Știri
Știri din categoria Energie
TerraPower a intrat în evaluarea de reglementare din Marea Britanie pentru reactorul Natrium de 345 MW, un pas care poate deschide drumul către stabilirea unor calendare de implementare și, ulterior, către o flotă de reactoare avansate pe piața britanică, potrivit Interesting Engineering.
Compania americană de energie nucleară, cu sediul la Washington, a demarat oficial procesul britanic de „Generic Design Assessment” (GDA) pentru centrala Natrium și a lansat subsidiara TerraPower UK Ltd. TerraPower descrie aceste demersuri drept cele mai importante de până acum în direcția implementării în Regatul Unit.
TerraPower a început „Step 1” din GDA, un mecanism prin care autoritățile britanice evaluează designul unui reactor înainte de orice decizie de amplasare și construire. Compania a depus aplicația pentru GDA în octombrie 2025, iar Departamentul pentru Securitate Energetică și Net Zero a acceptat-o formal în februarie 2026, conform informațiilor citate de publicație.
CEO-ul TerraPower, Chris Levesque, a indicat că intrarea pe piața britanică este o angajare pe termen lung, cu obiectivul de a susține tranziția energetică și securitatea energetică a țării.
Natrium este descris ca un „first mover” în sectorul reactoarelor avansate. Designul include un reactor rapid răcit cu sodiu, de 345 MW, plus un sistem brevetat de stocare a energiei pe bază de săruri topite (stocare termică), care poate crește puterea livrată până la 500 MW atunci când este nevoie.
În termeni operaționali, această arhitectură urmărește să mențină o producție de bază constantă și să permită creșteri rapide în vârfurile de consum, element pe care TerraPower îl prezintă ca diferențiator față de alte proiecte de reactoare avansate.
În material sunt citate declarații ale unor oficiali britanici, inclusiv ale ministrului pentru Știință, Inovație, Cercetare și Nuclear, Lord Vallance, care a numit decizia TerraPower de a-și crea o prezență în Regatul Unit un „vot de încredere” pentru investițiile nucleare.
De asemenea, ONR (Office for Nuclear Regulation) arată că stabilirea aranjamentelor este un pas necesar pentru a putea evalua designul Natrium, iar NRW (Natural Resources Wales) afirmă că GDA permite integrarea timpurie a protecției mediului în proiect și abordarea riscurilor înainte de o eventuală implementare.
TerraPower derulează în paralel activități de reglementare în Statele Unite, unde prima centrală Natrium este în construcție; articolul menționează că U.S. Nuclear Regulatory Commission a acordat recent aprobarea de construcție pentru începerea lucrărilor. În Regatul Unit, GDA ar urma să ajute compania să își stabilească „deployment timelines” (calendare de implementare) pentru amplasamentele Natrium, conform comunicării citate de Interesting Engineering.
Recomandate
Hidroelectrica a transmis Metrorex un preaviz de deconectare pentru restanțe de 11,52 milioane lei , iar operatorul metroului face acum plăți parțiale zilnice și discută o soluție de stingere a datoriei, potrivit Profit . Miza este una operațională: evitarea întreruperii alimentării cu energie electrică, care ar afecta direct funcționarea transportului subteran din București. Hidroelectrica confirmă existența unui „sold restant” cu scadența depășită și precizează că preavizul de deconectare vizează suma de 11.521.602,22 lei . După transmiterea notificării, Metrorex a început să achite „plăți parțiale zilnice”, iar în discuțiile cu furnizorul a invocat inclusiv sezonalitatea încasărilor (perioada concediilor) și „restanțe de încasat de la bugetul de stat” ca factori care au afectat disponibilitățile. Negociere pentru regularizare, fără formulă finală Furnizorul spune că sunt analizate mai multe opțiuni pentru regularizarea situației, însă negocierile nu sunt încheiate. Hidroelectrica arată că, în acest stadiu, nu poate confirma existența unei formule concrete de eșalonare și nici eventuale garanții. În același timp, compania reamintește că, după notificări și preavize, poate iniția măsurile prevăzute contractual și de reglementări, inclusiv deconectarea, dacă sunt îndeplinite condițiile, și avertizează asupra costurilor de deconectare/reconectare, suportate de client. Mesajul Metrorex și intervenția Ministerului Transporturilor Metrorex a transmis ulterior că efectuează zilnic plăți către Hidroelectrica pentru reducerea progresivă a obligațiilor restante și susține că, „la acest moment”, valoarea obligațiilor de plată către furnizor „este mai mică decât valoarea consumului aferent unei luni”. În paralel, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a cerut conducerii Metrorex explicații privind cauzele neachitării la termen, situația detaliată a restanțelor și un calendar de stingere a debitului, invocând riscul și consecințele unei eventuale întreruperi a alimentării cu energie. Potrivit publicației, ministrul a declarat ulterior că „nu suntem în situația în care Metrorex să fie deconectat”, ci se încearcă negocierea unei eșalonări, și că a extins misiunea Corpului de Control la Metrorex. Context contractual și antecedente Metrorex a semnat pe 28 iunie un nou contract de furnizare cu Hidroelectrica, pe 12 luni, în valoare totală de aproape 133 milioane lei plus TVA , în urma unei licitații la care a mai participat Tinmar Energy. Cantitatea prevăzută este între minimum 175.000 MWh și maximum 195.000 MWh . Profit amintește și un precedent: Metrorex a avut și în 2022 o factură restantă către Hidroelectrica, de peste 7,8 milioane lei , litigiu câștigat de furnizor în noiembrie 2023. Într-un alt caz de companie de stat (Romaero), o situație similară a dus la ipotecarea unor active și vânzarea lor la licitație, ca efect al executării pentru facturi restante la Hidroelectrica. [...]
România poate acoperi fără sincope oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă , pe baza capacităților interne și a importurilor disponibile, iar autoritățile nu anticipează probleme de alimentare cel puțin în această săptămână, potrivit Economedia . Concluzia a fost prezentată marți, după reuniunea Comandamentului Energetic, desfășurată la sediul Dispecerului Energetic Național și coordonată de secretarul de stat Cristian Bușoi. Evaluarea autorităților are un unghi operațional: dacă sistemul energetic național își poate menține echilibrul producție–consum în condițiile indisponibilizării unei capacități nucleare importante. În analiză au intrat situația curentă a producției și consumului, prognoza pentru următoarele 10 zile, condițiile meteo și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Ce surse compensează lipsa producției nucleare Ministerul Energiei indică faptul că, în acest moment, capacitățile disponibile funcționează la niveluri ridicate și acoperă lipsa producției Reactorului 2 de la Cernavodă. Contribuie mai multe componente: cărbune : au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a crescut energia disponibilă în sistem; gaze naturale : centralele pe gaze produc la un nivel ridicat; fotovoltaic : vremea favorabilă susține o producție bună din panouri solare; importuri : capacitățile pentru schimburile cu țările vecine sunt, potrivit autorităților, în parametri normali. La ce se uită autoritățile în perioada următoare Pe baza situației actuale și a prognozelor, Ministerul Energiei estimează că România nu va avea, cel puțin în această săptămână, probleme deosebite în asigurarea necesarului de energie electrică. Autoritățile spun că monitorizează permanent producția, consumul și evoluția vremii, iar situația Reactorului 2 rămâne un punct de urmărire. La reuniunea Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica , Dispecerului Energetic Național, producători și distribuitori de energie, precum și ANRE; au fost consultați și reprezentanți ai „Apelor Române” și ai Administrației Naționale de Meteorologie. [...]
Proiectul SMR de la Doicești rămâne în așteptare , deși Rusia și China sunt, deocamdată, singurele țări care operează comercial reactoare nucleare modulare mici (SMR), potrivit unei analize Economedia . Pentru România, miza este una economică și operațională: un proiect de „miliarde de euro” are finanțări identificate, dar a intrat în stand-by după ce Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Cine are SMR-uri în funcțiune și ce înseamnă asta în practică Conform datelor World Nuclear Association citate în analiză, doar două proiecte sunt în exploatare comercială: Rusia – Akademik Lomonosov , o centrală nucleară plutitoare, funcțională comercial din mai 2020 în regiunea Ciukotka, care furnizează electricitate și căldură pentru comunități izolate din zona arctică. China – HTR-PM (Shidao Bay) , conectată la rețea în 2021 și intrată în exploatare comercială completă; folosește un reactor modular de generația IV, răcit cu gaz, cu o capacitate de aproximativ 200 MW . În paralel, există proiecte avansate în licențiere, dezvoltare sau construcție în SUA, Canada, Argentina și încă unul în China, iar planuri concrete sunt menționate și pentru Anglia și Cehia (grupul Rolls-Royce). Doicești: proiect „pe hârtie”, dar cu reevaluare de fezabilitate România are propriul plan, SMR Doicești , realizat în parteneriat cu compania americană NuScale . Deși proiectul are identificate unele surse de finanțare pentru o investiție de miliarde de euro, acesta este „încă în stand-by”, în condițiile în care Guvernul a cerut Nuclearelectrica să reevalueze fezabilitatea. Analiza indică faptul că, în lumea occidentală, SMR-urile comerciale sunt încă în faze de avizare și pregătire a șantierelor, cu termene de punere în funcțiune spre finalul acestui deceniu sau începutul anilor 2030. În SUA și Canada sunt menționate proiecte susținute de companii precum GE Hitachi sau NuScale , însă ar mai fi „cel puțin patru ani (2030)” până la intrarea în funcțiune a unuia dintre ele. De ce contează: costul inițial și riscurile de licențiere pot decide viabilitatea Dincolo de promisiunea tehnologică, analiza punctează că CAPEX-ul (costul inițial de capital) rămâne „extrem de ridicat” pentru primele modele industriale, inclusiv pentru NuScale Doicești, la care se adaugă dependența de combustibil avansat și riscurile de licențiere. Viabilitatea economică ar depinde direct de scalarea producției în serie , astfel încât costul pe MWh să ajungă competitiv. În același timp, SMR-urile sunt prezentate ca o sursă de energie „în bandă” (producție constantă), cu flexibilitate de amplasare pe suprafețe mici, inclusiv pentru înlocuirea centralelor pe cărbune și pentru alimentarea centrelor de date pentru inteligență artificială din proximitate. Comparativ cu eolianul și solarul, necesită investiții mai mari și termene mai lungi de implementare, dar pot susține stabilitatea rețelei fără dependență de vreme. [...]
Ministerul Energiei spune că alimentarea cu electricitate rămâne asigurată în această săptămână , în pofida indisponibilizării reactorului 2 de la CNE Cernavodă , pe fondul funcționării „la capacitate maximă” a altor unități de producție și al menținerii importurilor în parametri normali, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul autorităților are o miză operațională imediată: reducerea riscului de dezechilibre în Sistemul Energetic Național într-o perioadă în care o capacitate majoră (reactorul 2) este scoasă din funcțiune, iar consumul și producția depind puternic de condițiile meteo. Ce măsuri și resurse sunt folosite pentru compensare Ministerul arată că, începând de luni, au fost repuse în funcțiune grupul 4 de la Rovinari și grupul de rezervă de la Paroșeni, ceea ce a dus la creșterea capacităților disponibile pentru producerea de energie electrică. În același timp, producția pe bază de gaze naturale se menține la un nivel ridicat, iar condițiile meteorologice favorabile susțin o producție bună din surse fotovoltaice. Evaluarea pe termen scurt și cine a participat la decizie Potrivit informațiilor transmise, la o reuniune a Comandamentului Energetic au participat reprezentanți ai Ministerului Energiei, Transelectrica și ai Dispecerului Energetic Național, alături de reprezentanți ai principalilor producători și distribuitori de energie electrică și ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Au fost invitați și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Institutului Național de Meteorologie. În cadrul întâlnirii au fost analizate prognozele meteo pentru următoarele 10 zile, situația capacităților de producție și riscurile care ar putea afecta funcționarea sistemului. Concluzia comunicată de minister este că, „cel puțin pentru această săptămână”, nu sunt anticipate probleme deosebite privind asigurarea aprovizionării cu energie electrică a României. [...]
Vârful solar de 3.174 MW a împins România spre un mix „de prânz” greu de susținut seara , ceea ce readuce în prim-plan nevoia de stocare și de surse controlabile într-un sistem deja tensionat de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare, potrivit Agronet . La prânz, în 17 august, fotovoltaicele au produs 3.174 MW, adică aproximativ 55% din producția internă de electricitate, estimată la circa 5.800 MW. Datele sunt prezentate ca valori instantanee în graficul Sistemului Electroenergetic Național publicat de Transelectrica . Publicația notează că eticheta de „record absolut” nu poate fi preluată cu certitudine: un istoric care monitorizează datele SEN ar indica valori de până la 3.177 MW în 4 august 2026. În lipsa unei confirmări distincte din partea Transelectrica pentru 17 august, cifra de 3.174 MW este prezentată ca un nou vârf, foarte aproape de maximul observat în această lună. Context: nuclear oprit, solarul cântărește mai mult în mix Ponderea neobișnuit de mare a solarului a venit într-un moment în care sistemul energetic era afectat simultan de secetă și de indisponibilitatea producției nucleare. Nuclearelectrica a început în dimineața zilei de 13 august oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, după scăderea continuă a nivelului Dunării; Unitatea 1 era deja oprită, iar compania a precizat că ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură și vor fi reconectate în funcție de evoluția nivelului fluviului. „Prânz vs. seară”: problema operațională care rămâne Deși producția solară ridicată poate împinge România către export în orele însorite, aportul fotovoltaic scade rapid spre seară și dispare după apus. În lipsa unor capacități suficiente de stocare și a altor surse controlabile, acoperirea consumului revine atunci hidrocentralelor, centralelor pe gaze și cărbune, bateriilor sau importurilor. Aceeași logică se vede și la nivelul fermelor: investițiile în panouri sunt valorificate mai bine când consumurile pot fi suprapuse peste orele de producție solară, de la pomparea apei la răcire, ventilație sau procesare. Cererea pentru astfel de proiecte este deja ridicată: AFIR a primit în ultima sesiune 1.177 de proiecte pentru energie solară în agricultură și industria alimentară, cu solicitări de ajutor nerambursabil de peste 282 de milioane de euro (aprox. 1,41 miliarde lei), față de o alocare de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei). În concluzie, vârful de 3.174 MW din 17 august confirmă ritmul rapid în care energia solară câștigă pondere în SEN, dar mută discuția de la „cât instalăm” la „cât putem consuma direct și cât putem muta prin stocare” către orele în care cererea rămâne ridicată. [...]
Centrala nucleară de la Kozlodui operează cu măsuri suplimentare din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării , iar autoritățile bulgare tratează situația ca pe un risc operațional care poate afecta stabilitatea regională a sistemului energetic, potrivit Economica . Ministerul bulgar al Energiei a anunțat că centrala funcționează „conform programului”, însă sunt implementate în continuare măsuri tehnice și organizatorice, pe fondul unor condiții hidrologice dificile. În paralel, au fost identificate și analizate măsuri preventive suplimentare pentru a menține funcționarea în siguranță. Ce se schimbă operațional la Kozlodui La nivelul centralei a fost înființat un grup de lucru care analizează opțiunile pentru menținerea funcționării, cu accent pe instalațiile stației de pompare de pe malul Dunării. Echipele lucrează la soluții tehnice pentru optimizarea: funcționării pompelor de pe malul râului; sistemelor de răcire ale reactoarelor; instalației de depozitare a combustibilului uzat; întregului complex hidraulic, cu monitorizare și control permanent al instalațiilor. Separat, un grup de lucru din cadrul Ministerului Energiei sprijină echipele de la Kozlodui și coordonează acțiunile între instituții, în timp ce sunt analizate opțiuni și pregătite din timp măsuri suplimentare pentru a asigura cantitățile de apă necesare. De ce contează pentru regiune Kozlodui este descrisă de minister drept cel mai mare producător de energie electrică din Bulgaria, cu „importanță esențială” pentru menținerea în parametri adecvați a sistemelor energetice din țările balcanice. În acest context, autoritățile bulgare spun că sunt în comunicare permanentă atât cu miniștri bulgari și regionali, cât și cu instituțiile europene, pe tema necesității unor acțiuni coordonate de răspuns. Informațiile sunt atribuite Ministerului bulgar al Energiei, într-o relatare transmisă de BTA și preluată pentru publicare de AGERPRES, conform sursei. [...]
