Știri
Știri din categoria Agricultură
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an, după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar. Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”.
România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor.
În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine.
România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie.
Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”.
Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe.
„Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene.
La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin.
„Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna.
Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei).
Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat.
În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”.
Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără:
Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală.
Recomandate
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Prelungirea restricțiilor la ovine riscă să împingă rapid costurile fermelor în sus , pe fondul animalelor rămase nevândute și al blocajului la export, iar peste 100.000 de familii de oieri ar putea ajunge în dificultate, potrivit unei estimări a organizațiilor de crescători citate de Agronet . Cifra a fost avansată de Constanța Ștefan , președinta Asociației Agricole Țara Loviștei , într-o declarație pentru Radio România Antena Satelor, fără a fi însoțită de o statistică oficială în materialul citat. Animalele care ar fi trebuit vândute rămân în exploatații, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa, tratamentele și forța de muncă. Presiunea este mai mare în fermele care și-au dimensionat rezervele și spațiile pentru un efectiv mai mic pe timpul iernii, iar acumularea de animale înainte de sezonul rece poate amplifica rapid necesarul de hrană și muncă. Două blocaje diferite: circulația internă vs. exporturile Crescătorii reclamă două tipuri de restricții care se suprapun: limitarea temporară a circulației animalelor în interiorul țării și blocarea exporturilor. Constanța Ștefan consideră justificată oprirea deplasărilor pentru 30 de zile, pentru limitarea pestei micilor rumegătoare, dar solicită reluarea comerțului înainte de începutul lunii septembrie. Publicația amintește însă că această dată este o cerere a organizației, nu un termen oficial. Separat, Agronet a relatat că restricțiile europene pentru exporturile de ovine și caprine din România sunt prevăzute până la 31 decembrie 2026, iar o ridicare mai devreme ar necesita o nouă decizie susținută de date epidemiologice, trasabilitate și acceptarea condițiilor sanitar-veterinare de către partenerii comerciali. Cu alte cuvinte, expirarea unei măsuri interne nu redeschide automat exporturile către UE sau către țări terțe. Efectele economice imediate în ferme Menținerea animalelor în ferme peste perioada planificată poate produce, potrivit materialului, trei efecte directe: creșterea consumului de furaje înaintea sezonului rece; aglomerarea exploatațiilor și a centrelor de colectare; slăbirea puterii de negociere a crescătorilor, dacă oferta internă depășește capacitatea abatoarelor și cererea locală. Constanța Ștefan avertizează că fermierii fără rezerve de hrană ar putea ajunge să accepte prețuri foarte mici pentru a reduce efectivele, însă articolul nu include cotații, volume de animale nevândute sau o evaluare financiară agregată a pierderilor. Vaccinarea și trasabilitatea, condiții pentru reluarea piețelor Asociația Agricolă Țara Loviștei se opune vaccinării generalizate și susține intervenția în centrele de carantină destinate exportului, invocând riscul ca vaccinarea întregului efectiv să extindă restricțiile asupra animalelor și produselor. În paralel, reprezentanți ai procesării au cerut măsuri țintite, de teama pierderii piețelor pentru carne și lapte, dar amploarea restricțiilor depinde de strategia sanitar-veterinară aprobată și de regulile fiecărei piețe importatoare. Pentru orice redeschidere, articolul indică drept elemente-cheie controlul focarelor, identificarea și trasabilitatea animalelor (urmărirea lor în lanțul de mișcare și comercializare), supravegherea transporturilor și respectarea condițiilor impuse de statele importatoare. Până la o decizie oficială, crescătorii nu au un calendar confirmat pentru reluarea livrărilor externe. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
România importă anual fructe de pădure de peste 25 mil. euro , în timp ce cadrul de autorizare limitează achiziția internă , ceea ce împinge o parte din recoltarea spontană în zona sancțiunilor și lasă nevalorificat un potențial local, potrivit Ziarul Financiar . În context, presa locală a relatat recent despre confiscarea a aproape 700 de kilograme de afine și hribi de către polițiști în județele Alba și Cluj, un episod care readuce în discuție tensiunea dintre producția spontană (ciuperci și fructe de pădure) și regulile de colectare/comercializare. Blocajul operațional: cantități aprobate vs. producție reală Reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA susțin că, în fiecare an, există zone în care producția de afine, hribi, ciuperci și alte produse forestiere depășește cantitățile aprobate prin studiile de evaluare și autorizațiile de achiziție. În aceste condiții, firmele pot cumpăra legal doar cantitatea înscrisă în autorizație, chiar dacă au: capacități de procesare; contracte comerciale; piețe de desfacere. Asociația spune că ordinul care reglementează domeniul ar trebui actualizat, astfel încât regulile să reflecte mai bine variațiile de producție din teren. Miza economică și socială: venituri locale vs. importuri Dincolo de cifrele importurilor (peste 25 mil. euro anual, adică aprox. 125 mil. lei), flora spontană este prezentată ca sursă de venit pentru persoane fără alt loc de muncă, inclusiv pentru oameni cu acces limitat la educație, care își susțin familia din cules. În același timp, aceste produse ar putea acoperi o parte din cererea care ajunge să fie satisfăcută prin importuri, însă, în forma actuală, sistemul ajunge să penalizeze culegătorii și să limiteze achiziția legală din piața internă. [...]
