Știri
Știri din categoria Infrastructură
Mobilizarea de 5.000 de muncitori și peste 1.000 de utilaje pe Autostrada Moldovei (A7) pune presiune pe respectarea jaloanelor din PNRR în august, un prag de care depinde obținerea integrală a finanțării europene nerambursabile, potrivit Profit.
Constructorul român Umbrărescu lucrează „zi și noapte” pe tronsoanele Focșani – Bacău – Pașcani, iar autoritățile indică un ritm de execuție susținut: zilnic se aștern peste 10.000 de tone de asfalt, se toarnă sute de metri cubi de beton și se folosesc zeci de mii de tone de umplutură pentru terasamente.
Ținta majoră anunțată pentru august este îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și, implicit, accesarea integrală a finanțării europene nerambursabile pentru proiect. În acest context, autoritățile spun că au o „promisiune fermă” din partea constructorului că obiectivul va fi atins.
Din datele prezentate de autorități, mobilizarea pe A7 se traduce în volume mari de lucrări executate zilnic, între care:
În următoarele luni, accentul rămâne pe menținerea acestui ritm pentru a trece pragul din august legat de PNRR.
Recomandate
Primul lot construit din Autostrada Moldovei (A7) este deja în trafic, iar podul de la Vadu Pașii a preluat o parte din fluxul care trecea prin Mărăcineni , reducând presiunea pe una dintre cele mai aglomerate legături rutiere dintre Muntenia și Moldova, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a publicat imagini video care documentează evoluția lucrărilor, la patru ani de la ordinul de începere. Lotul 2 Mizil–Pietroasele (28,35 km), parte din tronsonul Ploiești–Buzău al A7 (proiect finanțat prin PNRR), a fost construit de asocierea Coni SRL & Trace Group Hold PLC și a fost finalizat și deschis oficial circulației în octombrie 2025. Podul de la Vadu Pașii: efect direct în redistribuirea traficului În materialul video apar și etapele de construcție ale Podului de la Vadu Pașii, cu o lungime de 1,36 kilometri, descris ca al doilea cel mai lung pod rutier din România. Podul asigură continuitatea A7 peste râul Buzău și realizează legătura dintre Moldova și regiunile de sud și vest ale țării. DRDP Buzău susține că deschiderea acestei infrastructuri a permis redirecționarea traficului de pe podul Mărăcineni, „principala legătură rutieră dintre Muntenia și Moldova”, cu efecte în fluidizarea circulației și creșterea siguranței rutiere într-o zonă intens circulată a județului Buzău. Cum a fost realizat videoclipul și ce urmează Instituția precizează că videoclipul a fost realizat folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, pentru a reconstrui „povestea unor puncte-cheie” din administrarea DRDP Buzău. În postare este menționat și un obiectiv operațional mai larg: sectorul administrat ar urma să ajungă „în scurt timp” la 220 km de autostradă (fără un calendar detaliat în materialul citat). Pentru perioada următoare, DRDP Buzău indică faptul că, pe parcursul acestui an, vor fi date în folosință mai multe loturi din Autostrada Moldovei A7. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre A7 Bacău–Pașcani și nodul rutier „turbion” care va conecta A7 și A8: Economedia . [...]
Metroul din Cluj rămâne fără un calendar asumat până la noul grafic al antreprenorului , iar Primăria susține că întârzierea ține de etapa de proiectare și de schimbările de finanțare din PNRR, potrivit G4Media . Primarul Emil Boc a declarat că proiectul se află într-o „etapă decisivă”, cea de proiectare, și că noul calendar al lucrărilor va fi făcut public doar după ce va fi prezentat de antreprenor. Informațiile sunt relatate de Actual de Cluj, citat de G4Media. De ce nu mai este valabil vechiul grafic Boc afirmă că vechiul grafic de execuție „nu mai este valabil” după modificările operate de Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au afectat finanțarea unor proiecte. Subiectul a fost discutat în ședința Consiliului Local de joi, 9 iulie. „Calendarul despre care vorbiți este desuet de un an de zile. Știți foarte bine decizia Guvernului de a scoate multe proiecte din PNRR. Din acel moment, nu mai există calendarul invocat.” Proiectarea, „cea mai dificilă” etapă Primarul spune că, în prezent, se lucrează la proiectarea tuturor stațiilor aflate în lucru și descrie această fază drept cea mai dificilă din întregul proiect. „Am fost în foarte multe localități din Europa, inclusiv la Salonic și Bilbao, iar toți mi-au spus că aceste lucrări sunt, din nefericire, de durată și că partea de proiectare reprezintă cea mai mare provocare în realizarea lor.” În lipsa unui nou grafic prezentat de antreprenor, rămâne neclar când va fi comunicat public un calendar actualizat al lucrărilor. [...]
Centura ocolitoare a Comarnicului a intrat în faza de asfaltare , iar autoritățile locale spun că deschiderea traficului în august ar putea reduce presiunea de pe DN1, unul dintre cele mai aglomerate drumuri din țară, potrivit Antena 3 . Președintele Consiliului Județean Prahova , Virgiliu Nanu , afirmă că lucrările „avansează conform graficului” și că termenul estimat pentru luna august va fi respectat. Informația este susținută de o postare a acestuia pe Facebook, citată de publicație. Anunțul vine la circa trei săptămâni după ce Nanu declara că un termen „realist” pentru finalizarea Centurii Comarnic este luna august, nu iunie, cum prevedea contractul inițial. Între timp, proiectul a intrat într-o nouă etapă, odată cu așternerea asfaltului pe traseu. „În timp ce unii încă spun că nu se poate, pe Centura Comarnic se toarnă asfalt. Lucrările avansează conform graficului, iar termenul va fi respectat.” Ce impact operațional este așteptat pe DN1 Conform declarațiilor citate, centura ar urma „în următoarea perioadă” să fie dată în folosință și să preia o parte din traficul de pe DN1, cu efecte directe asupra mobilității în zonă: mai puțin timp pierdut în coloane; trafic mai fluent; un „pas important” pentru Valea Prahovei, în evaluarea șefului CJ Prahova. Articolul nu oferă un calendar mai detaliat (zi exactă) pentru deschiderea circulației și nici date tehnice despre proiect; singurul reper de termen menționat este luna august, ca estimare de finalizare. [...]
Drumul Expres Brăila–Galați se apropie de deschidere, cu stadiu fizic de peste 97% , iar finalizarea podului peste Siret – ultimul obiectiv major rămas – devine critică pentru respectarea termenului anunțat pentru finalul lui 2026, potrivit Economedia . Constructorul român UMB a ridicat și poziționat încă un segment al tablierului podului peste râul Siret, operațiune care a durat trei ore și pentru care a fost folosită o macara de mare capacitate, de 700 de tone. Informațiile au fost transmise de directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. Podul peste Siret, „ultimul obiectiv” rămas pe șantier CNAIR indică podul peste Siret drept elementul care mai trebuie închis pentru a putea deschide circulația pe întregul drum expres. În paralel cu montarea segmentelor de tablier, au fost finalizate lucrările de montare a hobanelor pentru faza 6 și au fost dezafectate fundațiile provizorii (piloneți) folosite la etapa anterioară de montaj. Podul hobanat peste Siret are 307,75 metri și este descris de șeful CNAIR drept una dintre puținele structuri de acest tip din România. Structura este realizată din nouă tronsoane, fiecare cu o greutate de 90 de tone; după aliniere, sectoarele urmează să fie sudate și conectate prin hobane la stâlpii de susținere de pe cele două maluri. Termenul de deschidere și contextul întârzierilor Circulația pe Drumul Expres Brăila–Galați „trebuie deschisă” până la finalul acestui an (2026), conform aceleiași surse. Proiectul a avut însă un istoric de amânări: Economedia a relatat anterior că deschiderea ar urma să aibă loc în toamnă, după ce, la finalul anului trecut, șeful CNAIR indica prima parte a lui 2026. În spațiul public au existat și semnale privind probleme de execuție și teren instabil. Spotmedia a relatat, pe baza declarațiilor purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, că inaugurarea ar urma să fie în octombrie, iar Observator News a scris despre tasări apărute înainte de deschidere, pe fondul unui teren mai moale decât se anticipase și al unor ajustări față de datele din faza de proiectare. Datele proiectului și miza economică regională Drumul Expres Brăila–Galați are 10,76 km, iar valoarea contractului este de 449,42 milioane lei, fără TVA, finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Conform CNAIR, legătura va uni Brăila și Galați și va crea o conexiune directă între Moldova și Muntenia, cu efect de amplificare a utilizării Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, deja în exploatare. „Acest nou Drum Expres va pune în valoare și mai mult Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, aflat deja în exploatare, ceea ce va contribui la dezvoltarea economică și la creșterea relevanței strategice a regiunilor din sud-estul, dar și din nord-estul României”, spune Cristian Pistol. [...]
Conectarea Tunelului de bază Brenner aduce mai aproape mutarea transportului de marfă de pe șosea pe calea ferată , un obiectiv-cheie al UE pentru reducerea emisiilor și fluidizarea comerțului transfrontalier, potrivit Mediafax . Cele două galerii principale ale tunelului, aflat sub granița dintre Italia și Austria, au fost conectate, într-un proiect care, după finalizare, va ajunge la 64 de kilometri. Străpungerea celor două galerii principale a avut loc simultan, după mai mulți ani de lucrări. Momentul a fost marcat marți, 28 iulie, când mineri și manageri de proiect din Austria și Italia s-au întâlnit pentru prima dată în secțiunea de tunel. Ce s-a conectat, concret, și unde Odată cu această etapă, lucrările de excavare din lotul austriac H53 Pfons–Brenner s-au conectat la tunelurile principale deja finalizate ale lotului italian H61 „Mules 2–3”, conform site-ului oficial al proiectului, bbt-se.com. La aproximativ 1.400 de metri sub Pasul Brenner, există acum două conexiuni transfrontaliere noi între Austria și Italia. După străpungerea tunelului de explorare din 18 septembrie anul trecut, cele două țări sunt acum conectate și prin cele două tuneluri feroviare principale. De ce contează: capacitate mai mare pe cale ferată într-un coridor sufocat de trafic Tunelul de bază Brenner este prezentat drept piesa centrală a strategiei UE de a transfera o parte importantă a transportului de marfă din Alpi de pe șosea pe calea ferată. Reuters, citată de Mediafax, notează că proiectul vizează reducerea emisiilor și o mai bună funcționare a comerțului transfrontalier. Presiunea pe infrastructura rutieră din zonă este ridicată: Pasul Brenner este unul dintre cele mai aglomerate coridoare de transport din Europa, traversat anual de peste 2,5 milioane de camioane, aproximativ 14 milioane de vehicule și circa 50 de milioane de tone de mărfuri, cu efecte directe asupra comunităților locale. Calendar, costuri și efecte operaționale așteptate Proiectul este cofinanțat de UE, iar Comisia Europeană a transmis că au fost săpați peste 220 de kilometri de tunel, ceea ce aduce finalizarea mai aproape. Datele-cheie menționate în material: Inaugurare estimată: 2032 Cost estimat: 8,5 miliarde de euro (aprox. 42,5 miliarde lei) Lungime: 55 km, extinsă la 64 km prin conectarea la o legătură subterană existentă către Innsbruck Timp de călătorie: între Fortezza (Italia) și Innsbruck ar urma să scadă de la 80 de minute la mai puțin de 25 de minute Ce urmează pe șantier După conectarea galeriilor principale, atenția se mută spre continuarea excavării către Innsbruck. Două mașini de forat tuneluri (TBM) – Wilma și Olga – se pregătesc să finalizeze săpăturile celor două tuneluri principale în această direcție, iar după încheierea acestor lucrări toate tunelurile feroviare ar urma să fie complet conectate. „Cu peste 220 de kilometri de tunel săpați, finalizarea Tunelului de bază Brenner, cofinanțat de UE, este cu un pas mai aproape! Minerii au conectat acum Austria și Italia prin două tuneluri feroviare principale”, a transmis Comisia Europeană. [...]
Deschiderea Lotului 3 din A0 Nord depinde de finalizarea pasajului DN3 , iar ținta avansată de autorități rămâne „până la sfârșitul lunii septembrie”, în condițiile în care lucrările au ajuns la 91,5%, potrivit Economedia . Miza este operațională: fără acest punct, recepția și darea în trafic a întregului lot Afumați–Pantelimon nu pot fi închise, ceea ce întârzie funcționarea coerentă a semi-inelului nordic. Lotul 3 Nord al Autostrăzii Bucureștiului (A0), între DN2 și DN3, este o investiție cofinanțată din fonduri europene, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu , a făcut o vizită pe șantier pentru a evalua ritmul execuției. Unde sunt lucrările: sectoare avansate, dar cu un „blocaj” major Pe mai multe zone-cheie, șantierul este într-o fază avansată, conform detaliilor prezentate de oficialul din Ministerul Transporturilor: Nodul rutier și pasajul peste DN2 : stratul de uzură este așternut; se montează parapete și panouri fonoabsorbante. Pasajul peste calea ferată București–Constanța : placa de suprabetonare este finalizată; urmează pregătirea pentru hidroizolație. Terasamentele rampelor sunt realizate în proporție de 90% (spre DN2) și 80% (spre DN3). Pasajul peste DC27 : terasamentul rampelor a ajuns la 90% . Lucrări conexe : continuă iluminatul public, sistemele ITS (sisteme inteligente de transport), taluzarea cu pământ vegetal și amenajarea rigolelor. Punctul critic: pasajul DN3 peste A0 și devierea traficului Segmentul considerat „cel mai sensibil” rămâne pasajul DN3 peste A0 . Deși s-a turnat placa de suprabetonare pe toate deschiderile și se montează elemente de parapet, rampele sunt încă în lucru . Pentru a permite construirea rampei dinspre Pantelimon, traficul pe DN3 urmează să fie deviat suplimentar . Scrioșteanu a legat explicit deschiderea lotului de acest obiectiv: „Punctul critic rămâne pasajul DN3 peste A0, iar în funcție de finalizarea acestuia va avea loc și recepția, respectiv darea în trafic a acestui lot de autostradă. Deși mobilizarea constructorului a mai crescut, menținem presiunea și sprijinul pentru acesta, în vederea finalizării și dării în trafic până la sfârșitul lunii septembrie”. De ce contează: funcționarea semi-inelului nordic și legăturile dintre autostrăzi Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a explicat că Lotul 3 este esențial pentru punerea în circulație și fluidizarea traficului pe A0 Nord, deoarece asigură: descărcarea circulației de pe lotul 4 (Pantelimon–Glina) ; conexiunea cu lotul 2 (Corbeanca–Afumați) , pe care se circulă deja de 2 ani; legătura între A3 (București–Ploiești, cu conexiune spre A7) , DN2 și A2 (București–Constanța) pe semi-inelul nordic. La finalul lunii iunie, Pistol indica un stadiu de aproape 90% și avertiza că este nevoie de accelerarea ritmului pentru finalizarea „până în toamnă”. În același context, CNAIR a transmis că, pentru închiderea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea, iar instituția urmărește evoluția și cere respectarea graficului. Contract și finanțare Lotul 3 Afumați–Pantelimon este construit de compania chinezească China Civil Engineering Construction Corporation , iar valoarea contractului este de 397,99 milioane lei (fără TVA) . Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 . [...]
