Știri
Știri din categoria Energie
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării politica de investiții a Hidroelectrica, susținând că orientarea companiei către profit pe termen scurt și bonusuri de performanță ar fi împiedicat investiții care ar fi putut reduce prețurile energiei cu 20–30% pentru consumatori, potrivit Economedia.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, este listată la Bursa de Valori București, iar statul deține 80% din acțiuni prin Ministerul Energiei. În acest context, criticile premierului vizează direct modul în care este administrată o companie cu rol major în formarea prețurilor din piață.
Bolojan afirmă că, în ultimii ani, compania „a făcut puține investiții” și „a preferat să facă profituri”, în timp ce conducerea ar fi încasat „bonusuri de performanță de 150.000 – 180.000 de euro” (aprox. 750.000–900.000 lei), pe lângă salarii.
„Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt şi bonusurile în locul investiţiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar.”
Premierul indică drept exemplu instalarea de baterii de stocare lângă baraje (în afara zonei montane), astfel încât energia produsă la prânz să fie stocată și livrată seara. În viziunea sa, o astfel de investiție ar fi avut două efecte:
„Dacă [...] am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare [...] ar fi însemnat [...] preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri.”
Mesajul premierului ridică o temă de guvernanță corporativă într-o companie controlată majoritar de stat: dacă politica de remunerare și prioritizarea profitului pe termen scurt au afectat investițiile care ar fi putut influența prețul energiei. În același timp, afirmația privind reducerea de 20–30% este prezentată ca o estimare a premierului, fără detalii suplimentare în material despre calcule sau un plan concret de implementare.
Recomandate
Decizia Hidroelectrica de a distribui integral profitul ca dividende, fără alocări pentru investiții, a reaprins disputa dintre nevoia de bani la buget și modernizarea celei mai profitabile companii de stat , după ce premierul Ilie Bolojan a criticat public conducerea companiei pentru „nefăcând investiții”, potrivit HotNews . Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a folosit Hidroelectrica drept exemplu de „bani publici” gestionați prost, susținând că în ultimii ani compania ar fi preferat să maximizeze profitul și să evite investițiile, deși are active care necesită modernizare. Profitul merge la stat, nu la dezvoltare Conform documentelor companiei citate în articol, de cel puțin trei ani întregul profit al Hidroelectrica este direcționat către acționari sub formă de dividende, în condițiile în care statul, prin Ministerul Energiei, deține 80% din acțiuni. În ședința AGA din 28 aprilie, compania a decis ca nici din profitul net de aproximativ 3,3 miliarde lei (673 milioane euro) obținut anul trecut să nu fie reținută vreo sumă pentru dezvoltare. Statul ar urma să încaseze peste 2,6 miliarde lei (circa 520 milioane euro), dividendele fiind prezentate ca instrument pentru acoperirea deficitului bugetar. Pe lângă acestea, directoratul a convocat pentru 29 mai o nouă AGA, cu un punct pe ordinea de zi privind distribuirea a încă 1 miliard de lei din rezerve, tot sub formă de dividende. Miza economică: investiții amânate într-o companie cu echipamente îmbătrânite HotNews notează că gradul de uzură al capacităților de producție este ridicat: majoritatea hidroagregatelor (circa 61%) au între 20 și 50 de ani de la punerea în funcțiune, iar doar 15% au fost puse în funcțiune sau retehnologizate după 2006, potrivit raportului pe 2025 al companiei. Hidroelectrica susține că programul de investiții pentru 2025 a fost realizat în proporție de 95% din bugetul alocat, cu investiții de 781 milioane lei (156 milioane euro). Din această sumă, circa 121 milioane lei (25 milioane euro) au mers către proiecte de energie fotovoltaică și stocare. Bolojan: stocarea ar fi putut reduce prețurile cu 20–30% În interviul acordat Rock FM, premierul a argumentat că instalarea de baterii de stocare lângă baraje ar fi permis mutarea energiei produse la prânz către consumul de seară, ceea ce ar fi însemnat profituri mai mari pentru companie și prețuri mai mici pentru consumatori. „Gândiți-vă că dacă [...] am fi montat [...] niște baterii de stocare [...] ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20 – 30% mai mici pe piața de energie din România”, a spus Bolojan. El a criticat și nivelul bonusurilor de performanță, afirmând că au fost preferate în locul investițiilor. Context: selecția conducerii, din nou sub presiune În paralel, la Hidroelectrica este în derulare un proces de selecție pentru un nou director general și un director financiar. Contractul de recrutare a fost atribuit firmei Pluri Consultants Romania SRL, însă atribuirea a fost contestată, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a dispus trimiterea dosarului la Tribunalul București, potrivit informațiilor din articol. Compania neagă influența politică în proces, într-un răspuns transmis publicației. HotNews mai amintește că, în noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a anulat o procedură de numire, chiar dacă asta ar fi însemnat pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior l-a numit pe Bogdan Badea director general interimar; surse din companie afirmă că acesta și-a depus candidatura pentru un nou mandat în actuala procedură. Ce urmează Următorul moment-cheie este AGA din 29 mai, unde acționarii ar urma să decidă asupra distribuirii suplimentare a 1 miliard de lei din rezerve. În același timp, selecția noii conduceri rămâne în derulare și este deja contestată în instanță, ceea ce poate prelungi incertitudinea managerială într-o companie aflată între presiunea de a finanța bugetul și nevoia de investiții în capacități vechi. [...]
Hidroelectrica propune dividende totale de 4,3 miliarde lei, mizând pe surplusul de numerar , într-o mișcare care ar crește semnificativ distribuția către acționari fără să afecteze, potrivit companiei, finanțarea investițiilor planificate, arată Profit . Directoratul companiei de stat, controlată de Ministerul Energiei cu peste 80% din capital, le propune acționarilor distribuirea unor dividende speciale de 1 miliard de lei , pe lângă dividendele „uzuale” de 3,3 miliarde lei . Justificarea invocată: „poziția financiară robustă”, „capacitatea susținută de generare a numerarului”, un „profil prudent de îndatorare” și menținerea capacității de finanțare a programului strategic de investiții. De unde ar veni banii pentru dividendele speciale Potrivit informațiilor publicate, dividendele speciale ar urma să fie plătite din rezultatul reportat , reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare . Cum își apără compania decizia, ca emitent listat Conducerea executivă susține că decizia are o logică strict financiară și de guvernanță corporativă, nu una determinată de factori externi. În formularea companiei: „Propunerea este fundamentată exclusiv pe considerente corporative și financiare, în interesul societății ca emitent listat.” „Distribuirea propusă nu rezultă din considerente conjuncturale externe societății, ci din analiza internă a structurii de capital și a capacității de generare sustenabilă de numerar.” În esență, mesajul transmis pieței este că Hidroelectrica consideră că are exces de lichiditate raportat la nevoile curente de capital și la gradul de îndatorare, astfel încât poate crește distribuția către acționari fără să își compromită planurile de investiții. [...]
Hidroelectrica a scumpit oferta pentru clienții casnici noi, urcând prețul de pornire la 0,45 lei/kWh în noua propunere valabilă în mai și iunie, potrivit Economica . Schimbarea contează direct pentru costul estimat al facturii la intrarea în contract, pentru că dispare prețul promoțional de 0,40 lei/kWh din primele luni, prezent în oferta anterioară. Noua ofertă prevede un preț al energiei active (fără tarife de rețea și taxe) de 0,45 lei/kWh, fix și garantat pe 12 luni, durata contractului. În aprilie, Hidroelectrica afișa 0,40 lei/kWh pentru primele trei luni, urmat de 0,45 lei/kWh pentru restul de nouă luni. Un alt element introdus explicit este că oferta se adresează doar clienților noi. Cât ajunge prețul final, cu tarife și taxe, în funcție de zona de distribuție Conform ofertei citate, prețul final facturat (cu tarife și taxe incluse) este: 1,11 lei/kWh în Muntenia, Banat și Dobrogea; 1,15 lei/kWh în Muntenia Nord și Transilvania Nord și Sud; 1,13 lei/kWh în Oltenia; 1,19 lei/kWh în Moldova. Contractarea se poate face pe toate canalele de interacțiune cu clienții, nu doar online, iar termenul de scadență al facturii este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii. Ce se întâmplă dacă un client devine prosumator în timpul contractului Hidroelectrica include o mențiune pentru clienții care ar putea deveni prosumatori pe perioada derulării contractului: energia consumată din rețea rămâne la 0,45 lei/kWh, iar energia injectată în rețea ar urma să fie plătită tot la 0,45 lei/kWh, conform ofertei. Context: creșterea portofoliului de furnizare și achizițiile din piață Economica notează că, în trimestrul 1 din 2026, Hidroelectrica a raportat o creștere a producției totale de energie electrică cu 36%, la 3,6 TWh, iar vânzările au urcat la aproape 4 TWh (+40%). În același interval, compania a majorat achizițiile de energie din piață cu 82%, până la 357 GWh, în principal pentru consumul clienților proprii din portofoliul de furnizare. În totalul de aproape 4 TWh vânduți, livrările către clienții finali ai companiei au fost de 2,13 TWh (+33%), iar vânzările pe piețele angro au ajuns la 1,71 TWh (+51%), potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Economica trimite la o analiză despre bugetul companiei pe 2026: Economica . De asemenea, este menționat un material despre rezultatele operaționale din T1: e-nergia.ro . [...]
Rompetrol a coborât benzina premium la 8,21 lei/litru, sub prețul benzinei standard , într-o mișcare care poate pune presiune pe concurență și arată cât de greu se vând sortimentele „premium” în actualul val de scumpiri, potrivit Economica . Rompetrol a redus prețul benzinei EfixS 98 (cifră octanică 98) în două etape: cu 40 de bani/litru pe 25 aprilie și cu încă 50 de bani/litru „azi dimineață”, conform observațiilor publicației. În același timp, benzina standard din stațiile Rompetrol este la 8,98 lei/litru, ceea ce înseamnă că sortimentul premium a ajuns semnificativ mai ieftin decât cel standard în propria rețea. Cum arată comparația în București Cu prețul de 8,21 lei/litru, benzina premium de la Rompetrol devine, potrivit sursei, cea mai ieftină benzină din toate lanțurile din țară (atât standard, cât și premium). În Capitală, cele mai mici prețuri menționate sunt: Rompetrol: 8,21 lei/litru (premium) Petrom: 8,72 lei/litru (standard) OMV: 8,82 lei/litru (standard) MOL: 8,89 lei/litru (standard) Lukoil: 8,89 lei/litru (standard) De ce contează: semnal despre cerere și stocuri Explicația avansată este una de cerere: carburanții premium se vând mai greu în perioada actuală, marcată de scumpiri la pompă, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu , care au afectat aprovizionarea globală și au împins în sus cotațiile la petrol și carburanți. În acest context, clienții se orientează mai mult către sortimentele standard, iar premium-ul rămâne nevândut. În plus, sursa amintește că benzina este, în mod structural, un produs excedentar în România: rafinăriile produc mai multă benzină decât se consumă intern (în timp ce la motorină producția este sub necesar), ceea ce face ca, în condiții normale, România să fie exportator de benzină. Acum însă, exporturile ar fi limitate de „legislație de criză”, care permite exportul doar cu acordul Ministerului Energiei. Ce urmează Nu este clar cât timp va menține Rompetrol acest preț redus la benzina premium, notează sursa. Într-un episod anterior, compania a aplicat o strategie similară la motorina premium, vândută temporar sub prețul motorinei standard, până la epuizarea stocurilor (context detaliat în Economica ). Rompetrol Downstream operează 1.217 puncte de distribuție carburanți (stații proprii, partener, stații mobile Rompetrol Express și baze interne), șase depozite de carburanți, circa 280 de stații GPL și peste 7.000 de puncte de distribuție pentru butelii, rețeaua fiind alimentată preponderent din rafinăria Petromidia. [...]
Newcleo a început instalarea unui banc de test care ar putea reduce riscurile operaționale ale reactoarelor nucleare răcite cu plumb , un pas tehnic important pentru validarea unei tehnologii care evită unele vulnerabilități ale reactoarelor clasice cu apă sub presiune, potrivit BGR . Compania instalează în Italia „PRECURSOR”, descris drept primul „ reactor rapid răcit cu plumb” (LFR – lead-cooled fast reactor) de acest tip. În practică, PRECURSOR nu este un reactor nuclear funcțional pentru producerea de energie, ci un reactor de test, proiectat să simuleze „complexitatea și comportamentul termo-hidraulic” al unor instalații LFR la scară completă. De ce contează: testul vizează o alternativă la apa sub presiune Materialul explică diferența față de arhitectura dominantă din industrie, în care fisiunea încălzește apă la presiune ridicată, care apoi transferă căldura către un al doilea circuit de apă, pentru a produce aburul ce învârte turbina. În cazul LFR, răcirea se face cu plumb topit, care poate transfera căldura către apa ce antrenează turbina fără „pericolul inerent” asociat apei la presiune înaltă. BGR enumeră câteva avantaje operaționale ale plumbului ca agent de răcire, în comparație cu apa: poate fi stocat la presiuni mai mici, datorită punctului de fierbere ridicat; reduce dependența de menținerea unui flux de agent de răcire la presiune mare, o zonă critică în scenariile de avarie la reactoarele clasice; ar permite reactoare „comparativ ieftin de construit” și cu nuclee mai mici; plumbul reflectă neutronii înapoi în nucleu, ceea ce ar îmbunătăți conversia energiei și ar prelungi durata de viață a nucleului. Ce urmărește PRECURSOR și ce urmează Rolul instalației este să genereze date despre „ciclurile termice și procesele hidraulice” așteptate în LFR-urile la scară completă, care apoi să fie folosite pentru a stabili cum ar trebui construite și implementate viitoarele reactoare și facilitățile aferente. Aceleași date ar urma să ajute și la proiectarea ciclurilor de producere a energiei pentru astfel de reactoare. În text este citat Ulisse Pasquali, CEO al grupului SRS-Fucina (implicat în instalare), care descrie PRECURSOR drept o „dovadă de concept”. Orizont de timp: ținta menționată este 2031, în Franța Dacă planul companiei se derulează fără întârzieri, Newcleo ar putea începe construcția unui LFR la scară completă și l-ar putea avea operațional în Franța până în 2031, potrivit articolului. Materialul notează și că mai multe companii lucrează la proiecte de reactoare noi, fără a oferi detalii suplimentare despre acestea. [...]
Conglomeratul chinez SANY a început lucrările la proiectul său solar cu stocare din Dobrești , o investiție anunțată la 1 miliard de euro (aprox. 5,14 miliarde lei), care mizează pe combinarea producției fotovoltaice cu baterii pentru a livra energie mai predictibilă în rețea, potrivit Profit . Proiectul este descris ca un „proiect energetic hibrid” – adică o capacitate de producție din surse regenerabile cuplată cu un sistem de stocare, astfel încât o parte din energia produsă să poată fi „mutată” în timp (încărcare/descărcare) pentru a reduce variațiile specifice solarului. Ce se construiește la Dobrești În comuna Dobrești, județul Dolj, investiția vizează un parc fotovoltaic și un sistem de stocare în baterii, cu următoarele repere tehnice menționate: parc fotovoltaic de 95 MWp (MWp = puterea de vârf a panourilor, în condiții standard); sistem de stocare de 218 MWh (energia totală ce poate fi stocată); amplasament de aproape 100 de hectare ; proiectul fotovoltaic este împărțit în două secțiuni, cu puteri instalate vizate de 48 MW și 47,04 MW . Contextul tranzacției și partenerii locali Profit notează că SANY a colaborat anterior cu companii deținute de Mugurel Surupăceanu (fost deputat și prefect de Gorj) la două proiecte de energie regenerabilă în satul Dobrești. Totodată, compania chineză a preluat două companii românești care dezvoltau proiectul fotovoltaic cu putere instalată însumată de aproape 100 MW. De ce contează: efect operațional în sistem, nu doar „încă un parc” Miza economică și operațională a proiectelor cu stocare este că pot reduce presiunea pe rețea în orele cu supraproducție solară și pot livra energie în intervale cu cerere mai mare, ceea ce le poate îmbunătăți profilul de funcționare față de proiectele strict fotovoltaice. Profit indică faptul că lucrările au fost lansate la Dobrești, ceea ce mută proiectul din faza de plan în faza de execuție. Informațiile despre calendarul complet de construire și punere în funcțiune nu sunt detaliate în fragmentul disponibil din sursă. [...]
