Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
China a transmis că nu se va conforma sancțiunilor SUA impuse unor companii chineze acuzate că importă petrol iranian, o poziție care complică aplicarea măsurilor americane și menține presiunea de reglementare asupra fluxurilor de țiței către rafinăriile din China, potrivit Stirile Pro TV.
Guvernul de la Beijing a reacționat după ce Washingtonul a sancționat cinci companii chineze, acuzate că achiziționează petrol iranian. În ultimele luni, SUA au înăsprit sancțiunile care vizează rafinăriile chineze ce se aprovizionează cu țiței la prețuri reduse din Iran, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Teheranului.
Ministerul chinez al Comerțului a susținut că măsurile americane „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”, într-o declarație care face trimitere la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut.
În același mesaj, ministerul afirmă că sancțiunile:
Din perspectiva pieței, poziția Chinei indică faptul că tensiunile de reglementare dintre SUA și China rămân un factor de risc pentru companiile implicate în comerțul cu petrol, în special acolo unde sunt vizate achiziții de țiței iranian la preț redus. În lipsa altor detalii în material despre efecte imediate (volum, prețuri sau companii nominalizate), rămâne de urmărit dacă Washingtonul va extinde lista de entități sancționate sau va intensifica măsurile de aplicare.
Recomandate
OPEC+ pregătește o nouă majorare a cotelor, dar efectul în piață ar putea fi limitat de războiul SUA–Iran , potrivit Economedia , care citează surse apropiate discuțiilor. Decizia ar urma să fie aprobată duminică și vizează o creștere „modestă” a producției, însă, în condițiile în care conflictul dintre SUA și Iran continuă să perturbe aprovizionarea cu petrol din Golf, majorarea riscă să rămână în mare parte una formală, fără să se traducă rapid în volume suplimentare efective. Concret, șapte țări din OPEC+ ar fi convenit, în principiu, să majoreze țintele de producție cu aproximativ 188.000 de barili pe zi în iunie, ceea ce ar reprezenta a treia creștere lunară consecutivă, potrivit surselor citate de Reuters . De ce contează pentru piață Unghiul principal este diferența dintre „cote” și „barili livrați”: chiar dacă OPEC+ ridică țintele, disponibilitatea reală a petrolului poate rămâne constrânsă atâta timp cât perturbările din Golf persistă. În acest context, semnalul de politică de producție al OPEC+ poate avea un impact mai mic asupra echilibrului cerere–ofertă decât ar sugera, la prima vedere, anunțul privind majorarea cotelor. Ce urmează Aprobarea este așteptată duminică, conform informațiilor transmise de Reuters. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar în ce măsură țintele majorate vor fi reflectate în creșteri efective de producție în iunie. [...]
Un atac cu peste 60 de drone a vizat portul petrolier Primorsk , un nod important pentru exporturile rusești la Marea Baltică, ridicând din nou riscul de întreruperi în logistica energetică a Rusiei, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în noaptea de 2 spre 3 mai, în regiunea Leningrad (nord-vestul Rusiei), fiind descris drept una dintre cele mai mari incursiuni raportate în această provincie. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a spus inițial că au fost distruse 35 de drone, iar ulterior bilanțul a urcat la „peste 60” pe măsură ce atacul a continuat spre zori. Autoritățile ruse au indicat că ținta principală a fost portul comercial Primorsk. Drozdenko a susținut că incendiul provocat de atac a fost stins fără scurgeri de petrol, însă relatări locale și analiști OSINT (informații din surse deschise) sugerează că un terminal de încărcare a petrolului ar fi putut fi avariat. Aceiași analiști au mai indicat că incendiul ar putea reflecta și o lovire a unui sistem de apărare antiaeriană „Pantsir” care proteja instalația. Efecte operaționale: aeroportul Pulkovo, oprit câteva ore Pe fondul amenințării cu drone în regiune, aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a activat planurile de urgență „Carpet”, oprind toate sosirile și plecările pentru cel puțin cinci ore, conform informațiilor citate de publicație. Context: presiune pe infrastructura energetică și pe veniturile din export Ministerul rus al Apărării a afirmat că, peste noapte, forțele sale au interceptat în total 334 de drone în 16 regiuni. Kyiv Post plasează escaladarea în linia unei campanii ucrainene de degradare a logisticii energetice a Rusiei, menită să reducă veniturile Moscovei din exporturi. Publicația amintește că au mai fost vizate huburi de export la Marea Baltică, inclusiv terminalele Ust-Luga și Vysotsk, iar în aprilie Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovituri asupra mai multor rafinării și stații de pompare din interiorul Rusiei, considerate critice pentru lanțul de aprovizionare al armatei ruse. [...]
Japonia își diversifică urgent aprovizionarea cu țiței și revine la petrolul rusesc , pe fondul perturbării fluxurilor energetice globale după închiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Digi24 . Tokyo urmează să primească primul transport de țiței rusesc de la declanșarea crizei din Orientul Mijlociu, într-o mișcare care arată cât de rapid pot forța șocurile de ofertă recalibrarea deciziilor de import. Japonia a suspendat în mare parte achizițiile de petrol rusesc după invazia Ucrainei din 2022, dar a continuat să cumpere ocazional, cel mai recent vara trecută. Acum, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Hormuz, guvernul japonez caută surse alternative pentru a limita riscurile de aprovizionare. Cum ajunge țițeiul rusesc în Japonia Rafinăria japoneză Taiyo Oil intenționează să primească încărcătura prin proiectul Sakhalin-2 din Extremul Orient al Rusiei, potrivit ziarului Mainichi, citat de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei. În acționariatul proiectului, Gazprom este acționar majoritar, iar casele de comerț japoneze Mitsui și Mitsubishi au participații minoritare. Conform aceleiași informații, transportul este programat să ajungă la un terminal din prefectura Ehime, în vestul Japoniei. Miza: derogarea SUA și dependența de Orientul Mijlociu Un element-cheie este cadrul de sancțiuni: o derogare acordată de SUA pentru vânzările de petrol din Sakhalin-2 (proiect care produce în principal gaz natural lichefiat) expiră în iunie. În martie, Japonia a transmis că va „lua în considerare” cumpărarea de țiței rusesc după emiterea acestei derogări. Presiunea pe securitatea energetică rămâne ridicată: Japonia a importat 94% din țițeiul său din Orientul Mijlociu în 2025, iar blocada Strâmtorii Hormuz a amplificat nevoia de rute și furnizori care ocolesc zona. În paralel, Japonia a luat măsuri pentru a crește importurile din Statele Unite și de la alți exportatori care evită Strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor citate. Context regional: achiziții similare în Asia Pe fondul șocului global de aprovizionare, și alte state asiatice – Filipine, Indonezia și Coreea de Sud – au făcut achiziții de petrol și produse petroliere rusești, notează materialul. În plan diplomatic, Digi24 amintește că Japonia și Rusia nu au semnat un tratat de pace oficial după al Doilea Război Mondial, din cauza disputei teritoriale privind Insulele Kurile de Sud, revendicate de Japonia. [...]
Piața petrolului ar putea vedea noi scumpiri pe măsură ce se epuizează „perna” de ofertă creată de stocuri și transporturi deja în derulare, avertizează CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods , într-o declarație preluată de HotNews , pe fondul războiului cu Iranul și al închiderii Strâmtorii Ormuz . Woods susține că piața nu reflectă încă pe deplin impactul „perturbării fără precedent” a ofertei globale de petrol și gaze, deoarece efectele au fost temporar atenuate de petrolierele deja încărcate și aflate în tranzit, dar și de utilizarea rezervelor strategice și a stocurilor comerciale. Pe măsură ce conflictul continuă, aceste surse suplimentare de ofertă ar urma să se epuizeze, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe prețuri. „Este evident că, având în vedere perturbarea fără precedent a ofertei globale de petrol şi gaze, piaţa nu a văzut încă întregul impact. Vor urma creşteri dacă strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat şeful Exxon. Volatilitate ridicată, dar cu prețuri încă peste 100 de dolari/baril În acest context, volatilitatea rămâne ridicată: cotațiile cresc pe fondul temerilor de escaladare și scad rapid când apar speranțe de pace. La ultima închidere menționată în material, petrolul american a coborât cu aproximativ 3%, la 101,94 dolari pe baril (aprox. 469 lei), iar Brent a pierdut aproape 2%, la 108,17 dolari pe baril (aprox. 498 lei). Cât ar dura revenirea fluxurilor și de ce cererea poate rămâne sus Potrivit lui Woods, fluxurile de petrol din Golful Persic ar putea reveni la normal la una-două luni după redeschiderea rutei maritime, fiind necesar timp pentru repoziționarea navelor și eliminarea blocajelor din lanțul de aprovizionare. În paralel, guvernele și companiile ar urma să refacă rezervele strategice și stocurile comerciale, ceea ce ar genera cerere suplimentară și ar susține creșterea prețurilor. Impact estimat la Exxon: producție mai mică în Orientul Mijlociu Exxon estimează că producția sa din Orientul Mijlociu ar putea scădea cu aproximativ 750.000 de barili pe zi față de 2025 dacă blocajul persistă, iar aproximativ 15% din producția totală este deja afectată de situație. [...]
Blocada navală a SUA în Golful Oman a blocat venituri petroliere iraniene de 4,8 mld. dolari (aprox. 22,1 mld. lei), potrivit unei evaluări a Pentagonului citate de Axios . Miza economică este centrală: Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să atingă rapid limita de stocare, ceea ce ar putea împinge Iranul spre oprirea unor sonde și, implicit, spre concesii la masa negocierilor. Departamentul Apărării estimează că Iranului i-au fost „refuzate” aproape 5 miliarde de dolari din venituri din petrol de la începutul blocadei, pe 13 aprilie, presiune descrisă drept fără precedent asupra guvernului de la Teheran. Cum se traduce blocada în pierderi și blocaje logistice Oficiali ai Pentagonului spun că armata americană a redirecționat peste 40 de nave care au încercat să treacă de blocadă transportând petrol și alte bunuri considerate contrabandă. În total, 31 de petroliere încărcate cu 53 de milioane de barili de petrol iranian sunt „blocate în Golf”, cu o valoare de cel puțin 4,8 miliarde de dolari (aprox. 22,1 mld. lei). Două nave ar fi fost confiscate de SUA. Pe fondul limitării capacităților de stocare la sol, Iranul ar fi început să folosească petroliere mai vechi drept depozite plutitoare. În paralel, unele nave ar alege rute „mai lungi și mai costisitoare” pentru a livra petrol către China, de teama interceptării maritime de către SUA, potrivit oficialilor citați. De ce contează: ținta este „plafonul” de stocare, nu doar transportul Cheia campaniei de presiune, potrivit aceleiași surse, este împingerea Iranului spre saturarea capacității de stocare, ceea ce ar putea declanșa oprirea unor puțuri. Gregory Brew, analist la Eurasia Group , estimează că Iranul ar fi la „câteva săptămâni, sau poate până la o lună” de momentul în care rămâne fără spațiu de stocare. În acest context, Pentagonul încearcă să evidențieze efectul economic al blocadei, pe fondul unor negocieri de pace care „se opresc și repornesc”, iar administrația Trump ar vedea blocada ca principal instrument de pârghie pentru a negocia încheierea războiului cu Iranul. Rute alternative și scenariul unei „evadări” în masă Samir Madani, cofondator al TankerTrackers.com, a indicat că un petrolier iranian mare, „HUGE”, ar fi arătat o posibilă metodă de evitare a interdicției: navigație aproape de coastele Pakistanului și Indiei către Strâmtoarea Malacca (Malaysia), unde țițeiul este transferat de regulă pe alte nave cu destinația China. Madani a sugerat și un posibil scenariu în care petrolierele „îmbuteliate” de blocadă ar încerca o ieșire simultană, după acumularea unor capacități suplimentare de stocare în apropierea graniței cu Pakistanul. Mesajul Pentagonului: presiune „neîntreruptă” Joel Valdez, purtător de cuvânt interimar al Pentagonului, a susținut că blocada „funcționează în forță maximă” și produce impactul urmărit. „Lovim devastator capacitatea regimului iranian de a finanța terorismul și destabilizarea regională. Forțele noastre armate din regiune vor continua să mențină această presiune neîntreruptă.” [...]
Atacurile ucrainene asupra porturilor petroliere din regiunea Leningrad pun sub presiune exporturile de țiței ale Rusiei , într-o zonă-cheie la Marea Baltică, cu efecte directe asupra veniturilor Kremlinului și asupra fluxurilor logistice, potrivit Adevărul . Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , i-a spus lui Dmitri Medvedev, într-un briefing televizat din 30 aprilie, că „Leningrad nu mai este doar o regiune de graniță, ci și o regiune din prima linie”, invocând intensificarea atacurilor ucrainene din martie și prima jumătate a lunii aprilie. Oficialul rus a susținut că țintele ar indica un interes pentru „instalațiile complexului de combustibil și energie” și infrastructura portuară, în ideea de a provoca pagube. De ce contează: Ust-Luga și Primorsk sunt noduri critice pentru exportul rusesc Autoritățile ruse afirmă că Ucraina și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din regiune, vizând în special terminalele din porturile Ust-Luga și Primorsk. Deși regiunea Leningrad nu se învecinează cu Ucraina, poziționarea în vestul Rusiei și accesul la Marea Baltică o fac o țintă strategică, pe fondul dezvoltării capabilităților de lovire la distanță ale Kievului. În material sunt menționate avarii repetate după primul atac din 22 martie: rezervoare de combustibil, câteva petroliere și elemente ale infrastructurii portuare. Porturile au o greutate economică majoră pentru Rusia: Ust-Luga este descris ca unul dintre cele mai mari porturi la Marea Baltică și un nod important pentru exportul de țiței și produse petroliere; Primorsk ar gestiona anual circa 60 de milioane de tone de petrol și este prezentat drept principalul hub de export petrolier al Rusiei în regiune. Indicatori de intensitate și efecte asupra capacității de export Drozdenko a mai afirmat că, în primele trei luni ale anului 2026, apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 343 de drone deasupra regiunii Leningrad. În ceea ce privește impactul mai larg asupra exporturilor, articolul citează o estimare Reuters din 25 martie, potrivit căreia atacurile cu drone, avarierea conductelor și capturarea unor petroliere ar fi dus la blocarea a aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei , descrisă ca cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a țării. Ce susține Kievul: scăderi ale exporturilor prin porturi-cheie Separat, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat (potrivit Kyiv Post, citat în articol) că atacurile cu rază lungă afectează tot mai puternic infrastructura de export petrolier a Rusiei. Conform unui raport prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, ar fi fost înregistrate scăderi ale volumelor de export: Primorsk : -13% Novorossiysk : -38% Ust-Luga : -43% Zelenski a mai spus că datele interne ale Rusiei ar putea subestima amploarea reală a pierderilor și a indicat că Ucraina va continua operațiunile menite să reducă veniturile Rusiei din petrol și volumele de export. [...]
