Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

România a ajuns la 10,15 miliarde de euro cheltuiți din PNRR și mai are 6 luni pentru a atrage încă aproape 11 miliarde , a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Potrivit Economedia , în primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în ultimele luni absorbția s-a dublat față de perioada 2021–2025. Ministrul a transmis că termenul-limită pentru implementarea proiectelor și reformelor este 31 august 2026, iar până atunci trebuie aduși în țară aproape 11 miliarde de euro. În acest context, el a vorbit despre o mobilizare a ministerelor și autorităților implicate și despre o monitorizare strictă a progresului, realizată printr-un sistem de tip „semafor” – roșu, galben, verde – pentru fiecare reformă și investiție. Situația PNRR în cifre Indicator Valoare Sume cheltuite primăvara 2025 ~4 miliarde euro Sume cheltuite februarie 2026 10,15 miliarde euro Sume de atras până la 31 august 2026 ~11 miliarde euro Zile rămase 189 zile În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire, iar instituțiilor responsabile li s-au cerut calendare ferme de implementare. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și oficialii care nu își îndeplinesc angajamentele pot răspunde politic și financiar. Dragoș Pîslaru a subliniat că miza este majoră: pierderea fondurilor ar însemna penalități și afectarea credibilității României în fața Comisiei Europene. Investițiile vizate prin PNRR includ autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și alte proiecte de modernizare. Mesajul central transmis de ministru este că următoarele șase luni sunt decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. [...]

Prețurile la raft nu au crescut din cauza energiei , susține vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache , care afirmă că firmele nu au plătit mai mult după ieșirea din schema de plafonare. Potrivit Economedia , oficialul a declarat, la o conferință de specialitate, că în 2025 consumatorul noncasnic a achitat același preț la energie electrică, aproximativ 1,16 lei/kWh, atât înainte, cât și după eliminarea plafonării. Andronache a precizat că singurii afectați de creșteri au fost consumatorii casnici, în special cei cu un consum redus, încadrați în pragurile de 100, 255 și 300 kWh. În aceste condiții, majorările de prețuri din magazine nu pot fi puse pe seama costului energiei pentru companii, a subliniat el, sugerând că „cineva ar trebui să se ocupe de acest lucru”. De ce rămâne energia scumpă Oficialul ANRE a explicat că România are nevoie de: capacități noi de producție , interconexiuni mai eficiente , dezvoltarea stocării energiei . Prețul energiei a crescut în ultimul deceniu de la 36–39 euro/MWh la circa 108 euro/MWh, iar structura producției influențează costurile. Deși capacitatea instalată este similară cu cea din urmă cu 10 ani, randamentele diferă. De exemplu: Sursă Randament aproximativ Cărbune ~60% Solar (2024) 15–17% În plus, România exportă energie la prânz, când producția este mare și prețul scăzut, și importă seara și dimineața, la vârf de consum, când prețurile sunt ridicate. Această diferență contribuie la menținerea unui nivel ridicat al costurilor interne. Rolul stocării Pentru a echilibra sistemul, este necesară întârzierea vârfului de producție din timpul zilei prin capacități de stocare. La finalul anului 2025, România avea aproape 600 MW capacitate de stocare dispecerizabilă, respectiv circa 593 MW. În același timp, aproximativ 850 MW din capacitățile vechi au fost retrași din exploatare anul trecut. Mesajul transmis de vicepreședintele ANRE este că, deși energia rămâne un factor esențial pentru competitivitate, în special pentru investitori, evoluția prețurilor la raft nu poate fi explicată prin costurile plătite de companii pentru electricitate. [...]