FAPPR avertizează că instabilitatea politică poate bloca fondurile europene pentru agricultură - fermierii riscă întârzieri la subvenții și costuri mai mari pe fondul unui euro mai scump

Căderea guvernului riscă să blocheze bani europeni și să scumpească inputurile, lovind direct marjele fermierilor , avertizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) , într-o declarație pentru Ziarul Financiar . Miza imediată, în plină campanie agricolă, este accesul la finanțare și predictibilitatea plăților, într-un sector deja expus riscului meteo. FAPPR anticipează cel puțin trei riscuri majore pentru fermieri după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură (5 mai) : blocajul fondurilor europene, întârzierea plății subvențiilor și creșterea costurilor pe fondul dependenței de importuri pentru îngrășăminte, pesticide, carburanți și echipamente. Asociația are peste 1.800 de membri care lucrează circa 2 milioane de hectare. Fondurile europene și subvențiile, sub presiunea unui guvern interimar Potrivit Alinei Crețu, primul risc este blocarea fondurilor europene, în condițiile în care un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru și nu poate debloca tranșe noi. În luna mai, când lucrările de sezon sunt în desfășurare, fermierii care au investit în culturile de primăvară bazându-se pe subvenții și plăți compensatorii nu mai au certitudinea calendarului de încasare. „Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi.“ Crețu mai spune că incertitudinea se vede rapid în deciziile de finanțare: credite refuzate de bănci și achiziții de inputuri făcute în condiții mai dificile. Cursul valutar: euro mai scump, costuri mai mari și marje mai mici Al doilea risc indicat de FAPPR este presiunea pe cursul de schimb și pe costul finanțării. Agricultura românească este „masiv dependentă de importuri” pentru o parte importantă din inputuri, astfel că orice depreciere a leului se transmite direct în costuri. În acest context, Ziarul Financiar notează că euro a atins 5,2688 lei, curs de referință BNR, iar Crețu avertizează că un euro mai scump înseamnă marje mai mici sau pierderi directe, fără posibilitatea unei ajustări rapide. Lipsa deciziilor într-un moment critic și semnalul către investitori Al treilea risc ține de absența deciziilor „tocmai când era nevoie de măsuri urgente” în agricultură: activarea mecanismelor de sprijin europene, negocieri pentru flexibilitate cu Bruxelles-ul și stabilirea cadrului de lucru pentru perioada imediat următoare. În viziunea FAPPR, un cabinet interimar nu poate livra aceste măsuri. În plus, Crețu atrage atenția asupra efectului de încredere: instabilitatea politică ar întări percepția de impredictibilitate, cu impact în proiecte amânate și finanțări retrase, într-un sector care, spune ea, continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată local. În final, reprezentanta FAPPR cere rapiditate din partea clasei politice, argumentând că agricultura are „o fereastră de câteva săptămâni” în care deciziile influențează recolta acestui an. [...]