025 dacă blocajul persistă, iar aproximativ 15% din producția totală este deja afectată de situație. [...]
