Știri
Știri din categoria Companii
O posibilă problemă tehnică în ultimele minute ale unei licitații online ANAF pune sub semnul întrebării corectitudinea adjudecării unor ceasuri de lux, în condițiile în care regulamentul platformei prevede prelungirea automată a procedurii dacă sistemul devine indisponibil în finalul licitației, potrivit Mediafax.
Un ceas Jaeger-LeCoultre Reverso Platinum Number Two Tourbillon a fost adjudecat cu 159.271 de lei, după o licitație încheiată vineri, 19 iunie 2026, la ora 08:00. Conform datelor afișate pe platforma ANAF, ultima ofertă din istoricul public a fost depusă la 07:44:09. Prețul de pornire a fost 117.975 de lei, iar evaluarea ANAF – 157.300 de lei.
Ceasul este descris ca Jaeger-LeCoultre Reverso Platinum Number Two Tourbillon (referință 270.6.48), cu carcasă din platină, coroană din aur, curea din piele și geam safir. Ca reper de piață, pe Chrono24 aceeași referință apare listată între 50.350 de euro (aprox. 263.527 de lei) și 68.000 de euro (aprox. 355.905 lei), la cursul de 5,2339 lei/euro.
În același timp, ANAF notează în descriere că bunul era uzat, cu carcasa zgâriată, mecanism cu ulei uscat și necesita revizie. Instituția mai precizează că vizionarea efectivă nu era posibilă, ceasul fiind depus în tezaurul Trezoreriei București.
Al doilea ceas menționat este un Richard Mille RM016. Prețul de pornire a fost 184.222,50 lei, iar valoarea de evaluare afișată de ANAF – 245.630 de lei. În istoricul public al licitației apar nouă oferte, ultima la 07:45:32, în valoare de 257.911 lei.
Și aici, comparația cu piața ridică întrebări: pe Chrono24, modele Richard Mille RM016 sunt listate de la aproximativ 64.304 euro (aprox. 336.561 de lei) până la 110.000 de euro (aprox. 575.729 de lei), în funcție de variantă, stare și dotări, unele listări depășind aceste valori.
O sursă citată de publicație susține că „site-ul ar fi fost picat în timpul licitării, iar la revenirea online a platformei produsele erau deja achiziționate”, iar participanții nu ar fi putut plasa oferte cât timp platforma nu a funcționat.
Regulamentul eLicitațiiANAF prevede că, dacă apare o indisponibilitate tehnică în ultimele 15 minute ale unei licitații, procedura se prelungește automat cu 24 de ore. În cazul ceasului Jaeger-LeCoultre, ultima ofertă este la 07:44:09, iar închiderea la 08:00 – adică exact în fereastra în care o eventuală cădere a platformei ar fi trebuit, conform regulilor, să declanșeze prelungirea.
Miza este una operațională și de încredere: în licitațiile online, minutele finale pot influența decisiv prețul, mai ales la bunuri rare, unde concurența poate crește rapid valoarea de adjudecare.
Mediafax notează că a solicitat ANAF un punct de vedere privind problemele semnalate în timpul licitației și clarificări despre aplicarea regulii de prelungire automată, însă până la publicare instituția nu a transmis un răspuns.
Recomandate
Reconstrucția Ucrainei poate deschide companiilor din România acces la proiecte regionale pe termen lung , iar băncile cu prezență în ambele piețe mizează pe rolul de „conector” între finanțare și parteneriate comerciale, potrivit Raiffeisen Bank . Mesajul a fost discutat la București în cadrul conferinței „Bridging Opportunities for Ukraine’s Reconstruction ”, organizată de Asociația B-Leader și Doingbusiness.ro, cu susținerea Raiffeisen Bank România. Evenimentul a fost construit ca o platformă de dialog între companiile interesate să exploreze piața ucraineană și actorii care pot contribui la dezvoltarea de proiecte și parteneriate, într-un context în care reconstrucția este descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte economice ale Europei pentru următorul deceniu. Ce caută companiile și unde încearcă să se poziționeze banca În intervenția sa, Cristian Sporiș , vicepreședinte și Head of Corporate & Investment Banking la Raiffeisen Bank România, a pus accentul pe faptul că oportunitățile nu se reduc la investiții și infrastructură, ci țin de capacitatea de a construi relații de încredere și de a lucra cu parteneri care pot oferi predictibilitate într-o perioadă de transformare. „Rolul nostru merge dincolo de finanțare și înseamnă, în egală măsură, capacitatea de a conecta parteneri economici, de a facilita colaborări și de a crea punți între comunitățile de afaceri din România și Ucraina.” Raiffeisen Bank își leagă această poziționare de prezența simultană în România și Ucraina, care îi oferă, potrivit comunicatului, o perspectivă directă asupra ambelor piețe și posibilitatea de a susține conexiuni între companiile interesate de extindere sau de noi oportunități de business. Banca mai indică drept avantaj modelul de funcționare al Grupului Raiffeisen, aplicat în țările în care este prezent, ca element de continuitate și standardizare pentru companiile care intră pe o piață nouă. Cine a participat și ce urmează Conferința, moderată de Cristian Leonte, i-a avut ca speakeri, între alții, pe ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, pe Ionuț Dumitru (economist-șef, Raiffeisen Bank România), precum și pe reprezentanți ai Raiffeisen Bank Ucraina (Yurii Raksha și Oleksandr Pecherytsyn). Într-un panel dedicat oportunităților și investițiilor au fost prezenți și reprezentanți ai unor companii precum Concelex, ROCA Industry, Meva Concept, Vodafone România, ENEVO Group și PwC România. Raiffeisen Bank România și Asociația B-Leader spun că vor continua dialogul început prin acest eveniment, cu obiectivul de a oferi un cadru structurat în care companiile să poată identifica oportunități concrete, parteneri și proiecte cu impact pe termen lung. În a doua parte a anului, Asociația B-Leader anunță continuarea platformei „Be Inspired. Make It Happen”, cu evenimente la Oradea, Brașov și Cluj-Napoca. [...]
Cea mai mare fabrică de contoare din România a ajuns la licitație, cu un preț de pornire de 22,7 milioane euro (aprox. 114 milioane lei). Activele AEM SA din Timișoara sunt scoase la vânzare ca pachet imobiliar și mobil, în contextul falimentului companiei și al unor datorii totale cu drept de vot de peste 404 milioane lei, potrivit Profit . Pachetul scos la licitație include un teren intravilan de aproape 6 hectare, cu construcții industriale și administrative, plus utilaje și echipamente industriale, aparate și instalații de măsurare, mobilier, stocuri și alte bunuri mobile. Prețul de pornire este de 22.676.994 euro, fără TVA (aprox. 114 milioane lei). Calendarul licitației și condițiile de participare Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire, fără TVA, iar caietul de sarcini (obligatoriu) costă 25.000 lei plus TVA. Termenele anunțate sunt: data limită de înscriere: 24 iunie; prima ședință de licitație: 25 iunie. De ce contează: recuperarea creanțelor și miza industrială Falimentul AEM SA a fost declarat după ce un plan de reorganizare a fost respins de creditori în toamna anului trecut. În tabelul de datorii, totalul creanțelor cu drept de vot depășește 404 milioane lei, cei mai mari creditori fiind ANAF (155,8 milioane lei) și Exim Banca Românească (121,2 milioane lei). Vânzarea activelor este, în acest context, un pas-cheie pentru recuperarea parțială a creanțelor, dar și un test pentru interesul investitorilor față de o capacitate industrială locală într-o zonă sensibilă pentru sectorul energetic (contorizare și măsurare). Context: compania, acționariatul și performanța financiară Acționarii AEM SA sunt Ionel Pepenică (53,6204%), Luxten Lighting Company (24,2941%), Tiberiu Hidi (15%), Cosmin Ciovică (5%) și alții (2,09%). În 2023 (ultimul an cu date publice raportate la Ministerul Finanțelor), compania a avut pierderi de aproape 58 milioane lei, la venituri totale de 57,5 milioane lei și un efectiv mediu de 535 de angajați. În 2014, considerat cel mai bun an din istoria recentă, AEM SA a raportat profit net de peste 29 milioane lei, încasări de circa 293 milioane lei și 1.300 de salariați. Totodată, în 2020 a fost deschis un dosar penal de înșelăciune, cu prejudiciu estimat atunci pentru AEM SA la circa 60 milioane euro (aprox. 303 milioane lei). Piața contoarelor: precedentul care a dus la schimbări de reguli În 2022, pe piața locală a fost consemnată o criză de contoare, pusă pe seama problemelor logistice generate de războiul din Ucraina, dar și de seceta din Taiwan și de tensiunile geopolitice Taiwan–China. Situația a obligat ANRE să schimbe legislația secundară, astfel încât consumatorii și prosumatorii să își poată cumpăra singuri contoare de energie electrică. [...]
Intel își separă ambalarea avansată într-o linie de business dedicată și îl numește pe Seok-Hee Lee (fost CEO SK hynix) vicepreședinte executiv în cadrul Intel Foundry, într-o mișcare menită să accelereze capacitatea companiei de a livra integrare „la nivel de sistem” pentru clienți, potrivit Wccftech . Lee va raporta direct către CEO-ul Intel, Lip-Bu Tan , și va conduce „toată” zona de ambalare avansată (advanced packaging), integrare de sistem, dezvoltare de tehnologii „back-end” (etapele de după fabricarea plachetelor de siliciu, precum asamblarea și testarea) și producția back-end. Intel își motivează decizia prin creșterea importanței și complexității ambalării, văzută ca un factor-cheie pentru performanță, eficiență energetică și integrare eterogenă în sisteme de inteligență artificială. În comunicatul Intel citat de publicație, Lip-Bu Tan leagă numirea de pregătirea companiei pentru creșterea volumelor în tehnologii de ambalare avansată, menționând explicit EMIB-T și HBI, pe care Intel ar urma să le ducă „la volum mare” pentru clienți și parteneri. Ce se schimbă operațional în Intel Foundry Noua structură separă mai clar responsabilitățile între „front-end” (fabricarea efectivă a cipurilor) și „back-end” (ambalare, integrare, asamblare): Seok-Hee Lee preia ambalarea avansată, integrarea de sistem, dezvoltarea și producția back-end. Naga Chandrasekaran , vicepreședinte executiv Intel Foundry, rămâne responsabil de dezvoltarea și producția „front-end” și de accelerarea ramp-up-ului pentru Intel 18A , Intel 14A și tehnologiile viitoare; el păstrează și atribuții legate de „design enablement” și funcțiile comerciale orientate către clienți. Intel susține că acest model operațional „mai focalizat și scalabil” ar trebui să crească încrederea clienților și partenerilor în capacitatea companiei de a livra „cu viteză, consistență și predictibilitate”. De ce contează: ambalarea avansată devine un diferențiator comercial Mesajul central al Intel este că, pe fondul cererii pentru integrare la nivel de sistem în AI și calcul de înaltă performanță, ambalarea avansată nu mai este doar o etapă de producție, ci o componentă care poate diferenția oferta Intel Foundry. Numirea unui executiv cu experiență în organizații tehnologice și de producție la scară mare (inclusiv la SK hynix și SK On, conform textului) sugerează o miză pe execuție și pe creșterea capacității back-end, nu doar pe dezvoltarea nodurilor de fabricație. Alte schimbări de management În același anunț, Intel a mai precizat că vicepreședintele executiv Navid Shahriari se va retrage, după o carieră de 37 de ani în companie. [...]
Piața uleiului vegetal din retail a urcat la 2,1 mld. lei în 2025, dar ritmul de creștere s-a temperat , după vârful alimentat de șocurile din pandemie și de războiul Rusia–Ucraina, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele companiei de cercetare Euromonitor . Valoarea vânzărilor din retail a crescut cu 80% față de 2018, pe fondul scumpirilor și al volatilității materiilor prime agricole, care s-au transferat în prețul uleiului de floarea-soarelui. Ulterior, avansul s-a mai domolit: în intervalul 2022–2025, piața a crescut în valoare cu 20%, conform calculelor ZF. Ce a împins piața în sus și de ce contează pentru companii În primii ani ai perioadei analizate, creșterea a fost susținută de un cumul de factori care au amplificat inflația și costurile din lanțul agroalimentar: pandemia de COVID-19 și războiul dintre Rusia și Ucraina, cu efecte în prețurile îngrășămintelor, ale materiilor prime și în volatilitatea cerealelor și oleaginoaselor. Pentru producători și retaileri, temperarea creșterilor după 2022 sugerează o piață care intră într-o etapă mai puțin „inflation-driven” (condusă de scumpiri) și mai competitivă, în care diferențierea de brand și poziționarea la raft pot cântări mai mult în menținerea marjelor. Liderul pieței rămâne, dar pierde teren Untdelemn de la Bunica, brand al producătorului Expur , a rămas liderul pieței de uleiuri vegetale, cu o cotă de 9% în 2025, potrivit Euromonitor. Față de 2024, brandul a pierdut un punct procentual. În același timp, un grup de branduri concurente – Unisol, Floriol și Unirea (Bunge) – au cumulat împreună 14% din piață, ceea ce indică o presiune competitivă ridicată în segmentul de masă, chiar dacă liderul își păstrează poziția. [...]
Intel își leagă relansarea de recrutări-cheie în CPU și GPU , după ce CEO-ul Lip-Bu Tan spune că a fost convins să preia conducerea companiei cu miza explicită de a „salva Intel”, potrivit Wccftech . Mesajul central dintr-un podcast recent este că noua strategie pune accent pe accelerarea dezvoltării de siliciu pentru inteligență artificială și pe întărirea capacităților interne de arhitectură, în paralel cu extinderea activității de producție pentru clienți (foundry – fabricarea de cipuri pentru terți). Recrutări de vârf pentru „motorul de creștere” în AI Tan afirmă că Intel a angajat deja „un arhitect de top” pentru GPU și că intenționează să aducă „unul sau doi” arhitecți CPU de prim rang. Scopul declarat este construirea de cipuri „specializate” (purpose-built) pentru sarcini diferite din zona „agentic AI” – un tip de AI orientat spre agenți software care execută autonom sarcini și fluxuri de lucru. În logica operațională a planului, recrutările sunt prezentate ca un accelerator pentru: dezvoltarea de GPU-uri orientate spre AI; diversificarea arhitecturilor CPU în funcție de încărcări de lucru; consolidarea unei foi de parcurs care să lege CPU, GPU, ambalare avansată și producție. Foundry și ambalarea avansată, parte din aceeași ofertă În același context, Tan discută despre direcția Intel Foundry și despre ideea că Arm ar putea folosi, într-o formă, capacitățile de producție ale Intel (dincolo de licențierea de proprietate intelectuală). Informația este prezentată ca indiciu, nu ca acord confirmat. Totodată, CEO-ul leagă atractivitatea pentru clienți de combinația dintre tehnologii de proces și ambalare avansată (EMIB și Foveros sunt menționate ca exemple), respectiv de nodurile 18A-P/14A. Context: de ce a acceptat rolul și cum își poziționează competiția Tan spune că a fost pe lista de candidați pentru funcția de CEO încă din 2021, dar a refuzat atunci, invocând un angajament față de succesorul său de la Cadence. În podcast, el descrie și presiunea din industrie de a nu prelua Intel, pe fondul riscului ridicat al unei redresări. În privința competiției, Tan recunoaște succesul NVIDIA și AMD și spune că o respectă pe Lisa Su, CEO AMD, pe care o descrie drept prietenă apropiată. Ce urmează, din ce reiese din declarații Din declarațiile citate, direcția imediată pare să fie întărirea echipelor de arhitectură și împingerea mai rapidă a produselor pentru AI, în paralel cu încercarea de a crește tracțiunea Intel Foundry. Calendarul și rezultatele concrete ale recrutărilor (cine sunt numele, când intră în rol și ce produse livrează) nu sunt detaliate în material și rămân, deocamdată, neclare. [...]
Revenirea românilor din Spania începe să se vadă în economie, inclusiv prin afaceri mutate sau extinse în România , pe fondul scăderii accelerate a comunității românești din Peninsula Iberică, potrivit Libertatea . Datele Institutului Național de Statistică din Spania (INE) arată că numărul românilor rezidenți în Spania a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025, de la aproape 897.203 persoane (vârful înregistrat) la 609.270. Tendința continuă: conform datelor provizorii ale INE, aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie și 1 aprilie 2025. Ce alimentează întoarcerea și de ce contează economic În material sunt indicate mai multe cauze care împing decizia de întoarcere: accesul dificil la locuințe în Spania, șocul pandemiei de COVID-19 și îmbunătățirea nivelului de trai din România. În paralel, românii rămân o comunitate importantă în Spania: reprezintă 8,8% dintre persoanele născute în alte țări care locuiesc acolo, fiind depășiți doar de marocani (14%). Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, pune accent pe efectul pandemiei asupra economiei spaniole și pe diferențele care s-au redus între România și Spania prin creșterea salariilor și a prestațiilor sociale în România. El avertizează că fenomenul poate afecta economia spaniolă prin pierderea de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată. Semnalul din mediul de afaceri: antreprenori care își mută centrul de greutate în România Un exemplu prezentat este cazul lui Marius și al soției sale, Andreea, care s-au întors în România în vara lui 2021, după ce pandemia le-a lovit activitățile din Barcelona, în timp ce afacerea lor cu cafea de specialitate din România a crescut puternic pe fondul comenzilor online. În prezent, compania lor are o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), operează trei cafenele și are aproximativ 30 de angajați, potrivit aceleiași surse. „Aveam agenda plină cu evenimente pentru mai bine de un an, dar totul s-a prăbușit brusc. Veniturile au scăzut dramatic și am reușit să rezistăm doar un an din economii”, povestește Marius. Întoarcerea, reflectată și în datele din România Libertatea notează că statisticile din România indică 47.044 de cetățeni întorși din Spania în 2024, după 51.316 persoane în anul precedent. Tot anul trecut au fost depuse aproape 10.000 de cereri pentru ajutoare familiale la Ministerul Muncii din România de către familii venite din Spania. În plus, un sondaj realizat de Cult Market Research în 2023 arăta că 59% dintre românii stabiliți în Spania își doreau să revină în România, cu 11 puncte procentuale mai mult decât românii din Italia și Germania. La ce să ne așteptăm Din informațiile prezentate, fenomenul pare susținut de factori structurali (locuințe, costuri, piața muncii) și de diferențe care s-au redus între România și Spania. Pentru companiile din România, miza este dublă: creșterea disponibilității de forță de muncă și apariția unor inițiative antreprenoriale aduse „acasă”, în timp ce pentru Spania riscul este pierderea unei părți din lucrătorii care au acoperit ani la rând deficitul de personal în mai multe sectoare. [...]
