Știri
Știri din categoria Agricultură
Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026, după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții.
„Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.”
În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților.
Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA.
Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic.
Recomandate
Ministerul interimar al Agriculturii cere accelerarea autorizării plăților către fermieri , astfel încât subvențiile să intre efectiv în conturi „cu viteză maximă” în prima săptămână după mini-vacanță, pe fondul întârzierilor de calendar și al incertitudinii politice, potrivit Agerpres . Tanczos Barna a spus, într-o conferință de presă, că „cel mai important lucru acum” este ca APIA și AFIR , sprijinite de Ministerul Finanțelor, să autorizeze plățile și să facă plăți efective, astfel încât subvențiile să ajungă la fermieri. Ministrul a argumentat urgența prin faptul că România este deja la final de aprilie și intră în luna mai, iar săptămâna următoare ar trebui să fie una de execuție accelerată a plăților. Cinci acte normative, pe circuit pentru a debloca subvențiile În paralel cu presiunea pe plăți, ministrul interimar a indicat cinci priorități legislative aflate în avizare și aprobare, cu obiectivul ca subvențiile să poată fi virate către beneficiari: legume și fructe; spații protejate; cartofi; usturoi; ameliorare. Tanczos a afirmat că aceste acte au intrat într-un proces de „resemnare” și „reavizare”, iar ținta este să ajungă în ședința de Guvern „chiar mâine”, dacă și celelalte ministere operează modificările necesare; alternativ, „cel târziu joi”. Probleme semnificative pe piața porcului și a laptelui Ministrul a mai spus că rămân de rezolvat „probleme semnificative” pe două piețe: carnea de porc și laptele. În cazul porcului, el a indicat atât componenta sanitar-veterinară (pesta porcină), cât și o „provocare” legată de mecanismele de piață și de modul în care intră pe piața românească cantități mari de carne de porc din piața comunitară. În acest context, Tanczos a menționat discuții cu conducerea ANSVSA și intenția de a propune soluții „pentru a proteja producătorii autohtoni”, inclusiv printr-o implicare mai activă a ANSVSA și prin sprijinul Ministerului Mediului, prin asociațiile de vânătoare, pentru reducerea riscului de răspândire la mistreț. „Sprijinul cuplat”, o temă „spinoasă”: cartofii și sfecla, fără subvenții O altă temă ridicată de ministru este sprijinul cuplat (subvenție legată de producție, acordată anumitor sectoare), pe care a descris-o drept „destul de spinoasă”, în condițiile în care sectoare precum producția de cartofi sau sfecla de zahăr „rămân fără subvenții”. Tanczos a anunțat întâlniri cu asociații de profil, inclusiv cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, pentru a evalua situația pe fiecare sector și pentru a identifica motivele care au dus la actuala alocare a sprijinului. [...]
Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026 , ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo . Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) , publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse. Ce s-a decis deja: plafoanele pentru ANT Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în: sectorul vegetal; sectorul zootehnic. ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole. De ce contează pentru fermieri și crescători Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie. În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități. [...]
Guvernul a stabilit plafoane de 918 milioane lei pentru ajutoarele tranzitorii din agricultură în 2025 , bani care pot intra în procedurile de autorizare la APIA și, ulterior, în conturile fermierilor, potrivit TVR Info . Decizia vizează anul de cerere 2025 și împarte alocarea pe două mari componente: 610 milioane de lei pentru sectorul zootehnic și 308 milioane de lei pentru sectorul vegetal. Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a spus că hotărârea este relevantă pentru derularea plăților prin APIA, în cadrul regulilor de gestionare a fondurilor FEGA și FEADR (fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală). Cum se împart ajutoarele: vegetal vs. zootehnic În sectorul vegetal, ajutoarele tranzitorii aprobate acoperă, conform declarațiilor ministrului interimar, următoarele culturi și suprafețe: sfeclă de zahăr; hamei; tutun; cânepă pentru fibră; in pentru fibră; culturi amplasate pe teren arabil. În zootehnie, sprijinul este legat de schemele menționate pentru bovine și caprine, în special: schema decuplată de producție pentru bovine (ANT 7); schema decuplată de producție pentru bovine – sector carne (ANT 8); schema cuplată de producție pentru bovine și caprine (ANT 9). De ce contează acum: intrarea la plată prin APIA și contextul politic Tanczos Barna a indicat că este vorba de „peste 180 de milioane de euro” (aprox. 900 milioane lei) care pot fi prinși în procedurile de autorizare la APIA și plătiți către fermieri. Ministrul a legat urgența adoptării actelor de faptul că fermierii „trebuie să primească subvențiile”, inclusiv într-o perioadă „complicată din punct de vedere politic”. Separat de ajutoarele tranzitorii, ministrul a mai spus că sunt pe circuitul de avizare și alte acte normative, care ar urma să fie aprobate înainte de votul de săptămâna viitoare privind moțiunea de cenzură, inclusiv un ajutor pentru energia electrică la irigații și scheme de sprijin pentru usturoi, cartofi și pentru sere/solarii (tomate). Totodată, APIA derulează plăți pentru mediu și climă, iar ministrul a menționat discuții cu AFIR și APIA pentru accelerarea intrării la plată a unor sume rămase, indicate la nivelul de „un miliard 700 de milioane de lei” din zona AFIR pentru aceste forme de sprijin. [...]
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Guvernul pregătește măsuri pentru a proteja piața cărnii de porc , în contextul intrării în vigoare, de la 1 mai, a acordului MERCOSUR, pe care vicepremierul Tanczos Barna îl descrie drept o „amenințare reală”, dar fără efecte de tip „falimente imediate”, potrivit Mediafax . Tanczos Barna afirmă că acordul vizează mai multe sectoare economice și că agricultura „nu a fost în centrul negocierilor”, motiv pentru care scenariul unor falimente rapide în rândul fermierilor români nu ar fi realist, deși presiunea concurențială rămâne. Prioritatea anunțată: un „lanț scurt” pentru carnea de porc românească Executivul indică piața cărnii drept problema urgentă. Vicepremierul spune că a discutat deja cu producătorii și că urmează întâlniri cu procesatorii și marile lanțuri de retail, cu obiectivul de a crea un „lanț scurt de valorificare”. Miza, conform declarațiilor sale, este ca „carnea de porc proaspătă românească” să ajungă direct la consumator, ceea ce ar reduce dependența de intermediere și ar putea susține vânzările interne într-un context de competiție mai dură. Ce instituții sunt implicate și ce tip de intervenții sunt avute în vedere La discuții au fost chemate ANSVSA și ANPC. Potrivit vicepremierului, sunt căutate reglementări care să sprijine „concurența loială”, în condițiile în care în sector au fost făcute investiții „importante” din fonduri europene și din bugetul național, iar capacitatea de producție a crescut. Următorul pas, în logica prezentată, este apariția unor mecanisme care să sprijine efectiv vânzarea, nu doar producția. [...]
