Știri
Știri din categoria Agricultură

Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România, o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit.
Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE).
Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție.
Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică.
Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro.
Recomandate

Accesul produselor agroalimentare pe piața unică a UE ar trebui condiționat de respectarea acelorași norme de producție , pentru a evita concurența neloială și distorsiuni de cost în lanțul alimentar, a declarat Emil Dumitru , secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit Profit . Oficialul a spus că „Europa trebuie să se hotărască” în privința regulilor comune: dacă piața unică funcționează cu standarde stricte pentru producătorii europeni, atunci și produsele care intră pe această piață ar trebui să fie supuse acelorași cerințe. Mercosur , văzut prin prisma regulilor pieței unice Emil Dumitru a susținut că discuția despre Mercosur nu ar trebui tratată ca un „acord” clasic, ci ca o problemă de funcționare a pieței unice europene, unde regulile de producție sunt stricte, în timp ce unele produse din afara UE nu s-ar supune acelorași reguli. Presiune bugetară și ținte de producție „mai mult cu mai puțin” În același context, secretarul de stat a afirmat că Uniunea Europeană își propune „să producem mai mult cu mai puțin”, obiectiv pe care l-a descris ca dificil de atins. El a invocat și o reducere a bugetului UE, de la 385 miliarde euro la 284 miliarde euro, menționând totodată că României îi sunt alocate 16,47 miliarde euro în cadrul financiar multianual. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]

Ministerul Agriculturii pregătește reevaluarea regulilor și a despăgubirilor pentru pesta porcină africană , după ce măsurile aplicate până acum „nu au produs efectele așteptate”, iar orice nouă decizie de reglementare ar urma să vină abia după această analiză, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a transmis că s-a întâlnit la Oradea cu marii producători de porc din vestul țării, în cadrul unui demers de consultare cu producători, procesatori și retaileri, pentru a identifica soluții la problemele sectorului suin. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat că obiectivul este eradicarea pestei porcine africane și susținerea consumului de carne proaspătă produsă în România. Ce se schimbă în abordarea autorităților Potrivit ministrului, direcțiile urmărite includ atât măsuri de sprijin economic, cât și cerințe operaționale pentru ferme: sprijinirea producătorilor autohtoni, astfel încât carnea de porc proaspătă produsă în România să fie preferată de procesatori și să ajungă la consumatori în cantități mai mari; combaterea „mai eficientă” a pestei porcine africane, care afectează atât fermele mari, cât și gospodăriile mici; utilizarea de tehnologii moderne în marile ferme, cu respectarea normelor de mediu și pentru o „bună conviețuire” cu comunitățile locale. Tanczos a mai arătat că creșterea porcilor în gospodării ține de „tradiția și identitatea rurală românească”, dar că acest model trebuie însoțit de educare și conștientizarea responsabilității fiecărui crescător. Despăgubiri, acorduri comerciale și noi forme de sprijin Ministrul interimar a precizat că autoritățile analizează trei paliere: despăgubiri pentru fermieri, acorduri comerciale și noi măsuri de sprijin pentru sectorul suin, în limitele regulilor europene. În privința despăgubirilor, el a afirmat că este verificată situația legislației și că ar urma să fie adoptate normele necesare pentru ca fermierii afectați de restricții să fie „despăgubiți corect”. Separat, este analizată posibilitatea unor acorduri comerciale cu Republica Moldova și Ucraina, care „ar putea fi o piață de desfacere” pentru producătorii români. Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt indicate termene, bugete sau forma concretă a viitoarelor reglementări, iar ministrul vorbește despre măsuri imediate care pot fi luate și în condițiile unui guvern interimar, plus o analiză pentru noi instrumente de sprijin. [...]

România riscă o presiune competitivă mai mare pe fermieri dacă importurile din Mercosur intră pe piața UE fără controale și reguli echivalente , au avertizat participanți la o conferință despre „diplomație în agribusiness”, potrivit AGRO TV . Evenimentul, organizat de AgroTV în parteneriat cu Profit.ro la InterContinental Athenee Palace Bucharest, a pus în discuție securitatea alimentară, accesul pe piețele externe și, mai ales, diferențele de standarde între producția din UE și cea din afara Uniunii — un subiect cu impact direct asupra costurilor și competitivității producătorilor locali. Mercosur: miza pentru piața românească este „egalitatea de reguli” Unul dintre punctele centrale ale dezbaterii a fost acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur și efectele potențiale asupra pieței din România, în condițiile în care fermierii europeni operează sub reguli mai stricte de producție. Fostul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (în prezent deputat) a cerut controale mai stricte pentru produsele agroalimentare provenite din statele Mercosur, invocând diferențe de reglementare privind utilizarea antibioticelor, hormonilor și a unor pesticide. „Noi nu putem creşte pui cu antibiotic. Noi nu putem creşte vacă de carne utilizând hormonii. Noi nu avem voie să utilizăm în sectorul vegetal din România pesticide din categoria 1. Aceste pesticide sunt utilizate în zona de Mercosur. Am cerut nişte garanţii de bun simţ, pentru că nu sunt împotriva comerţului liber, dar trebuie să ne protejăm.” Barbu a mai susținut și ideea licențierii companiilor care importă produse agroalimentare din zona Mercosur, argumentând că există un risc de „reetichetare” odată ce marfa intră în UE. „Pericolul cel mai mare este că, odată intrate pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeană, acel produs devine european.” MADR: standarde stricte în UE, reguli diferite la import Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii , Emil Dumitru, a punctat diferența dintre regulile de producție din piața unică europeană și cele aplicate produselor din afara UE, într-un context în care producătorilor europeni li se cere să crească producția cu resurse mai puține. „Aici discutăm de o piaţă unică europeană care are nişte reguli foarte stricte de producţie şi de nişte produse care nu se supun aceloraşi reguli. Uniunea Europeană vrea să producem mai mult cu mai puţin, lucru care nu se poate face.” Control sanitar și trasabilitate: exemplul Marocului Ambasadorul Marocului la București, Hassan Abouyoub, a vorbit despre rolul controlului sanitar și despre faptul că, în cazul Marocului, responsabilitatea controlului este la plecare, urmată de verificări prin sondaj în UE. „Totul este testat şi controlat în Maroc pentru că trebuie să certificăm produsele. Trebuie să facem totul digital cu Europa şi responsabilitatea controlului este la plecare. Apoi au loc controale prin sondaj în UE, dar nu la aceeași scară.” Cine a participat și când poate fi urmărită conferința Conferința „Diplomație în AGRIBUSINESS. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare” a fost moderată de Ovidiu Ghinea și Oana Osman. Printre participanți s-au numărat oficiali, diplomați și reprezentanți ai industriei alimentare, inclusiv: Florin-Ionuț Barbu – deputat Emil Dumitru – secretar de stat MADR Özgür Kıvanç Altan – ambasadorul Republicii Turcia în România Cyrille Schweizer – consilier agricol regional al Ambasadei Franței în România Hassan Abouyoub – ambasadorul Regatului Maroc în România Aurel Popescu – președinte Romalimenta Dorin Cojocaru – președinte al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui Pavel Gavril Suian – diplomat, prof. dr. Conferința va putea fi urmărită la AgroTV sâmbătă, de la ora 20:00, conform sursei. [...]

Deficitele de apă din sol rămân riscul major pentru culturile de primăvară în mai multe regiuni , chiar dacă, pe ansamblu, regimul hidro-termic susține ritmuri normale de vegetație în zonele cu umiditate bună, potrivit unei analize Economica , bazată pe prognoza agrometeorologică a ANM. La grâul de toamnă, rezerva de umiditate pe 0-100 cm este în general satisfăcătoare până la optimă în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova și local în sudul Transilvaniei, nord-estul Banatului și sud-estul Crișanei. În schimb, în Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Transilvaniei, dar și local în nordul, nord-estul, centrul și estul Moldovei, sunt așteptate deficite de apă în sol, încadrate ca secetă pedologică moderată și puternică . Pentru porumb, aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm se menține, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime. Totuși, ANM indică deficite de umiditate (secetă pedologică moderată și puternică) în Maramureș, Banat și Crișana, local în nordul, nord-vestul, centrul și sud-vestul Transilvaniei, în sudul și sud-estul Moldovei și izolat în nord-estul Munteniei. Unde se vede presiunea pe producție: zonele cu secetă pedologică Din perspectiva riscului economic, harta umidității din sol separă net regiunile cu potențial de evoluție „normală” de cele unde culturile intră în perioade sensibile cu un handicap de apă. Conform prognozei citate, cele mai expuse rămân: Maramureș (deficite atât pentru grâu, cât și pentru porumb, pe straturile analizate); Banat și Crișana (deficite semnalate pe arii extinse); Transilvania (deficite pe suprafețe importante, cu variații locale); Moldova (situație mixtă: zone extinse cu umiditate bună, dar și areale cu deficit, mai ales în nord, nord-est, centru și est; la porumb apar semnalări și în sud/sud-est). În aceste regiuni, ANM anticipează o stare de vegetație „medie și slabă” în semănăturile tardive și pe terenurile cu deficite de umiditate, ceea ce poate amplifica diferențele de dezvoltare în interiorul aceleiași culturi, în funcție de momentul semănatului și de condițiile locale. Ce se întâmplă în câmp: stadii de vegetație și lucrări posibile Pe fondul regimului hidro-termic estimat ca favorabil în zonele cu apă suficientă, ANM indică ritmuri normale de creștere și dezvoltare pentru culturile de câmp și pentru speciile pomicole și viticole, pe majoritatea suprafețelor agricole. În perioada analizată, culturile sunt așteptate în următoarele faze: orz și grâu de toamnă: alungirea paiului (50-100%), „burduf” și înspicare (10-70%); rapiță: apariția inflorescențelor (80-100%), înflorire (10-100%) și formarea silicvelor (10-50%); floarea-soarelui și porumb: germinare (70-100%), răsărire (50-100%), prima pereche de frunze adevărate (30-100%) și înfrunzire (3-5 frunze), în funcție de data semănatului și precocitatea hibridului; sfeclă de zahăr (Transilvania și Moldova): germinare, răsărire și prima pereche de frunze (10-100%); cartof: încolțire–răsărire (10-100%) și prima pereche de frunze (10-40%); pomi fructiferi: creșterea lăstarilor/frunzelor și formarea/dezvoltarea rodului; vița-de-vie: creșterea frunzelor și lăstarilor; la soiurile timpurii de masă – formarea inflorescențelor și izolat începutul înfloririi. Lucrările agricole de sezon (semănat, plantat, tratamente fitosanitare, fertilizări, erbicidări, prașile mecanice) se pot desfășura „în bune condiții”, cu excepția zilelor cu precipitații, potrivit meteorologilor. Recomandările includ finalizarea semănatului/plantatului la prășitoare, verificarea semănăturilor de primăvară, combaterea buruienilor/bolilor/dăunătorilor și tratamente fitosanitare în livezi și vii. Vreme mai rece, dar cu episoade de instabilitate: ploi torențiale și grindină ANM mai notează că vremea, normală termic la începutul intervalului, intră într-un proces de răcire treptată pe majoritatea suprafețelor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului este estimată la 11–21°C în primele zile și 6–19°C spre final, cu abateri negative de 1–6°C în toate zonele de cultură. Minimele pot coborî până la 0°C, cele mai scăzute valori fiind posibile în nordul și centrul țării. În paralel, instabilitatea atmosferică este prognozată cu ploi locale de aversă, inclusiv torențiale, însoțite de descărcări electrice, grindină și intensificări temporare ale vântului în aproape toată țara, iar cantitățile de apă „pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol”. În practică, asta poate însemna o distribuție neuniformă a precipitațiilor: utile pentru refacerea umidității în unele areale, dar cu potențial de pagube punctuale acolo unde apar episoade de grindină sau ploi torențiale. [...]

ISSA Pinot Noir Rosé 2025 a obținut două distincții majore la Concours Mondial de Bruxelles 2026 , un rezultat care poate ridica vizibilitatea comercială a vinurilor românești în retail și HoReCa, într-o competiție unde selecția este extrem de restrictivă, potrivit Agro Business . Vinul produs de Crama La Salina (parte din grupul ISSA Estate), în podgoriile de pe Dealurile Durgăului, a primit titlul „Rosé Wines Revelation Romania 2026” și, în același timp, Marea Medalie de Aur (Grand Gold Medal 2026). În ediția din acest an, ISSA Pinot Noir Rosé 2025 este singurul vin din România care a obținut Marea Medalie de Aur. De ce contează pentru piață Din aproximativ 1.100 de vinuri rosé înscrise în concurs, doar cinci au primit titlul de „Revelation”, ceea ce plasează eticheta românească într-un grup foarte îngust de produse cu potențial de diferențiere în export, listări și poziționare premium. Competiția din 2026 s-a desfășurat în martie, la Cirò (Italia), cu vinuri din aproximativ 30 de țări, iar evaluarea a fost făcută prin degustare „în orb” (juriul nu cunoaște identitatea vinului), metodă folosită pentru a reduce influențele externe asupra notării. Context: un nou rezultat după succesul din 2024 Crama La Salina mai avusese un rezultat important în cadrul aceluiași concurs: în 2024, ISSA Chardonnay Barrique 2022 a fost desemnat „International White Wine Revelation” și a obținut, de asemenea, Marea Medalie de Aur. Producătorul și distribuția menționată Crama La Salina este situată pe Dealurile Durgăului, lângă Salina Turda, și este prezentată ca singura cramă din județul Cluj. Plantația a fost revitalizată începând cu 2011, iar viile se întind pe 41 de hectare, pe soluri argilo-calcaroase; vinurile poartă Indicația Geografică Protejată „Dealurile Transilvaniei ”. În ceea ce privește vânzarea, publicația notează că vinurile premiate ISSA pot fi cumpărate online de pe diferite platforme și din marile rețele de retail, iar unele etichete sunt disponibile exclusiv în hoteluri și restaurante. [...]

Fermierii mai au până la 5 iunie 2026 să depună cererile pentru subvențiile APIA , iar întârzierea poate crea blocaje operaționale în centrele agenției și riscuri de depunere pe final de campanie, potrivit AGRO TV . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea , le recomandă agricultorilor să respecte programările făcute la centrele APIA și să depună documentele din timp, pentru a evita aglomerația din ultimele zile și eventualele întârzieri. Calendarul de depunere pentru Campania 2026 este 16 martie – 5 iunie 2026, cu 5 iunie ca termen-limită inclusiv. Până la 6 mai 2026, fuseseră depuse 402.149 de cereri de plată, pentru o suprafață totală de 2.634.161 de hectare, conform datelor transmise de Adrian Pintea. Ce trebuie să știe fermierii la depunere APIA reamintește că se depune o singură cerere de plată, inclusiv în situațiile în care fermierii au terenuri sau exploatații în mai multe localități ori județe. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze datele pentru Campania 2026, astfel încât informațiile din cerere să reflecte situația din teren. Cererea de plată și declarația de suprafață se completează prin aplicația AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru fermierii din sectorul zootehnic, este necesară completarea unei declarații specifice înainte de utilizarea aplicației. Responsabilitatea documentelor și semnarea cererii Agenția mai precizează că responsabilitatea pentru corectitudinea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau instituțiilor emitente. Semnarea cererii este obligatorie, iar fermierilor li se recomandă utilizarea semnăturii electronice, acolo unde este posibil. [...]