Știri
Știri din categoria Companii

Alvarez & Marsal intră pe piața locală cu un birou la București, mizând pe cererea în creștere pentru restructurări și tranzacții, într-un moment în care tot mai multe companii românești trec prin schimbări de conducere, transformări organizaționale și extinderi regionale, potrivit Economedia.
Firma americană Alvarez & Marsal (A&M), cunoscută internațional pentru proiecte de redresare corporativă și restructurare, inclusiv în cazuri precum Lehman Brothers, FTX și Arthur Andersen, spune că decizia reflectă „relevanța tot mai mare a pieței locale” și capacitatea de a oferi expertiză integrată printr-o echipă formată în România.
„România a devenit o piață tot mai importantă pentru antreprenori, companii și investitori din Europa Centrală. Decizia de a ne lansa local este determinată atât de oportunitățile pe care le vedem în piață, cât și de experiența și expertiza echipei pe care am format-o în România.”
Biroul din București deservește companii, antreprenori și investitori de private equity (fonduri care cumpără participații în companii, de regulă pentru a le crește valoarea și a ieși ulterior din investiție) prin:
La nivel global, platforma A&M include și servicii de consultanță fiscală, litigii și investigații, evaluare, consultanță în reglementare și managementul riscului, precum și servicii digitale.
Coordonarea operațiunilor din România este asigurată de:
În echipa de conducere se află și George Mucibabici, fost președinte al Deloitte România și Moldova și fost președinte și CEO al Țiriac Bank, în rol de Senior Advisor, precum și Șerban Stoica, Senior Director, specializat în creșterea performanței companiilor din portofoliile fondurilor de private equity.
„Biroul A&M din România este operațional și derulează proiecte în domeniile restructurării, tranzacțiilor și transformării organizaționale, urmând să își extindă echipa pe măsură ce cererea pentru aceste servicii va continua să crească.”
Fondată în 1983 în SUA, Alvarez & Marsal este una dintre firmele cunoscute în consultanța de restructurare și „turnaround management” (management de redresare). Compania are peste 12.000 de angajați în peste 90 de birouri la nivel mondial și lucrează cu aproximativ 43% dintre companiile din clasamentul Fortune Global 500, conform informațiilor din comunicatul citat de Economedia.
Recomandate

AROBS își asigură un proiect public de circa 70 milioane lei, care poate susține veniturile pe următorii doi ani , după ce a semnat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un contract de achiziție publică pentru digitalizarea sistemului informatic, potrivit Economedia . Contractul, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, fără TVA, este încheiat prin subsidiara Arobs Systems și vizează dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru APIA. Proiectul include, între altele, furnizarea și configurarea licențelor software, componente de securitate cibernetică și echipamente TIC, dezvoltarea și instalarea aplicațiilor, testarea și operaționalizarea sistemului, precum și instruirea utilizatorilor. Un element relevant pentru impactul financiar este că, deși valoarea totală a contractului este cea menționată, partea care revine efectiv AROBS Systems reprezintă aproximativ 61% din sumă, diferența urmând să fie încasată de partenerii și subcontractanții implicați în implementare, conform informării companiei publicate la Bursa de Valori București . Calendarul proiectului și condițiile de extindere Durata contractului este de cel mult 24 de luni de la data semnării, cu posibilitatea extinderii în situația prelungirii duratei contractului de finanțare. În practică, asta înseamnă că livrarea și încasările asociate proiectului se pot întinde pe parcursul a până la doi ani, cu potențial de prelungire în funcție de finanțare. Context financiar: rezultate în T1 2026 și evoluția pe segmente În primul trimestru din 2026, Arobs a raportat afaceri de 144 milioane de lei și un profit net de 7 milioane de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe segmente de business, compania a raportat: Servicii Software : venituri de 91 milioane de lei în T1 2026, în creștere cu 28% față de T1 2025 și cu 8% față de T4 2025, evoluție pusă pe seama integrării achizițiilor și a extinderii pe piețe internaționale, în special SUA și Europa de Vest; Produse Software : venituri de 26,6 milioane de lei, în creștere cu 21% față de T1 2025, cu o marjă brută de 55% (față de 53% în T1 2025), pe fondul orientării către produse proprii și verticale cu valoare adăugată mai ridicată. Informația despre semnarea contractului a fost comunicată de companie printr-o informare publicată la BVB, disponibilă aici . [...]

Dizolvările de firme au urcat cu 12,95% în S1 2026, semnalând o presiune mai mare pe mediul de afaceri , mai ales în marile centre economice, potrivit datelor ONRC citate de Agerpres . În primele șase luni din 2026 au fost dizolvate 29.818 firme, față de 26.400 în perioada similară din 2025. Bucureștiul a concentrat cel mai mare număr de dizolvări: 6.402 firme, în creștere cu 23,81% față de ianuarie–iunie 2025. Urmează județele Cluj (1.740, +17,65%), Ilfov (1.552, +15,39%), Timiș (1.325, +20,56%), Constanța (1.320, +2,48%), Iași (1.070, +11,92%) și Brașov (1.036, +2,37%). Unde s-au văzut cele mai mari variații La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost consemnate în Mehedinți (146, -20,22%), Ialomița (178, +42,4%), Covasna (178, +14,1%), Teleorman (220, +1,85%), Giurgiu (228, +6,54%), Harghita (229, +14,5%) și Călărași (231, +47,13%). Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în: Călărași: +47,13% Ialomița: +40,4% Mureș: +33,18% Cele mai mari scăderi procentuale au fost în: Mehedinți: -20,22% Brăila: -9,85% Bistrița-Năsăud: -7,36% Ce sectoare au avut cele mai multe dizolvări Ca volum, cele mai multe dizolvări au fost în comerț (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor): 5.371 la nivel național, însă cu o scădere de 13,5% față de S1 2025. Alte domenii cu multe dizolvări au fost: activități profesionale, științifice și tehnice: 2.091 (-8,05%) construcții: 1.950 (-15,03%) transport și depozitare: 1.732 (-8,6%) Dinamica din iunie În iunie 2026, ONRC a înregistrat 4.394 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.022), urmat de Ilfov (262), Cluj (257), Timiș (184), Constanța (174) și Brașov (145). [...]

Grupul german Müller pregătește la București un hub tehnologic care ar urma să-i schimbe „fundamental” infrastructura digitală, într-o mișcare cu potențial de a aduce în România proiecte IT cu miză operațională pentru un retailer european de mari dimensiuni, potrivit HotNews . Müller este prezentat ca unul dintre cei mai mari retaileri de tip „drugstore” (lanțuri axate pe produse de îngrijire, cosmetice și articole de uz curent) din Europa Centrală, cu vânzări anuale de peste 5 miliarde de euro. Planul pentru București vizează un hub care să ducă infrastructura digitală „la următorul nivel”, cu tehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) și cloud (servicii informatice livrate prin internet, la cerere). De ce contează: proiectul indică o mutare de infrastructură, nu doar suport IT Din informațiile disponibile, inițiativa este legată de „o nouă direcție strategică de dezvoltare” a grupului, ceea ce sugerează că hubul ar putea avea un rol direct în modernizarea sistemelor interne ale companiei, nu doar în activități de suport. Pentru piața locală, astfel de centre tind să însemne proiecte pe termen mai lung și cerere pentru competențe tehnice avansate, însă HotNews nu oferă detalii despre dimensiunea investiției, numărul de angajări sau calendar. Ce se știe și ce lipsește încă Informațiile publicate până acum indică: locația vizată: București; scopul: transformarea infrastructurii digitale a grupului; tehnologiile menționate: AI și cloud; contextul: parte dintr-o direcție strategică nouă. Nu sunt precizate public, în materialul citat, bugetul, termenul de lansare, structura echipei sau dacă hubul va deservi doar operațiunile din Europa Centrală ori întregul grup. HotNews trimite la un articol Profit.ro pentru detalii suplimentare. [...]

Ministerul Mediului cere explicații de la Romsilva după atribuiri de 28,25 mil. lei fără publicare , în condițiile în care regia a folosit pe scară largă proceduri excepționale invocând „extrema urgență”, potrivit Economica . Diana Buzoianu a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a discuta măsurile care ar urma luate. Datele provin dintr-o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), care arată că Romsilva a derulat „anul trecut” 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres , Romsilva se menține pe locul al doilea la nivel național în topul instituțiilor care folosesc aceste proceduri, iar 82,75% dintre atribuiri au fost justificate prin „extremă urgență”. De ce contează: procedură legală, dar de excepție, cu risc de abuz ANAP precizează că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, însă poate fi folosită doar în situații „expres și limitativ” stabilite de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. Președintele ANAP, Raluca Rogoz, atrage atenția că acest tip de negociere este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Ce urmează: raportul ajunge la Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în competențele legale ale acestor instituții. În paralel, Ministerul Mediului anunță o discuție de urgență cu managementul Romsilva, pe fondul concluziilor privind utilizarea frecventă a unei proceduri de achiziție considerată excepțională. [...]

Frații Pavăl au început o restructurare completă a Praktiker în Grecia, cu costuri operaționale mai mari prin creșteri salariale, angajări și bonusuri , potrivit HotNews . Mișcarea vizează lanțul de magazine Praktiker din Grecia, achiziționat recent de proprietarii Dedeman, și include atât schimbări de identitate (un nou logo), cât și modificări în politica de resurse umane. Ce se schimbă în Praktiker Grecia Din informațiile publicate, pachetul de măsuri include: schimbarea logo-ului magazinelor Praktiker; creșteri de salarii; 100 de noi angajări; introducerea unor bonusuri lunare pentru salariați. De ce contează pentru business Pachetul indică o strategie de relansare accelerată a operațiunilor din Grecia, cu accent pe forța de muncă și pe repoziționarea brandului. În practică, astfel de măsuri tind să crească pe termen scurt costurile operaționale, în schimbul stabilizării echipelor și al susținerii vânzărilor, însă articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau ținte comerciale. Informațiile sunt preluate de HotNews din Profit.ro , care a publicat detaliile inițiale despre restructurare. [...]

Jensen Huang , CEO și fondator NVIDIA , a fost clasat pe locul 1 în topul Glassdoor al celor mai buni CEO din 2026, cu 99% aprobare din partea angajaților , potrivit NVIDIA . Pentru companii, miza nu e trofeul de imagine, ci semnalul operațional: într-o perioadă în care încrederea în conducere scade, evaluările angajaților devin un indicator tot mai urmărit pentru cultură, retenție și reputație de angajator. Clasamentul este realizat de Glassdoor pe baza recenziilor și ratingurilor lăsate anonim de angajați, iar recunoașterea „vine direct de la oamenii care le cunosc cel mai bine leadershipul — angajații”, notează compania. În același context, Glassdoor argumentează că, pe fondul schimbărilor aduse de inteligența artificială și al așteptărilor în transformare ale angajaților, „leadershipul excepțional” devine mai important ca oricând. Ce s-a schimbat la Glassdoor și de ce contează Glassdoor a reintrodus în 2026 lista „Best CEOs ” după o pauză de cinci ani, înlocuind clasamentul „Best-Led Companies”. În 2025, NVIDIA fusese pe locul 1 în acel top, iar schimbarea de format mută accentul de la companie, ca ansamblu, la CEO și echipa executivă, respectiv la impactul lor asupra experienței angajaților și reputației. În top 5 al listei din 2026, după Jensen Huang, apar Jason Johnson (Quick Quack Car Wash), Kevin Lobo (Stryker), Alan Schnitzer (Travelers) și Chris Czarnecki (Keller Williams), conform materialului. Indicatorul-cheie: încrederea în leadership, sub presiune Glassdoor își justifică selecția printr-un context de piață a muncii mai incert, în care angajații caută „empatie, claritate și scop” la vârful organizațiilor. Daniel Zhao, economist-șef al Glassdoor, susține că ratingurile pentru conducerea de top au ajuns la cel mai scăzut nivel din aproape un deceniu. „Încrederea în leadership se erodează exact în momentul în care angajații au cea mai mare nevoie de ea. Datele noastre arată că evaluările conducerii de top au atins cel mai scăzut punct din aproape un deceniu.” În acest cadru, lista funcționează ca un barometru al companiilor care reușesc să mențină încrederea internă, cu efecte directe asupra stabilității echipelor și capacității de a atrage talente. Tehnologia domină lista; NVIDIA conduce sectorul În ediția 2026, tehnologia este sectorul cel mai reprezentat: nouă CEO din tech apar în topul celor 50, iar NVIDIA este menționată ca lider al acestui grup. Următoarele sectoare ca prezență sunt real estate, servicii financiare și producție, potrivit aceleiași surse. Glassdoor mai publică și liste conexe, inclusiv „Best Places to Work in Technology and AI”, unde NVIDIA a fost pe locul 1 în ianuarie. Totodată, 28 dintre cei 50 de CEO din topul „Best CEOs 2026” apar și în lista Glassdoor „Best Places to Work” din 2026 , ceea ce, în interpretarea Glassdoor, întărește legătura dintre leadership și cultură organizațională. Cum a fost calculat topul Lista Glassdoor „Best CEOs” a fost determinată folosind recenzii ale angajaților din SUA, în intervalul 16 mai 2025 – 15 mai 2026. În procesul de evaluare, angajații notează mai mulți factori legați de experiența la locul de muncă, inclusiv percepția asupra performanței CEO-ului și a conducerii de top, precum și elemente de cultură organizațională, prin recenzii anonime. [...]