Negocierile pentru viitorul buget multianual al UE pun sub presiune fondurile de coeziune, iar România se află în tabăra statelor care încearcă să le apere, pe fondul cererilor venite din partea țărilor contributoare pentru reducerea cheltuielilor și disciplină fiscală mai strictă, potrivit Mediafax.

Discuțiile au loc la summitul european de la Bruxelles și vizează viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) – instrumentul care stabilește prioritățile de cheltuire a fondurilor europene pentru următorii ani. În centrul disputei este un buget menționat la nivelul de 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), cu tensiuni între două blocuri de interese.

Două tabere: „frugalii” versus „Prietenii Coeziunii”

Pe de o parte sunt statele considerate „frugale”, care cer limitarea cheltuielilor europene și un control mai strict al bugetului comun. Pe de altă parte se află grupul informal „Friends of Cohesion” („Prietenii Coeziunii”), format din 16 state membre, care susțin păstrarea finanțărilor pentru politica de coeziune și agricultură.

Pentru România, miza este directă: fondurile de coeziune și subvențiile agricole sunt prezentate ca surse de finanțare de care depind numeroase proiecte de dezvoltare, iar reducerea lor ar putea afecta investițiile regionale și programele agricole.

Suedia cere reducerea bugetului spre 1% din VNB

În tabăra statelor care vor un buget mai mic, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a spus că propunerea actuală este prea mare și ar trebui redusă substanțial. Potrivit acesteia, UE ar trebui să urmărească un buget apropiat de 1% din venitul național brut (VNB) al statelor membre, argumentând că guvernele fac deja economii la nivel național și că aceeași disciplină ar trebui aplicată și la Bruxelles.

Negocieri lungi, cu efecte pe investiții și competitivitate

Deși discuțiile sunt descrise ca fiind într-o fază preliminară, diferențele de poziție indică negocieri dificile, care ar putea dura luni. În paralel, liderii UE au discutat și despre războiul din Ucraina, relația cu Rusia și competiția economică cu China, inclusiv posibile instrumente suplimentare pentru a răspunde importurilor de produse chinezești considerate subvenționate și vândute la prețuri foarte scăzute.

În funcție de compromis, viitorul buget al UE va influența felul în care blocul comunitar finanțează proiecte de dezvoltare, agricultura, securitatea și competitivitatea economică în următorul deceniu, ceea ce face ca disputa asupra fondurilor de coeziune să fie una cu impact economic direct pentru state precum România.