Știri
Știri din categoria Agricultură
PepsiCo își securizează în Europa un flux de îngrășăminte „verzi” până în 2030, într-un acord care poate schimba costurile și amprenta de carbon din lanțul agricol. Potrivit Profit, PepsiCo și Fertiberia au convenit o colaborare pe termen lung pentru extinderea utilizării în Europa a îngrășămintelor de „înaltă tehnologie” bazate pe hidrogen verde.
În baza acordului, Fertiberia va furniza progresiv către PepsiCo până la 150.000 de tone pe an din soluțiile sale de nutriție pentru culturi agricole „Impact Zero” până în 2030. Cantitatea ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ 400.000 de acri (circa 162.000 de hectare) de teren agricol folosit pentru culturi precum cartofi, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță.
Miza operațională pentru PepsiCo este legată de materiile prime agricole utilizate pentru branduri precum Lay’s, Doritos, Ruffles și Cheetos, în condițiile în care îngrășămintele sunt un input major atât ca preț, cât și ca impact climatic în agricultură. În acest context, trecerea la produse bazate pe hidrogen verde urmărește reducerea emisiilor asociate fertilizării, fără a schimba tipurile de culturi din lanțul de aprovizionare.
Programul urmează să fie lansat inițial în:
Ulterior, inițiativa se va extinde în Spania și Portugalia, cu planuri de a ajunge și în alte țări europene „în viitorul apropiat”, conform informațiilor publicate.
Profit nu detaliază în material calendarul exact al livrărilor anuale pe fiecare piață sau modul de implementare la nivel de fermă (de exemplu, criterii de eligibilitate ori mecanisme comerciale), astfel că rămâne de văzut cum va fi distribuită cantitatea și ce efecte va avea în practică asupra costurilor și contractelor din lanțul agricol local.
Recomandate
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026 , iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica , care citează recomandările transmise de APIA . Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri. Ce trebuie să știe fermierii despre depunerea cererii APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată , chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. Cum se completează cererea și ce se schimbă pe zootehnie Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online , conform programării stabilite cu funcționarii APIA. Responsabilitatea documentelor Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz. Situația depunerilor până la 5 mai În intervalul 16 martie – 5 mai 2026 , au fost depuse 389.020 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare , conform datelor comunicate de APIA. [...]
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
Tractoarele Tavol intră pe piața din România cu prețuri de la 10.680 euro plus TVA (aprox. 53.400 lei, fără TVA) pentru un model de 25 CP cu cabină, iar vârful de gamă menționat ajunge la 61.700 euro plus TVA (aprox. 308.500 lei, fără TVA), potrivit Agrointel . Primele utilaje vor fi prezentate și testate de fermieri la MoldAgro Expo 2026 , organizat la Roman (județul Neamț), în perioada 8–11 mai, la standul companiei Marsat. Intrarea brandului Tavol este relevantă prin prisma costului de achiziție și a promisiunii unui „lanț scurt de distribuție”, care ar putea pune presiune pe segmentul de utilaje accesibile pentru ferme mici și medii, într-o piață în care investițiile în mecanizare sunt adesea limitate de finanțare și de costul total (preț, TVA, service). Ce se știe despre oferta de preț și poziționare Fondatorul Marsat, Vasile Balcan, spune că firma a adus inițial tractoare Tavol pentru propria fermă și a decis ulterior să ofere și altor fermieri posibilitatea de achiziție, după vizite și teste în China. În material sunt menționate explicit două repere de preț: tractor Tavol de 25 CP: 10.680 euro plus TVA ; tractor Tavol de 260 CP: 61.700 euro plus TVA . Publicația notează că Tavol este „un brand de bază în agricultura chineză la scară largă” și că tractoarele sunt apreciate pentru fiabilitate și raport calitate–preț, însă articolul nu oferă date independente (de exemplu, costuri de exploatare, garanție, rețea de service) care să permită o comparație completă cu alternativele din piață. Unde pot fi văzute și testate utilajele Tractoarele Tavol vor fi expuse la MoldAgro Expo 2026, eveniment organizat de Marsat împreună cu Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor , pe platforma Marsat din Roman. Fermierii pot vedea și testa utilajele și pot solicita informații inclusiv despre soluții de finanțare pentru achiziție, conform articolului. Programul MoldAgro Expo 2026 (8–11 mai) Vineri, 8 mai : deschiderea oficială, turul standurilor, Congresul Fermierilor (ediția de primăvară), Ziua Zootehniei Sâmbătă, 9 mai : prezentări ale companiilor partenere; „AgroReclamații” (preluare sesizări fermieri) Duminică, 10 mai : Ziua Bulzului; prezentări dedicate produsului agroalimentar local; prânz câmpenesc Luni, 11 mai : vizitarea târgului și concluzii Pentru piață, testele din teren și condițiile concrete de finanțare vor conta în măsura în care pot transforma un preț de listă atractiv într-un cost total competitiv pentru fermieri. [...]
O modificare genetică țintită a crescut aroma și compușii nutritivi ai căpșunilor fără să afecteze dezvoltarea plantelor , un rezultat care ar putea reduce compromisurile clasice dintre calitate și productivitate în horticultură, potrivit Science Daily . Cercetarea arată că sporirea activității unei gene „de întreținere” (housekeeping) – adică o genă considerată, în mod obișnuit, implicată în funcții celulare de bază – poate îmbunătăți simultan atractivitatea senzorială și valoarea nutrițională a fructelor. Echipa a crescut expresia unei gene legate de tRNA (moleculă esențială în sinteza proteinelor), ceea ce a dus la niveluri mai mari de antociani și terpene, compuși asociați cu culoarea, aroma și proprietățile antioxidante. De ce contează pentru agricultură: calitate mai bună fără „penalizare” de creștere În mod tradițional, încercările de a crește antocianii și terpenoidele au venit cu efecte secundare nedorite, deoarece producția lor este strâns legată de hormonii vegetali. De exemplu, citokininele reglează atât creșterea plantei, cât și metabolismul secundar (procesele care produc pigmenți, arome și alți compuși), iar intervențiile aici pot schimba structura și ritmul de dezvoltare. Studiul sugerează o cale alternativă: țintirea unei clase mai puțin studiate de gene asociate citokininelor, numite tRNA-type isopentenyl transferases, care sunt considerate în general „de rutină”, nu regulatori direcți ai trăsăturilor agricole. Ce au făcut cercetătorii și ce au observat Cercetători de la Nanjing Agricultural University și University of Connecticut , care au publicat rezultatele în „Horticulture Research”, au lucrat pe căpșunul de pădure și au analizat o genă housekeeping numită FveIPT2. Prin inginerie genetică, plantele au fost făcute să producă niveluri mai ridicate din această genă. Rezultatele raportate: creșteri ale antocianilor și terpenoidelor în fructele coapte; fără diferențe măsurabile față de plantele normale în: dezvoltarea plantelor, mărimea fructelor, nivelul de zahăr. Autorii leagă FveIPT2 de modificarea tRNA și de producția de cis-zeatin (un tip de citokinină). Spre deosebire de alte gene din zona citokininelor care influențează puternic creșterea, creșterea activității FveIPT2 ar fi produs doar schimbări minore în nivelurile totale de citokinine, iar plantele au avut o dezvoltare normală (înflorire și fructificare fără anomalii vizibile). Ce s-a schimbat în fruct: culoare, aromă și compuși cu rol antioxidant Deși creșterea a rămas stabilă, compoziția chimică a fructului s-a modificat substanțial. Studiul indică: creșteri ale antocianilor, flavonoidelor și compușilor fenolici, asociate cu o culoare roșie mai intensă; creșteri în nouă antociani specifici, inclusiv derivați din cianidină și pelargonidină, menționați pentru proprietăți antioxidante; aproape jumătate dintre terpenoidele detectate au crescut (inclusiv mono-, sesqui- și triterpenoide), cu rol în aromă și gust. La nivel de profil aromatic, compuși asociați cu note florale plăcute (precum linalool) au devenit mai abundenți, în timp ce compuși legați de mirosuri mai aspre, de tip „rășinos”, au scăzut. Analizele de expresie genetică au indicat activarea unor căi implicate în producerea și transportul acestor substanțe. Ce urmează: un potențial instrument pentru ameliorare, dar încă în laborator Concluzia principală este că o genă considerată „de întreținere” poate influența selectiv chimia fructului fără să declanșeze efectele tipice, mediate hormonal, care afectează creșterea. În termeni practici, FveIPT2 este prezentată ca o țintă promițătoare pentru îmbunătățirea calității la căpșuni și, posibil, la alte culturi. Materialul nu oferă însă un calendar sau pași de transfer în producția comercială; rezultatele sunt prezentate în context de cercetare și indică direcții pentru programe de ameliorare și dezvoltare ulterioară. [...]
Comisia Europeană vrea să înlocuiască actualele linii de finanțare din agricultură cu un singur fond din 2028 , iar statele membre vor fi obligate să vină cu planuri naționale de reformă și investiții pentru 2028–2034, ceea ce mută o parte mai mare din responsabilitate la nivel național, potrivit AgroInfo . Schimbarea este prezentată ca o restructurare profundă a Politicii Agricole Comune (PAC) , cu obiectivul declarat de simplificare administrativă: un mecanism de finanțare mai „agil” față de arhitectura actuală, bazată pe mai multe fonduri și linii de sprijin. Ce se schimbă pentru statele membre: planuri obligatorii 2028–2034 Pe lângă comasarea finanțărilor într-un singur fond, fiecare stat membru ar urma să aibă obligația de a prezenta un plan național de reformă și investiții pentru perioada 2028–2034. Strategiile trebuie să arate cum vor fi folosite fondurile europene pentru nevoile specifice ale agriculturii locale, într-un cadru care oferă statelor „o independență mai mare” în planificarea resurselor. În context, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a vorbit la 4 mai, la Nicosia, despre nevoia consolidării mecanismelor de protecție pentru fermieri, pe fondul riscurilor cumulate: schimbări climatice, volatilitatea piețelor și incertitudini geopolitice. Miza și riscurile: autonomie mai mare, disparități mai mari Propunerea a stârnit îngrijorări legate de efectele unei autonomii extinse la nivel național. Criticii avertizează că flexibilitatea ar putea amplifica diferențele între regiuni și între state, inclusiv prin: reducerea standardelor de mediu în unele țări, pentru avantaj competitiv; simplificarea accesului la bani cu prețul unor cerințe mai slabe. Un punct sensibil rămâne echilibrul dintre flexibilitatea națională și menținerea unor standarde unitare la nivel european, în special pe zona de sustenabilitate. Ce urmează: negocieri de buget și ținta unui acord politic Implementarea noului model depinde de negocierile pentru bugetul multianual al UE. Discuțiile dintre statele membre și Parlamentul European sunt anticipate ca dificile, iar Comisia Europeană și-a fixat ca obiectiv un acord politic până la finalul acestui an, notează AgroInfo, care citează Digi24. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
