Știri
Știri din categoria Agricultură
România intră în noul sezon cu prețuri sub presiune, dar cu avantaj la export. Odată cu recoltarea orzului și cu o piață regională foarte competitivă, fermierii se confruntă cu cotații care rămân strâns legate de fluxurile din bazinul Mării Negre și de volatilitatea burselor, arată o analiză publicată de Agrointel.
România este deja „în plin” la recoltatul orzului, într-un context în care oferta ridicată din Europa și concurența din regiune mențin presiunea pe prețuri. Pentru orz, evaluarea indicată în analiză este de 175 euro/tonă (aprox. 880 lei) DAP Constanța (DAP = livrat la punctul convenit, cu transportul plătit până acolo).
În același timp, cererea din Orientul Mijlociu rămâne un sprijin pentru exporturile românești, cu importatori tradiționali precum Arabia Saudită și Iordania activi în special la grâu și orz, ceea ce ajută România să rămână competitivă pe piețele externe.
Potrivit datelor citate în analiză (Comisia Europeană), România ar urma să încheie sezonul pe locul 1 în clasamentul exportatorilor de grâu din Uniunea Europeană, cu 7,10 milioane tone.
La nivelul UE, până la 14 iunie:
Pentru vineri, 19 iunie, analiza indică următoarele niveluri DAP Constanța:
Pe Euronext, grâul (scadența septembrie) a închis la 203,50 euro/tonă, după ce și-a întrerupt tendința de creștere, pe fondul scăderilor de la Chicago și al unui dolar mai puternic. Un element de sprijin a venit din achizițiile Algeriei (aprox. 800.000 tone), însă ofertele din zona Mării Negre au fost dominante, în intervalul 264–265 dolari/tonă C&F (cu 5 dolari/tonă sub licitația din luna mai, conform analizei).
La porumb, MATIF (scadența noiembrie) a urcat la 212 euro/tonă, susținut de îngrijorările legate de valul de căldură din Franța și de reducerea estimărilor privind suprafața cultivată cu porumb în această țară.
În regiunea Mării Negre, analiza notează o temperare a prețurilor la grâul rusesc (237,50 dolari/tonă) și presiune în Ucraina, unde grâul de panificație este indicat la 214–221 dolari/tonă CPT-port, iar cel furajer la 210–217 dolari/tonă CPT-port. Pentru orzul ucrainean din noua recoltă, cotațiile menționate sunt de 220–223 dolari/tonă FOB, respectiv 203–206 dolari/tonă CPT-port.
Pentru începutul lunii iulie, analiza sugerează că o revenire a prețurilor la orz ar putea fi susținută de cererea din China și de acoperirea insuficientă a contractelor forward, însă pe termen scurt presiunea rămâne ridicată din cauza ofertei sezoniere.
Recomandate
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția exporturilor de ovine și caprine din România , o decizie care menține presiunea pe un sector orientat puternic spre piețele din afara UE și riscă să lovească direct în veniturile crescătorilor. Informația este prezentată de Mediafax , care notează că măsura este justificată de Bruxelles prin riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare, după identificarea unui focar în județul Mureș. Decizia vizează exporturile către țări din afara Uniunii Europene, însă, potrivit vicepremierului și ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , restricția menține și interdicția deja aplicată pentru livrările către statele membre ale UE. Oficialul a criticat măsura, pe care o consideră disproporționată față de situația epidemiologică „existentă în prezent”. De ce contează: blocaj pe un canal esențial de vânzare Prelungirea interdicției vine într-un moment sensibil pentru zootehnia românească, în condițiile în care România și-a consolidat în ultimii ani poziția de lider european la exportul de ovine, iar în 2026 a avut „contracte și livrări record” către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, conform aceleiași surse. Creșterea ovinelor este una dintre activitățile economice de bază în multe zone rurale, mai ales în regiunile de deal și de munte. În acest context, restricțiile riscă să reducă capacitatea fermierilor de a valorifica producția destinată exportului, iar reprezentanții sectorului avertizează asupra unor pierderi importante pentru crescători și pentru industrie. Disputa: focar localizat versus restricții la nivel național Comisia Europeană își motivează decizia printr-un „risc ridicat” de răspândire a bolii, plecând de la focarul identificat în județul Mureș. Autoritățile române susțin însă că măsura afectează întreg teritoriul, deși focarul ar fi localizat și sub control sanitar-veterinar. Tánczos Barna a mai afirmat că alte state membre care au trecut prin situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Ce urmează: plan de acțiune pentru limitarea restricțiilor Vicepremierul a cerut Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte „de urgență” un plan de acțiune care să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul. Documentul ar urma să fie transmis Guvernului și Comisiei Europene, cu obiectivul de a limita restricțiile la zonele afectate și de a relua exporturile „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul autorităților, miza este ca măsurile de sănătate animală să rămână eficiente, fără să afecteze inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an , după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar . Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”. România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor. În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine. De ce contează: exportul de animale vii este baza, dar abatoarele sunt puține România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie. Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”. Argumentul României: restricții locale, nu la nivel național Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe. „Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene. La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin. „Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna. Cifrele exporturilor: creștere în 2025, dar 2023 a fost vârful când se exporta și în UE Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei). Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat. Situația sanitar-veterinară invocată și ce soluții sunt discutate În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”. Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără: centre de colectare destinate exportului; vaccinarea animalelor (în contextul variolei ovine), după screening. Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală. [...]
Atacurile carnivorelor mari pun presiune directă pe fermele zootehnice din Alba , unde fermierii reclamă pierderi anuale de sute de animale și cer intervenții urgente, inclusiv schimbări legislative, potrivit AGRO TV . Crescătorii de animale din județul Alba, însoțiți de primari din mai multe localități, s-au întâlnit miercuri cu președintele Consiliului Județean Alba , Ion Dumitrel , pentru a semnala intensificarea atacurilor urșilor, lupilor și șacalilor asupra fermelor. Într-un memoriu înaintat autorităților județene, fermierii susțin că pagubele se ridică la aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine în fiecare an. În unele cazuri, spun ei, sunt uciși și câinii de turmă. Impact operațional: oameni mai puțini la pășunat, risc mai mare în ferme Dincolo de pierderile de animale, fermierii reclamă și un risc crescut pentru personal: ar fi crescut numărul atacurilor asupra îngrijitorilor, iar unii ar refuza să mai iasă cu turmele la pășunat, pe fondul temerilor legate de siguranță. Tot în memoriu, crescătorii avertizează că, în lipsa unei „gestionări reale” a populației de carnivore mari, numărul urșilor din județ ar putea depăși 1.000 de exemplare în câțiva ani (estimare atribuită fermierilor, fără o confirmare independentă în material). Ce cer fermierii și ce poate face administrația județeană Fermierii solicită intervenții urgente pentru reducerea numărului de carnivore mari și modificarea legislației, astfel încât „oamenii, animalele domestice și fermele de producție să fie protejate”, conform documentului citat. Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, afirmă că susține demersul, dar precizează că oprirea atacurilor nu ține de competența Consiliului Județean și că problemele vor fi transmise către autoritățile naționale, inclusiv prin parlamentarii de Alba, cu obiectivul de a schimba legea. „Vom transmite mai departe aceste probleme către autoritățile competente de la nivel național și vom face apel, inclusiv prin parlamentarii Alba, pentru modificarea legii, astfel încât și omul să fie protejat de lege, nu doar animalele.” [...]
