Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Semănătoarea SA își reia activitatea de la finalul lui mai, fără reluarea producției de utilaje agricole , într-o mișcare care poate redesena viitorul operațional al fostului gigant industrial, potrivit documentelor analizate de Profit . Decizia este pregătită prin convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de către Oana Rădulea, soția omului de afaceri Ion Rădulea, care a preluat conducerea afacerilor acestuia. Activitatea companiei a fost suspendată în februarie 2016. Reluarea activității este menționată ca obiectiv „de la sfârșitul lunii mai” a acestui an, însă documentele citate indică explicit că nu este avută în vedere reluarea producției de utilaje agricole . Ce înseamnă, concret, „repornirea” Semănătoarea Din informațiile prezentate, repornirea vizează reluarea activității companiei după o pauză de aproape un deceniu, dar cu un profil diferit față de perioada în care fabrica producea utilaje. Înainte de suspendarea activității, Semănătoarea ajunsese să mai producă doar piese de schimb , nu utilaje agricole, potrivit aceleiași surse. Context: de la simbol industrial la activitate suspendată Profit reamintește dimensiunea istorică a companiei: în perioada de vârf, Semănătoarea avea circa 9.000 de angajați și producea aproximativ 5.500 de combine pe an ; după privatizare, în anii 2000, rămăseseră circa 350 de angajați , iar producția coborâse la aproximativ 300 de combine pe an . În acest context, reluarea activității fără revenirea la producția de utilaje sugerează că miza imediată este mai degrabă operațională (reactivarea companiei și a unor fluxuri de lucru) decât o relansare industrială în sensul clasic. [...]

Atacurile ucrainene asupra porturilor petroliere din regiunea Leningrad pun sub presiune exporturile de țiței ale Rusiei , într-o zonă-cheie la Marea Baltică, cu efecte directe asupra veniturilor Kremlinului și asupra fluxurilor logistice, potrivit Adevărul . Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko , i-a spus lui Dmitri Medvedev, într-un briefing televizat din 30 aprilie, că „Leningrad nu mai este doar o regiune de graniță, ci și o regiune din prima linie”, invocând intensificarea atacurilor ucrainene din martie și prima jumătate a lunii aprilie. Oficialul rus a susținut că țintele ar indica un interes pentru „instalațiile complexului de combustibil și energie” și infrastructura portuară, în ideea de a provoca pagube. De ce contează: Ust-Luga și Primorsk sunt noduri critice pentru exportul rusesc Autoritățile ruse afirmă că Ucraina și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din regiune, vizând în special terminalele din porturile Ust-Luga și Primorsk. Deși regiunea Leningrad nu se învecinează cu Ucraina, poziționarea în vestul Rusiei și accesul la Marea Baltică o fac o țintă strategică, pe fondul dezvoltării capabilităților de lovire la distanță ale Kievului. În material sunt menționate avarii repetate după primul atac din 22 martie: rezervoare de combustibil, câteva petroliere și elemente ale infrastructurii portuare. Porturile au o greutate economică majoră pentru Rusia: Ust-Luga este descris ca unul dintre cele mai mari porturi la Marea Baltică și un nod important pentru exportul de țiței și produse petroliere; Primorsk ar gestiona anual circa 60 de milioane de tone de petrol și este prezentat drept principalul hub de export petrolier al Rusiei în regiune. Indicatori de intensitate și efecte asupra capacității de export Drozdenko a mai afirmat că, în primele trei luni ale anului 2026, apărarea antiaeriană rusă ar fi doborât 343 de drone deasupra regiunii Leningrad. În ceea ce privește impactul mai larg asupra exporturilor, articolul citează o estimare Reuters din 25 martie, potrivit căreia atacurile cu drone, avarierea conductelor și capturarea unor petroliere ar fi dus la blocarea a aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei , descrisă ca cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a țării. Ce susține Kievul: scăderi ale exporturilor prin porturi-cheie Separat, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat (potrivit Kyiv Post, citat în articol) că atacurile cu rază lungă afectează tot mai puternic infrastructura de export petrolier a Rusiei. Conform unui raport prezentat de șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleh Luhovskyi, ar fi fost înregistrate scăderi ale volumelor de export: Primorsk : -13% Novorossiysk : -38% Ust-Luga : -43% Zelenski a mai spus că datele interne ale Rusiei ar putea subestima amploarea reală a pierderilor și a indicat că Ucraina va continua operațiunile menite să reducă veniturile Rusiei din petrol și volumele de export. [...]