Știri
Știri din categoria Energie
Newcleo a început instalarea unui banc de test care ar putea reduce riscurile operaționale ale reactoarelor nucleare răcite cu plumb, un pas tehnic important pentru validarea unei tehnologii care evită unele vulnerabilități ale reactoarelor clasice cu apă sub presiune, potrivit BGR.
Compania instalează în Italia „PRECURSOR”, descris drept primul „reactor rapid răcit cu plumb” (LFR – lead-cooled fast reactor) de acest tip. În practică, PRECURSOR nu este un reactor nuclear funcțional pentru producerea de energie, ci un reactor de test, proiectat să simuleze „complexitatea și comportamentul termo-hidraulic” al unor instalații LFR la scară completă.
Materialul explică diferența față de arhitectura dominantă din industrie, în care fisiunea încălzește apă la presiune ridicată, care apoi transferă căldura către un al doilea circuit de apă, pentru a produce aburul ce învârte turbina. În cazul LFR, răcirea se face cu plumb topit, care poate transfera căldura către apa ce antrenează turbina fără „pericolul inerent” asociat apei la presiune înaltă.
BGR enumeră câteva avantaje operaționale ale plumbului ca agent de răcire, în comparație cu apa:
Rolul instalației este să genereze date despre „ciclurile termice și procesele hidraulice” așteptate în LFR-urile la scară completă, care apoi să fie folosite pentru a stabili cum ar trebui construite și implementate viitoarele reactoare și facilitățile aferente. Aceleași date ar urma să ajute și la proiectarea ciclurilor de producere a energiei pentru astfel de reactoare.
În text este citat Ulisse Pasquali, CEO al grupului SRS-Fucina (implicat în instalare), care descrie PRECURSOR drept o „dovadă de concept”.
Dacă planul companiei se derulează fără întârzieri, Newcleo ar putea începe construcția unui LFR la scară completă și l-ar putea avea operațional în Franța până în 2031, potrivit articolului. Materialul notează și că mai multe companii lucrează la proiecte de reactoare noi, fără a oferi detalii suplimentare despre acestea.
Recomandate
România a atins un nou vârf de producție solară, dar rămâne vulnerabilă seara la importuri din cauza stocării limitate și a indisponibilităților din producție , arată datele prezentate de Economica . La ora 13:04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile (cele controlabile de operatorul de sistem), măsurată de Transelectrica , a urcat la 3.453 MW. Publicația notează că statistica nu include prosumatorii, care aveau atunci o producție estimată la 2.200 MW, fără a fi clar cât a fost autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea. De ce contează: solarul acoperă vârful de zi, dar nu rezolvă vârful de seară În momentul în care fotovoltaicul a depășit 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW, într-o zi caniculară. Rezultatul: parcurile fotovoltaice au asigurat „undeva la 70%” din consum, potrivit calculelor din articol. Raportat la producția totală din acel moment, fotovoltaicul avea o pondere de 52%, în condițiile în care România exporta consistent, la o putere de 1.700 MW. Totuși, pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare (care ar putea muta energia din timpul zilei către seară), sistemul este așteptat să intre pe import la vârful de consum de seară. Economica leagă această perspectivă de mai mulți factori: oprirea centralei de la Cernavodă , aportul mai redus al hidrocentralelor și riscul unui consum mai mare din cauza temperaturilor ridicate. Context: capacitate instalată în creștere, prețuri de prânz încă ridicate Recordul vine pe fondul creșterii rapide a capacității instalate în fotovoltaic, care a depășit 4.000 MW în parcurile dispecerizabile, conform informațiilor citate de publicație dintr-un material al e-nergia.ro . Precedentul record, „de peste 3.300 MW”, fusese înregistrat zilele trecute, potrivit unei alte referințe e-nergia.ro . În același timp, articolul indică faptul că, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt „destul de mari” pe piețele spot, intrazilnică și pentru ziua următoare, ceea ce reduce probabilitatea unor limitări voluntare de producție (curtailment) întâlnite atunci când prețurile sunt foarte mici sau negative. Ce urmează: echilibrarea de seară depinde de eolian și de disponibilitatea grupurilor clasice Economica anticipează importuri mai mari seara și din cauza opririi unicului grup pe cărbune de la Turceni, după o avarie, detaliată într-un articol separat al Economica . În contrapondere, publicația se așteaptă la un aport al eolienelor care să compenseze; la momentul redactării, energia eoliană livra circa 900 MW în Sistemul Energetic Național. [...]
Programul Casa Verde Baterii schimbă regula de acces la finanțare, trecând de la „primul venit, primul servit” la selecție pe bază de punctaj , o modificare cu impact direct asupra modului în care prosumatorii își pot planifica investițiile și asupra riscului de „înscrieri la viteză” în platformă, potrivit Economica . Bugetul programului este de 400 de milioane de lei, iar schema vizează finanțarea bateriilor pentru stocarea energiei, nu a unor noi sisteme fotovoltaice. Diana Buzoianu a argumentat că finanțarea stocării vine după ani în care s-a investit masiv în panouri fără sisteme de stocare, ceea ce a pus presiune pe sistemul energetic național. În același timp, schimbarea mecanismului de selecție urmărește să elimine competiția de tip „cine apasă mai repede”, inclusiv folosirea de automatizări („roboți”) pentru înscriere. Cum se face departajarea: punctaj, nu ordine de înscriere În proiectul de ghid pus în consultare publică, selecția se face pe bază de punctaj (maximum 100 de puncte), cu trei criterii principale: contribuția proprie (cofinanțarea) – maximum 40 de puncte; capacitatea sistemului de stocare – maximum 40 de puncte; puterea instalată a sistemului fotovoltaic – maximum 20 de puncte. Ministerul Mediului a susținut, ca principiu, prioritizarea celor care cofinanțează mai mult, în timp ce AFM a venit cu propuneri legate de capacitatea și puterea instalată, criterii aflate acum în dezbatere publică, pe fondul unor observații apărute în spațiul public. Parametrii financiari și tehnici ai schemei Conform informațiilor prezentate, programul are următoarele repere: buget total: 400 de milioane de lei; finanțare: maximum 75% din valoarea totală a proiectului; plafon pe sistem: maximum 15.000 de lei (TVA inclus); standard de cost maxim eligibil: 1.250 lei/kWh (TVA inclus); capacitate minimă a bateriei: 12 kWh; implementare: exclusiv prin instalatori validați de AFM. Sunt eligibile tehnologii precum Li-Ion, LiFePO4, Na-Ion sau echivalente fără plumb; acumulatorii pe plumb-acid nu sunt eligibili. Sistemele trebuie să aibă garanție de minimum 5 ani și minimum 3.000 de cicluri. Cine poate aplica și când ar putea începe programul Pot aplica persoanele fizice care au calitatea de prosumator, indiferent dacă au devenit prosumatori prin programele anterioare Casa Verde sau prin investiții din fonduri proprii. Proiectul de ghid este disponibil din 18 august 2026 pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar Diana Buzoianu a spus că își dorește lansarea programului „cât mai rapid posibil”, cu o țintă indicată pentru luna octombrie. Separat, Buzoianu a menționat că, prin implementarea programului la nivel național, ar urma să se asigure stocarea a minimum 400 MWh, însă detaliile finale depind de forma ghidului după consultarea publică. [...]
Ministerul Energiei spune că industria nu a primit notificări de deconectare , iar mesajele transmise către marii consumatori vizează doar un cadru procedural folosit în situații-limită, potrivit Economedia . Miza pentru companii este una operațională: evitarea panicii și a deciziilor luate pe baza unor informații eronate despre continuitatea alimentării cu energie. Ministerul afirmă că marii consumatori industriali nu au primit „notificări de limitare sau deconectare”, ci o înștiințare că se află „pe un normativ”. Conform comunicatului, doar dacă s-ar ajunge la o „situație limită”, ar urma să fie transmisă o înștiințare de limitare a consumului cu 24 de ore înainte. Ce înseamnă, de fapt, „limitarea” invocată Instituția precizează că o eventuală solicitare de reducere temporară a consumului, în anumite condiții legate de siguranța sistemului, nu echivalează cu deconectarea industriei și nici nu ar indica faptul că România „a rămas fără energie”. În explicația Ministerului, este vorba despre un instrument de echilibrare și protejare a Sistemului Energetic Național , folosit preventiv atunci când apar: vârfuri de consum; indisponibilități de energie din producția internă sau din import. Contextul: secetă, vreme extremă și acuzații de „colaps energetic” Ministerul susține că situația energetică trebuie urmărită „cu maximă atenție” și că industria trebuie protejată în fața unor factori care „perturbă sectorul energetic”, precum seceta și vremea extremă. În același timp, instituția respinge ideea că România ar fi în pragul unui „colaps energetic” și critică dezinformarea din spațiul public, cu atât mai mult cu cât ar proveni de la un fost ministru al Energiei, Bogdan Ivan (PSD). [...]
Risc operațional major pentru industrie: deconectările de la rețea pot opri producția și contractele – avertizează Bogdan Ivan , potrivit Mediafax , susținând că primele notificări de limitare a consumului de energie electrică au ajuns deja la companii. Fostul ministru al Energiei afirmă, într-o postare pe Facebook, că „criza a ajuns la poarta fabricilor”, într-un moment în care industria este deja afectată de taxe, costuri ridicate și incertitudine. În acest context, el cere premierului Ilie Bolojan să intervină pentru a evita oprirea producției. Ce spune Bogdan Ivan că se întâmplă în industrie Ivan susține că marile companii au început să primească notificări de la distribuitorii de energie electrică privind deconectarea de la Sistemul Energetic Național, pe fondul crizei energetice. În argumentația sa, fostul ministru insistă asupra efectului imediat al întreruperilor asupra fluxurilor de producție și a obligațiilor comerciale, afirmând că o fabrică „nu se oprește ca un bec”, iar tăierea energiei înseamnă oprirea producției, blocarea contractelor și pierderi care se pot transfera rapid în presiune pe salarii. De ce contează pentru economie: competitivitate și risc de pierderi în lanț Potrivit lui Ivan, reducerea consumului industriei pentru a menține sistemul energetic funcțional nu ar fi o soluție, ci o măsură care ar lovi direct competitivitatea companiilor românești. El susține că nu poți cere industriei să fie competitivă, în timp ce planează riscul ca „mâine s-ar putea să nu aibă energie”. Ivan afirmă că deconectări de câteva ore, repetate pe parcursul mai multor zile, ar putea transforma companii profitabile în companii falimentare și ar putea duce la concedieri masive, menționând „zeci de mii de oameni” ca ordin de mărime al riscului invocat. Ce solicită Guvernului: activarea mecanismului european de solidaritate Fostul ministru îi cere premierului și ministrului Energiei să activeze „mecanismul european de solidaritate”, pe care îl descrie ca drept al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru a limita pierderile pe care le-ar suferi companiile în cazul deconectărilor. În materialul Mediafax sunt indicate și reacții separate: o critică din partea premierului Ilie Bolojan la adresa mesajului lui Bogdan Ivan și o dezmințire a Ministerului Energiei privind „deconectarea sau limitarea consumatorilor industriali”, însă articolul de față redă în principal acuzațiile și solicitările formulate de Ivan. [...]
Blocul Național Sindical cere o analiză în CSAT a impactului bugetar și în facturi al achiziției de gaze la 48,752 euro/MWh , după ce statul român a legiferat cumpărarea, în perioada 2027–2034, a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze din proiectul Neptun Deep la acest preț, potrivit Economedia . Confederația sindicală i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării o dezbatere privind securitatea energetică, în care să fie implicate instituțiile cu atribuții în domeniu, inclusiv Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Consiliul Concurenței. Ce prevede decizia: volum, perioadă, cost total BNS arată că președintele a promulgat Legea nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, care vizează achiziția a 49,9 milioane MWh de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, „în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro (aprox. 12,2 miliarde lei)”. Conform actului normativ, în intervalul 2027–2034 statul român va cumpăra gaze la 48,752 euro/MWh de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării din perimetrul Neptun Deep. În scrisoarea deschisă, BNS subliniază că România ar avea în perimetrul offshore aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, din care jumătate se află în exploatarea Romgaz, și susține că decizia poate avea efecte pe termen lung asupra bugetului, facturilor și competitivității economiei. De ce spune BNS că riscul e dublu: pierderi bugetare sau scumpiri în lanț Confederația descrie două scenarii cu efecte majore: Dacă prețul pieței libere va fi sub 48,752 euro/MWh , statul ar cumpăra mai scump decât piața și ar putea fi nevoit să valorifice ulterior gazul într-un context de preț mai mic, diferența putând deveni o pierdere suportată, în final, din bani publici. Dacă prețul se transferă în economie , costul suplimentar ar ajunge în prețurile plătite de consumatori și în costurile industriei. BNS compară prețul din lege cu alte repere menționate în analiză: 48,752 euro/MWh ar echivala cu circa 256 lei/MWh, peste nivelul prețului reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. De asemenea, sindicatele indică o comparație cu „un preț de 22,8 euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație)”, raportat la care ar rezulta o creștere de 113%. În ceea ce privește energia electrică produsă pe gaze, BNS susține că majorarea costului combustibilului se transmite în prețul energiei: pentru 1 MWh de electricitate s-ar consuma 2,5 MWh de gaze, ceea ce ar duce la un cost de „peste 120 de euro” pentru 1 MWh de energie electrică, iar la consumatorul final prețul ar putea depăși 180 euro/MWh după adăugarea tarifelor și taxelor menționate (transport, distribuție, accize, TVA și certificate de emisii de carbon). Totodată, analiza invocă o creștere de peste 100% a facturilor la căldură pentru populația racordată la sistemele centralizate, pe motiv că gazele ar intra în centralele pe cogenerare la un preț dublu față de cel existent. Ce întrebări pune BNS și ce urmează BNS cere ca autoritățile să prezinte analize de impact privind efectele asupra facturilor la gaze și energie electrică, asupra inflației, competitivității industriei și asupra bugetului de stat, precum și măsuri pentru a evita scumpiri în facturi. Între întrebările punctuale adresate se află: care va fi impactul prețului de 48,752 euro/MWh asupra facturii finale a consumatorilor casnici în 2027–2034; ce se întâmplă cu bugetul de stat și cu prețul energiei electrice dacă prețul de piață al gazului va fi sub cel din lege; care este pierderea potențială pentru stat și impactul asupra investițiilor; de ce România ar cumpăra gaze de la OMV Petrom, în condițiile în care Romgaz (companie de stat) deține jumătate din gazele ce vor fi exploatate în Neptun Deep; de ce a fost ales prețul de 48,752 euro/MWh, în condițiile în care BNS menționează estimări pentru 2027 la bursa TTF din Olanda de 45 euro/MWh. Solicitarea către CSAT vizează, în esență, o evaluare instituțională a unei decizii cu efecte bugetare și de preț pe termen lung; în material nu este precizat dacă Administrația Prezidențială a răspuns sau dacă o astfel de dezbatere a fost programată. [...]
Hidroelectrica a transmis Metrorex un preaviz de deconectare pentru restanțe de 11,52 milioane lei , iar operatorul metroului face acum plăți parțiale zilnice și discută o soluție de stingere a datoriei, potrivit Profit . Miza este una operațională: evitarea întreruperii alimentării cu energie electrică, care ar afecta direct funcționarea transportului subteran din București. Hidroelectrica confirmă existența unui „sold restant” cu scadența depășită și precizează că preavizul de deconectare vizează suma de 11.521.602,22 lei . După transmiterea notificării, Metrorex a început să achite „plăți parțiale zilnice”, iar în discuțiile cu furnizorul a invocat inclusiv sezonalitatea încasărilor (perioada concediilor) și „restanțe de încasat de la bugetul de stat” ca factori care au afectat disponibilitățile. Negociere pentru regularizare, fără formulă finală Furnizorul spune că sunt analizate mai multe opțiuni pentru regularizarea situației, însă negocierile nu sunt încheiate. Hidroelectrica arată că, în acest stadiu, nu poate confirma existența unei formule concrete de eșalonare și nici eventuale garanții. În același timp, compania reamintește că, după notificări și preavize, poate iniția măsurile prevăzute contractual și de reglementări, inclusiv deconectarea, dacă sunt îndeplinite condițiile, și avertizează asupra costurilor de deconectare/reconectare, suportate de client. Mesajul Metrorex și intervenția Ministerului Transporturilor Metrorex a transmis ulterior că efectuează zilnic plăți către Hidroelectrica pentru reducerea progresivă a obligațiilor restante și susține că, „la acest moment”, valoarea obligațiilor de plată către furnizor „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”. În paralel, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a cerut conducerii Metrorex explicații privind cauzele neachitării la termen, situația detaliată a restanțelor și un calendar de stingere a debitului, invocând riscul și consecințele unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie. Potrivit publicației, ministrul a declarat ulterior că „nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat”, ci se încearcă negocierea unei eșalonări, și că a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex. Context contractual și antecedente Metrorex a semnat pe 28 iunie un nou contract de furnizare cu Hidroelectrica, pe 12 luni, în valoare totală de aproape 133 milioane lei plus TVA , în urma unei licitații la care a mai participat Tinmar Energy. Cantitatea prevăzută este între minimum 175.000 MWh și maximum 195.000 MWh . Profit amintește și un precedent: Metrorex a avut și în 2022 o factură restantă către Hidroelectrica, de peste 7,8 milioane lei , litigiu câștigat de furnizor în noiembrie 2023. Într-un alt caz de companie de stat (Romaero), o situație similară a dus la ipotecarea unor active și vânzarea lor la licitație, ca efect al executării pentru facturi restante la Hidroelectrica. [...]
