Știri
Știri din categoria Agricultură
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an, după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar. Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”.
România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor.
În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine.
România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie.
Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”.
Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe.
„Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene.
La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin.
„Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna.
Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei).
Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat.
În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”.
Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără:
Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală.
Recomandate
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția exporturilor de ovine și caprine din România , o decizie care menține presiunea pe un sector orientat puternic spre piețele din afara UE și riscă să lovească direct în veniturile crescătorilor. Informația este prezentată de Mediafax , care notează că măsura este justificată de Bruxelles prin riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare, după identificarea unui focar în județul Mureș. Decizia vizează exporturile către țări din afara Uniunii Europene, însă, potrivit vicepremierului și ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , restricția menține și interdicția deja aplicată pentru livrările către statele membre ale UE. Oficialul a criticat măsura, pe care o consideră disproporționată față de situația epidemiologică „existentă în prezent”. De ce contează: blocaj pe un canal esențial de vânzare Prelungirea interdicției vine într-un moment sensibil pentru zootehnia românească, în condițiile în care România și-a consolidat în ultimii ani poziția de lider european la exportul de ovine, iar în 2026 a avut „contracte și livrări record” către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, conform aceleiași surse. Creșterea ovinelor este una dintre activitățile economice de bază în multe zone rurale, mai ales în regiunile de deal și de munte. În acest context, restricțiile riscă să reducă capacitatea fermierilor de a valorifica producția destinată exportului, iar reprezentanții sectorului avertizează asupra unor pierderi importante pentru crescători și pentru industrie. Disputa: focar localizat versus restricții la nivel național Comisia Europeană își motivează decizia printr-un „risc ridicat” de răspândire a bolii, plecând de la focarul identificat în județul Mureș. Autoritățile române susțin însă că măsura afectează întreg teritoriul, deși focarul ar fi localizat și sub control sanitar-veterinar. Tánczos Barna a mai afirmat că alte state membre care au trecut prin situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Ce urmează: plan de acțiune pentru limitarea restricțiilor Vicepremierul a cerut Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte „de urgență” un plan de acțiune care să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul. Documentul ar urma să fie transmis Guvernului și Comisiei Europene, cu obiectivul de a limita restricțiile la zonele afectate și de a relua exporturile „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul autorităților, miza este ca măsurile de sănătate animală să rămână eficiente, fără să afecteze inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. [...]
Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]
Întârzierile la plata subvențiilor riscă să blocheze cash-flow-ul fermierilor , deși „toți banii” ar fi disponibili, iar problema ține mai degrabă de coordonare și execuție între instituții, potrivit Agrointel . Ministrul interimar Tanczos Barna a criticat public întârzierile la plățile pentru schemele de dezvoltare rurală și modul în care APIA și AFIR colaborează pentru închiderea campaniei de subvenții 2025. În emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, Tanczos Barna a spus că soluționarea problemelor a fost întârziată de lipsa de coordonare între instituții și de discuții administrative prelungite, în locul unei rezolvări rapide a blocajelor. În același timp, ministrul s-a declarat nemulțumit că, în loc să existe preocupare pentru soluții, funcționarii ar fi fost concentrați pe „pasarea vinei”. „DR-urile nu sunt plătite nici până acum și tot caută soluții APIA cu mai mult sau mai puțin succes. (…) Este inacceptabil din punctul meu de vedere. Dar o să închidem campania de plăți în câteva zile, avem toți banii la dispoziție, atât AFIR cât și APIA au toți banii.” Ce plăți au fost făcute și unde persistă blocajele Ministrul a indicat că, în cursul săptămânii, au fost făcute plăți din AFIR de „vreo 270 de milioane de lei” (luni, 16 iunie), iar plata ANT (Ajutoare Naționale Tranzitorii) ar fi ajuns la „97–98%”. În schimb, plățile pentru „DR-uri” (intervenții/scheme din zona dezvoltării rurale) ar fi rămas restante, cu „doar câteva” astfel de scheme încă în dificultate, conform declarațiilor sale. Tot el a avertizat că apropierea termenului final de plată (menționând un orizont de „două săptămâni”) face ca apariția repetată a problemelor să fie „extrem de frustrantă”. AFIR: întârzieri legate de disponibilul financiar, rezolvate prin ordin comun Tanczos Barna a afirmat că și la AFIR au existat probleme cu plățile și că instituția ar fi rămas în urmă „mai mult decât APIA”, însă cauza ar fi fost „disponibilul financiar” venit de la Ministerul Finanțelor. Potrivit ministrului, situația ar fi fost deblocată printr-un „ordin comun” între Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii, iar sumele necesare ar fi acum la dispoziție. De ce contează pentru fermieri și pentru piață Mesajul central al ministrului este că blocajul nu ar fi unul de finanțare, ci de funcționare administrativă între APIA și AFIR. Pentru fermieri, întârzierile la subvenții înseamnă presiune directă pe lichidități, într-un moment în care multe exploatații își calibrează plățile curente și investițiile în funcție de calendarul subvențiilor. În lipsa unor date suplimentare în material despre câți beneficiari sunt afectați sau ce sume mai sunt restante pe „DR-uri”, amploarea exactă a întârzierilor nu poate fi cuantificată doar din informațiile disponibile. [...]
Ministerul interimar al Agriculturii mută sprijinul pentru zootehnie în Parlament , prin programe de ajutor pentru crescătorii de porci și bovine și un proiect de lege care înăsprește măsurile contra pestei porcine africane , potrivit Mediafax . Mesajul lui Tanczos Barna este că intervențiile ar trebui să continue „indiferent dacă există sau nu un guvern cu puteri depline”. Vicepremierul UDMR a transmis că fermierii au nevoie „urgent” de soluții și sprijin, iar demersurile inițiate vizează atât finanțarea unor segmente din zootehnie, cât și controlul mai strict al riscurilor sanitare care afectează sectorul porcin. „Fermierii au nevoie urgent de soluţii şi sprijin, indiferent dacă ţara are sau nu un guvern cu puteri depline. De aceea, astăzi am iniţiat în Parlament programe de sprijin pentru crescătorii de porci şi bovine şi am depus un proiect de lege pentru combaterea mai eficientă a pestei porcine africane.” Ce sprijin financiar este propus pentru crescători Pentru crescătorii de bovine, programul prevede un sprijin de 68 de euro/cap de bovină (aprox. 340 lei ), pentru toate animalele cu vârsta de cel puțin 22 de luni. Pentru sectorul porcin, sprijinul anunțat este: aprox. 12 euro/loc de cazare (aprox. 60 lei ) pentru porcii de îngrășare; aprox. 14 euro/loc de cazare (aprox. 70 lei ) pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Proiect de lege: măsuri mai dure împotriva pestei porcine africane În paralel cu programele de sprijin, Tanczos Barna spune că a depus un proiect de lege care introduce măsuri mai dure pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane. Printre prevederile menționate se află sancțiuni pentru transportul și comerțul ilegal cu animale vii, posibilitatea confiscării mijloacelor de transport folosite și măsuri pentru limitarea răspândirii bolii în populația de mistreți. Materialul nu precizează calendarul parlamentar sau bugetul total al programelor, astfel că rămâne de văzut în ce formă vor fi adoptate și când ar putea intra efectiv în aplicare. [...]
România intră în noul sezon cu prețuri sub presiune, dar cu avantaj la export. Odată cu recoltarea orzului și cu o piață regională foarte competitivă, fermierii se confruntă cu cotații care rămân strâns legate de fluxurile din bazinul Mării Negre și de volatilitatea burselor, arată o analiză publicată de Agrointel . România este deja „în plin” la recoltatul orzului, într-un context în care oferta ridicată din Europa și concurența din regiune mențin presiunea pe prețuri. Pentru orz, evaluarea indicată în analiză este de 175 euro/tonă (aprox. 880 lei) DAP Constanța (DAP = livrat la punctul convenit, cu transportul plătit până acolo). În același timp, cererea din Orientul Mijlociu rămâne un sprijin pentru exporturile românești, cu importatori tradiționali precum Arabia Saudită și Iordania activi în special la grâu și orz, ceea ce ajută România să rămână competitivă pe piețele externe. România, lider la exportul de grâu în UE Potrivit datelor citate în analiză ( Comisia Europeană ), România ar urma să încheie sezonul pe locul 1 în clasamentul exportatorilor de grâu din Uniunea Europeană, cu 7,10 milioane tone. La nivelul UE, până la 14 iunie: exporturile totale de grâu au ajuns la 22,38 milioane tone, cu aproximativ 7% peste nivelul din 2024/25; exporturile de orz au urcat la 8,61 milioane tone; importurile de porumb s-au situat la 17,22 milioane tone, cu 10% sub nivelul anului precedent. Prețuri la Constanța: grâu, orz și rapiță (recolta 2026) Pentru vineri, 19 iunie, analiza indică următoarele niveluri DAP Constanța: grâu panificație: 1.020 lei/tonă ; grâu furaj: 985 lei/tonă ; orz: 910 lei/tonă ; rapiță: 487 lei/tonă . Bursele și Marea Neagră: volatilitate fără direcție, competiție dură Pe Euronext, grâul (scadența septembrie) a închis la 203,50 euro/tonă, după ce și-a întrerupt tendința de creștere, pe fondul scăderilor de la Chicago și al unui dolar mai puternic. Un element de sprijin a venit din achizițiile Algeriei (aprox. 800.000 tone), însă ofertele din zona Mării Negre au fost dominante, în intervalul 264–265 dolari/tonă C&F (cu 5 dolari/tonă sub licitația din luna mai, conform analizei). La porumb, MATIF (scadența noiembrie) a urcat la 212 euro/tonă, susținut de îngrijorările legate de valul de căldură din Franța și de reducerea estimărilor privind suprafața cultivată cu porumb în această țară. În regiunea Mării Negre, analiza notează o temperare a prețurilor la grâul rusesc (237,50 dolari/tonă) și presiune în Ucraina, unde grâul de panificație este indicat la 214–221 dolari/tonă CPT-port, iar cel furajer la 210–217 dolari/tonă CPT-port. Pentru orzul ucrainean din noua recoltă, cotațiile menționate sunt de 220–223 dolari/tonă FOB, respectiv 203–206 dolari/tonă CPT-port. Pentru începutul lunii iulie, analiza sugerează că o revenire a prețurilor la orz ar putea fi susținută de cererea din China și de acoperirea insuficientă a contractelor forward, însă pe termen scurt presiunea rămâne ridicată din cauza ofertei sezoniere. [...]
