Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Criza de combustibili din Rusia se adâncește pe fondul atacurilor cu drone și al opririlor din rafinării, iar șeful Rosneft admite că „situația nu este ușoară”, potrivit HotNews. Mesajul vine într-un moment în care întreruperile de producție și cererea sezonieră ridicată pun presiune pe aprovizionarea internă, cu efecte vizibile inclusiv în marile orașe.
Igor Sechin, directorul general al Rosneft (cea mai mare companie petrolieră din Rusia), a legat tensiunile din piață de un cumul de factori: cerere crescută pe fondul sezonului și al activității agricole, dar și „lucrări de întreținere neprogramate la rafinării”. Declarațiile au fost făcute la o zi după un atac ucrainean cu drone asupra unei rafinării din Moscova, lovită pentru a doua oară în câteva zile.
Atacul a vizat rafinăria din sud-estul Moscovei, administrată de Gazprom Neft, și se înscrie într-o campanie mai amplă a Ucrainei care urmărește să afecteze industria petrolieră rusă, ale cărei venituri susțin efortul de război al Rusiei. În același context, rafinăria Tuapse a Rosneft, de la Marea Neagră, a fost și ea ținta unui atac și și-a întrerupt activitatea în aprilie.
Sechin a susținut că rețeaua Rosneft – peste 3.000 de benzinării – funcționează normal și că grupul consideră aprovizionarea pieței interne o prioritate, afirmând că nu exportă deloc combustibil.
„În circumstanțele actuale, garantăm aprovizionarea cu combustibili a obiectivelor de importanță socială, a întreprinderilor finanțate de stat, a industriei și a companiilor agricole. Practic, nu există restricții de realimentare la stațiile noastre de benzină.”
Totuși, un martor Reuters a relatat că angajații unor stații Rosneft din regiunea Moscovei le-au spus clienților că alimentarea nu este posibilă „din motive tehnice” și i-au rugat să revină după câteva ore.
Pe fondul acestor evoluții, situația generală „pare să se agraveze”, potrivit Kyiv Post, care notează penurii în mai multe regiuni și restricții la vânzarea benzinei inclusiv în Moscova și Sankt Petersburg.
Separat, The Moscow Times a scris, citând analiștii de la Energy Intelligence, că volumele de rafinare din Rusia au coborât sub 4 milioane de barili pe zi în prima săptămână din iunie, cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani. Conform acelorași estimări, aproape o treime din capacitatea de rafinare – aproximativ 2,14 milioane de barili pe zi – este oprită din cauza atacurilor cu drone ucrainene.
În lipsa unor date oficiale detaliate despre disponibilitatea la nivel național, tabloul rămâne fragmentat: Rosneft transmite că își menține livrările către consumatorii considerați critici, în timp ce relatările din teren și estimările privind capacitatea de rafinare sugerează o presiune în creștere asupra pieței interne de combustibili.
Recomandate

Reducerea bruscă a producției la marile rafinării rusești de motorină riscă să strângă și mai mult piața globală a combustibililor , după ce atacurile ucrainene cu drone au forțat opriri și funcționare la capacități mult sub normal, potrivit HotNews , care citează calcule Reuters pe baza datelor din piața combustibililor. Jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină din Rusia au fost nevoite, în septembrie, să reducă puternic sau să oprească complet producția din cauza avariilor provocate de drone. Cele șase unități – Omsk, Kirishi, Taneco, Volgograd, NORSI și Perm – asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei. Din datele citate de Reuters, impactul operațional este sever: rafinăria Kirishi și-a oprit complet activitatea, iar Volgograd și NORSI funcționează la numai aproximativ 25% din capacitatea nominală. Pentru Taneco, atacată duminică, efectele nu puteau fi încă evaluate la momentul relatării, potrivit surselor Reuters citate de News.ro. Exporturi restricționate și ofertă globală mai mică Atacurile din ultimele luni au redus producția de combustibili și au determinat Moscova să restricționeze exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, războiul cu Iranul a redus oferta globală de combustibili, ceea ce amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , în primele opt luni din 2026, o rafinărie din Rusia a fost lovită cu succes, în medie, la fiecare trei zile. Înainte de introducerea restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră deja la mai puțin de un milion de tone în iunie, conform estimărilor traderilor, iar exporturile cumulate de motorină și motorină de calitate inferioară ajungeau la aproximativ 1,8 milioane de tone. Cu un an înainte, când rafinăriile funcționau normal, Rusia exporta aproximativ 2,5 milioane de tone de motorină pe lună, respectiv 3,3–3,4 milioane de tone dacă este inclusă și motorina de calitate inferioară. Turcia și Brazilia erau cei mai mari cumpărători, absorbind împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în iulie (context detaliat aici ). Presiune politică și efecte vizibile în SUA Criza motorinei din Rusia a ajuns și pe agenda președintelui american Donald Trump , care i-a cerut duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, susținând că deficitul rezultat „afectează întreaga lume” (detalii în HotNews ). Ucraina afirmă, la rândul ei, că rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime, în contextul atacurilor regulate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene (context în HotNews ). Presiunile asupra aprovizionării se văd și în SUA: prețul mediu național al motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru), potrivit GasBuddy, o evoluție sensibilă politic înaintea alegerilor intermediare din noiembrie (mai multe, în HotNews ). [...]

Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină. Cât costă acum motorina și ce înseamnă pentru șoferi Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație. În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt: Petrom și Socar: 10,91 lei/litru OMV, MOL și Rompetrol: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei. Benzina trece de 10 lei/litru în mai multe rețele Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru: Petrom și Socar: 9,99 lei/litru OMV, MOL și Lukoil: 10,05 lei/litru Rompetrol: 10,13 lei/litru Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol. Scenariul de risc: interdicție la export din SUA și efectul în Europa Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată. În analiza citată: SUA exportă aproximativ 1,4–1,6 milioane barili/zi de distilate petroliere (1,56 milioane barili/zi în T2 2026; 1,432 milioane barili/zi în iunie). Cererea mondială de motorină este estimată la circa 30 milioane barili/zi, astfel că exporturile americane ar reprezenta aproximativ 5% din cererea globală. Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa. Ce scumpire ar putea apărea în România și în ce interval În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA). Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina: de la aproximativ 10,95 lei/litru la circa 11,46 lei/litru (în varianta +0,51 lei), până la aproximativ 12,15 lei/litru (în varianta +1,20 lei). Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse. Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul , și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul . [...]

Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]

Motorina a trecut de 11 lei/l, iar benzina a depășit 10 lei/l în toate rețelele, ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe inflație , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor limite legale care restrâng spațiul de intervenție al statului, potrivit Profit . În stațiile OMV, motorina a urcat la 11,05 lei/l, iar în rețeaua Petrom a ajuns la 10,99 lei/l. Publicația notează că este „foarte probabil” ca și concurența (Rompetrol, MOL sau Lukoil), care vindea încă diesel-ul cu 1–3 bani sub 11 lei/l, să facă o mișcare similară în următoarele ore. Benzina a trecut de 10 lei/l și la ultimul „holdout” Pe segmentul benzinei, Petrom era ultima rețea care mai vindea sub 10 lei/l (9,99 lei/l), după ce Rompetrol, MOL și Lukoil urcaseră la 10,05 lei/l, nivel atins încă de miercuri în stațiile premium OMV. După majorarea de vineri, benzina a ajuns la 10,07 lei/l la Petrom și la 10,13 lei/l în stațiile OMV, ceea ce înseamnă că pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate rețelele mari. Context: concurență regională pe motorină și șocuri pe aprovizionare Profit leagă scumpirile de „situația tensionată” de pe piața carburanților, în special la motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”. În acest context, România a importat în august, pentru prima dată în istorie, motorină din Albania și Tunisia , potrivit datelor citate de publicație. Separat, Bloomberg News a relatat (citat de Profit) că Aramco și-a informat cel puțin doi clienți europeni din rafinare că nu vor primi țiței luna viitoare, după un atac asupra unei conducte-cheie din Arabia Saudită care face legătura cu Marea Roșie. De ce contează: statul are marjă limitată la acciză În paralel cu scumpirile, cadrul legal limitează intervenția prin acciză: Ministerul de Finanțe nu poate reduce acciza la motorină cu mai mult de 25%, ci doar poate prelungi cu două săptămâni aplicarea acestei reduceri, chiar dacă evoluția cotațiilor internaționale este nefavorabilă. Analiza pentru perioada 16–30 decembrie indică: variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM): +51,19% ; variație a prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM): +27,47% . Pentru comparație, în analiza pentru 1–15 septembrie, variațiile erau +45,65% (VPM) și +25,45% (VM). Cu toate acestea, reducerea accizei rămâne la 25%, prag stabilit de legislatori. [...]

România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE , un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi . Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania. Ținta de 90% și obligațiile europene Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat. Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți. De ce contează: prețul gazelor influențează și energia electrică Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august. Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate. Ce spune Ministerul despre facturi: electricitate și gaze Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori. În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața. [...]

Conducta Tuzla–Podișor este pregătită să preia gazele din Neptun Deep , iar acest lucru reduce riscul unui blocaj de infrastructură în momentul în care producția offshore va începe să intre în Sistemul Național de Transport (SNT), potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ion Sterian , directorul general al Transgaz, după o vizită de lucru la punctele-cheie de intrare a gazelor din proiectul Neptun Deep. Gazoductul Tuzla–Podișor, cu o lungime de 308,3 kilometri, este o investiție de aproximativ 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei). Conducerea Transgaz îl descrie drept cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de companie după BRUA și Onești–Ungheni–Chișinău. „Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.” Ion Sterian a mai spus, într-un interviu recent pentru Mediafax, că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor. Cum intră gazele în sistem: punctele vizitate În cadrul vizitei de lucru, șeful Transgaz a mers la: Stația de Robinete nr. 2 (SR2) a Transgaz, descrisă ca punct de plecare al gazoductului Tuzla–Podișor și punct de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă; Stația de Măsurare Gaze (SMGN) de la Tuzla a OMV Petrom, indicată ca punct de intrare a gazelor din Neptun Deep, care apoi ajung în SR2 și, mai departe, în conducta Tuzla–Podișor și în SNT. Context: ce înseamnă Neptun Deep Neptun Deep este proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Proiectul ar urma să intre în producție anul viitor și are o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Transgaz a publicat și parametri tehnici ai stației de măsurare a OMV Petrom de la Tuzla, între care debite nominale și maxime, limite minime de oprire și presiuni de intrare/ieșire (exprimate în milioane Smc/zi și bari). [...]