Ministerul Energiei cere introducerea unor ținte obligatorii de investiții la Hidroelectrica - 1.500 MW stocare în baterii și peste 2.500 MW regenerabile noi până în 2030, ca KPI pentru conducere

Ministerul Energiei vrea să lege conducerea Hidroelectrica de ţinte obligatorii de investiţii până în 2030 , propunând ca în strategia 2027–2030 să fie introduşi indicatori de performanţă care includ 1.500 MW stocare în baterii şi peste 2.500 MW capacităţi regenerabile noi, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de guvernanţă şi reglementare: statul, ca acţionar majoritar (80% din acţiunile Hidroelectrica), încearcă să transforme obiectivele investiţionale în obligaţii măsurabile pentru management, într-un moment în care compania trece printr-o schimbare de conducere şi prin tensiuni publice legate de bonusuri şi întârzieri în investiţii. Ce ţinte vrea statul să introducă în KPI-urile conducerii Conform documentului citat de publicaţie, Ministerul Energiei solicită ca strategia de investiţii a Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte „obiective mai ambiţioase”, fundamentate pe analize cost–beneficiu. În concret, nota de informare cere: dezvoltarea şi instalarea a până la 1.500 MW putere instalată în sisteme de stocare în baterii (BESS), cu o capacitate de stocare de circa 6.000 MWh ; dezvoltarea unui portofoliu de proiecte regenerabile noi de peste 2.500 MW ; retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor hidroenergetice existente. Nota ar fi fost prezentată în adunarea generală a acţionarilor de vineri, potrivit unor surse ZF prezente la AGA. De ce apasă ministerul pe diversificare şi investiţii Documentul porneşte de la ideea că portofoliul de producţie al companiei trebuie diversificat, iar urgenţa este legată de schimbările hidrologice. În notă se arată că frecvenţa şi variabilitatea evenimentelor hidrologice şi scăderea resursei de apă impun investiţii în reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare, precum şi lucrări pentru siguranţa barajelor. Ministerul indică două riscuri majore pe termen mediu şi lung: scăderea resursei de apă folosite pentru producţia de energie electrică şi majorarea costului apei uzinate, investiţiile în baraje urmând să fie plătite de utilizatorii de apă. Nota citează Raportul de ţară privind clima şi dezvoltarea elaborat de Banca Mondială. Context: conflict pe bonusuri, schimbare de CEO Iniţiativa vine după câteva săptămâni de conflict deschis între premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă şi funcţia de ministru al energiei, şi fostul management, pe tema bonusurilor şi a întârzierilor investiţionale, mai scrie ZF. În acest context, Bogdan Badea s-a retras din cursa pentru funcţia de CEO, acuzând presiuni politice, iar Consiliul de supraveghere l-a ales pe Iulius-Dan Plaveti , fost şef al Complexului Energetic Oltenia, în fruntea Hidroelectrica, companie descrisă de ZF drept cea mai valoroasă listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de circa 80 mld. lei. Ce urmează Dacă ţintele propuse vor fi formalizate ca indicatori cheie de performanţă pentru conducerea executivă, strategia de investiţii 2027–2030 ar urma să fie construită în jurul acestor praguri, cu efect direct asupra prioritizării proiectelor şi asupra evaluării managementului. Publicaţia notează că documentul este o „notă de informare” a ministerului, iar detaliile de implementare nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. [...]