Știri
Știri din categoria Agricultură
PepsiCo își securizează în Europa un flux de îngrășăminte „verzi” până în 2030, într-un acord care poate schimba costurile și amprenta de carbon din lanțul agricol. Potrivit Profit, PepsiCo și Fertiberia au convenit o colaborare pe termen lung pentru extinderea utilizării în Europa a îngrășămintelor de „înaltă tehnologie” bazate pe hidrogen verde.
În baza acordului, Fertiberia va furniza progresiv către PepsiCo până la 150.000 de tone pe an din soluțiile sale de nutriție pentru culturi agricole „Impact Zero” până în 2030. Cantitatea ar fi suficientă pentru a acoperi aproximativ 400.000 de acri (circa 162.000 de hectare) de teren agricol folosit pentru culturi precum cartofi, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță.
Miza operațională pentru PepsiCo este legată de materiile prime agricole utilizate pentru branduri precum Lay’s, Doritos, Ruffles și Cheetos, în condițiile în care îngrășămintele sunt un input major atât ca preț, cât și ca impact climatic în agricultură. În acest context, trecerea la produse bazate pe hidrogen verde urmărește reducerea emisiilor asociate fertilizării, fără a schimba tipurile de culturi din lanțul de aprovizionare.
Programul urmează să fie lansat inițial în:
Ulterior, inițiativa se va extinde în Spania și Portugalia, cu planuri de a ajunge și în alte țări europene „în viitorul apropiat”, conform informațiilor publicate.
Profit nu detaliază în material calendarul exact al livrărilor anuale pe fiecare piață sau modul de implementare la nivel de fermă (de exemplu, criterii de eligibilitate ori mecanisme comerciale), astfel că rămâne de văzut cum va fi distribuită cantitatea și ce efecte va avea în practică asupra costurilor și contractelor din lanțul agricol local.
Recomandate
România pierde competitivitate la ardei pe fondul mutării producției europene în sere și solarii , arată o analiză din Agronet , care indică o scădere de 26,9% a producției interne într-un deceniu, în timp ce Polonia a crescut cu 71,6% în aceeași perioadă. Diferența de ritm este relevantă economic pentru că nu vine dintr-o extindere generală a suprafețelor cultivate în UE, ci din intensificarea producției în spații protejate (sere și solarii), unde randamentele și predictibilitatea livrărilor sunt mai mari. În acest context, România rămâne în urmă tocmai pe segmentul care trage piața europeană. România, între cele mai slabe evoluții; Polonia, reperul direct În grupul de producători analizați, România se află printre statele cu cele mai mari scăderi: Grecia (-29,1%), Ungaria (-27,6%) și România (-26,9%). La polul opus, Polonia a avut cel mai puternic avans (+71,6%), peste Spania (+23,9%) și Țările de Jos (+16,8%). Pentru 2025, analiza indică și ponderi în producția UE pentru câteva state: Spania 51,4%, Țările de Jos 14,9% și Polonia 8,7% (ponderea României nu este menționată în fragmentul citat). Publicația calculează o diferență de 98,5 puncte procentuale între evoluția Poloniei (+71,6%) și cea a României (-26,9%), un ecart care sugerează o schimbare structurală, nu o variație conjuncturală. De ce contează: UE reduce hectare, dar crește producția „sub protecție” Datele Eurostat analizate de FreshPlaza (citată de Agronet) arată că, la nivelul Uniunii Europene, suprafața totală cultivată cu ardei a scăzut cu 4,9% între perioadele comparate, dar suprafața în spații protejate a crescut cu 13%. În paralel, ponderea producției protejate a urcat de la 65% (media 2015–2017) la 70,9% (media 2023–2025). Polonia este exemplul central: ponderea producției de ardei obținute sub protecție a crescut de la 81,6% la 88,4%, iar recolta din aceste sisteme a avansat cu 86,2%. Concluzia implicită pentru România este că pierderea de teren se produce într-o piață care recompensează investițiile în producție intensivă și controlată. Presiune pe investiții: cerere mare, buget limitat În România există interes pentru modernizare, însă finanțarea disponibilă nu acoperă cererea, potrivit datelor prezentate. Pentru componenta DR-16 destinată fermelor individuale din sectorul legumicol au fost depuse 132 de proiecte în valoare de peste 209 milioane de euro, față de o alocare de aproximativ 70,4 milioane de euro. Alte 38 de proiecte (59,4 milioane de euro) au fost declarate eligibile, dar au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului. În plus, ardeiul este inclus în schema aplicată în 2026 pentru legumele cultivate în sere și solarii (ardei gras, lung, gogoșar și iute). Totuși, analiza insistă că sprijinul pe suprafață nu este suficient pentru recuperarea decalajului, fără infrastructură și lanț comercial funcțional. Ce urmează, din perspectiva competitivității Mesajul central al datelor este că România nu pierde teren pentru că UE ar cultiva mai mult ardei, ci pentru că produce mai intens în spații protejate. În această logică, miza pentru producători nu este doar construirea de sere, ci capacitatea de a produce constant și predictibil, cu acces la apă pentru irigații, energie la costuri suportabile, material biologic performant, depozitare, sortare/ambalare și contracte comerciale stabile. [...]
România rămâne cu cel mai mic buget public de cercetare din UE raportat la populație , iar asta limitează direct capacitatea agriculturii de a produce soluții aplicate – de la soiuri rezistente la secetă la tehnologii care reduc costurile – chiar dacă domeniul apare relativ sus în lista de priorități interne, potrivit unei analize Agronet . În 2025, România a alocat 18,8 euro (aprox. 94 lei) pe locuitor pentru bugetele publice de cercetare și dezvoltare, față de media UE de 288,9 euro (aprox. 1.444 lei), arată datele Eurostat publicate la 7 august 2026. Diferența este de peste 15 ori, iar România este pe locul 27 din 27. Un element suplimentar de risc este evoluția pe termen lung: România este singurul stat membru în care alocarea pe locuitor a scăzut față de 2015, de la 20,8 euro la 18,8 euro (minus 9,6%), în timp ce media UE a crescut cu 57,7%. La nivelul Uniunii, guvernele au prevăzut în 2025 un total de 130,2 miliarde euro (aprox. 651 miliarde lei) pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 0,69% din PIB-ul UE, în creștere cu 2,4% față de 2024. Agricultura, „prioritate” în procente, dar nu în bani În interiorul bugetului public de cercetare, agricultura are o pondere peste media europeană: 5,07% din alocările publice românești pentru cercetare și dezvoltare au avut agricultura ca obiectiv socio-economic în 2024, față de 3,04% media UE. După acest criteriu, România este pe locul 7 în UE, după Bulgaria, Letonia, Irlanda, Cipru, Spania și Țările de Jos (conform unui tabel Eurostat reprodus de Biroul Croat de Statistică). Problema este că ponderea nu spune nimic despre volumul efectiv: 5,07% dintr-un buget foarte mic poate însemna mai puține resurse decât 2–3% într-o țară care finanțează cercetarea la un nivel de câteva ori mai ridicat. În practică, asta se traduce în presiune pe finanțarea pentru institute, universități și programe aplicate (ameliorare, zootehnie, irigații, protecția culturilor, digitalizare). OECD: subfinanțare structurală și implicare redusă a mediului privat O analiză OECD din 2026, citată în material, indică un reper de doar 1,1 euro pe locuitor pentru cercetarea agricolă în România, față de 6,4 euro media UE-27. Raportat la dimensiunea economiei agricole, OECD arată că în 2021 cheltuiala publică efectivă pentru cercetarea agricolă (sector guvernamental și învățământ superior) a fost de 0,41% din valoarea adăugată a agriculturii românești, cel mai mic nivel dintre țările cu date comparabile. Tot OECD notează o deteriorare a alocării bugetare destinate explicit cercetării agricole (de la 0,54% din valoarea adăugată a sectorului în 2008 la 0,19% în 2021) și o participare redusă a companiilor: cercetarea finanțată și realizată de mediul privat în agricultură ar fi reprezentat 0,03% din valoarea adăugată a sectorului, iar în industria alimentară și a băuturilor 0,02%. De ce contează pentru ferme și ce urmează la nivel european Miza economică pentru ferme este una operațională: cercetarea ar trebui să livreze soluții pentru adaptarea la secetă, gestionarea apei, reducerea inputurilor și creșterea productivității. În context, Agronet amintește și un indicator de adopție: în 2023, aproximativ 10–15% dintre fermele românești foloseau tehnologii sau practici de agricultură de precizie, față de circa 18% media UE, iar structura sectorului (aprox. 2,86 milioane de exploatații, suprafață medie de 4,39 hectare) face mai dificil transferul tehnologiilor către fermele mici. Decalajul apare în momentul în care UE începe să contureze prioritățile cercetării agricole pentru perioada de după 2027. Materialul indică faptul că discuțiile vor fi influențate de conferința EU AgRI 2040 (24–25 septembrie 2026, Bruxelles), iar pentru România accesul la programe europene devine cu atât mai important cu cât finanțarea națională este slabă. OECD mai arată că fondurile europene au devenit o resursă majoră pentru sistemul românesc, dar România a avut rezultate slabe inclusiv la atragerea lor, fiind pe ultimul loc în UE după finanțarea pe locuitor obținută prin Horizon 2020. [...]
România rămâne în coada UE la agricultura de precizie, iar fragmentarea fermelor face tehnologia greu de amortizat , arată o analiză publicată de Agronet . Deși în Europa există deja roboți, senzori și sisteme de analiză a datelor bazate pe inteligență artificială (AI), utilizarea lor se concentrează în exploatațiile mari, ceea ce amplifică decalajul pentru o agricultură dominată de ferme mici. În 2023, aproximativ 10–15% dintre fermele românești foloseau tehnologii de agricultură de precizie, România fiind între ultimele trei state din Uniunea Europeană după acest indicator. La nivelul UE, aproape 18% dintre exploatații utilizau cel puțin o tehnologie sau practică de agricultură de precizie, iar aceste ferme administrau aproximativ 44% din suprafața agricolă utilizată, semn că adopția este puternic concentrată în fermele mari. Pentru România, miza este în primul rând economică: structura agricolă fragmentată îngreunează recuperarea investițiilor în echipamente și software. În 2023, România avea aproximativ 2,86 milioane de exploatații care lucrau 12,55 milioane de hectare, cu o suprafață medie de 4,39 hectare, potrivit datelor citate în material. În acest context, achiziția individuală a unui robot, a unei rețele de senzori sau a unui sistem complex de analiză a datelor este mai greu de justificat financiar. Tehnologia există, dar nu ajunge la scară comercială în ferme Articolul leagă întârzierea din agricultură de un diagnostic mai larg privind economia europeană. Christine Lagarde , președinta Băncii Centrale Europene, a spus la un eveniment World Economic Forum de la Geneva că Europa nu își poate permite să rateze „revoluția inteligenței artificiale”, relatează Euractiv . Deși declarația vizează economia în ansamblu, analiza notează că probleme precum fragmentarea pieței, dificultatea companiilor de a crește la scară europeană și accesul mai slab la capital se văd și în ritmul lent cu care tehnologiile ajung din laborator în exploatații. Europa are deja infrastructură de testare pentru astfel de soluții. Publicația amintește rețeaua agrifoodTEF, cu peste 300 de servicii de testare pentru AI, robotică și sisteme bazate pe date, care a conectat peste 200 de întreprinderi și dezvoltatori cu centre europene și include 30 de organizații capabile să ofere servicii în toate cele 27 de state membre. Printre exemplele de tehnologii testate sunt menționate: sisteme de identificare a buruienilor și aplicare selectivă a erbicidelor; cântărirea automată a animalelor cu ajutorul AI; roboți autonomi pentru lucrări agricole; camere pentru numărarea și măsurarea fructelor; drone pentru monitorizarea experiențelor agricole; sisteme digitale pentru identificarea bolilor și dăunătorilor. De ce rămâne greu de folosit AI în fermele mici Materialul subliniază că decalajul nu se reduce doar prin cumpărarea de utilaje sau programe. Pentru ca AI să aibă efect economic într-o fermă, este nevoie de un „pachet” de condiții care să funcționeze împreună, inclusiv utilaje și senzori care generează date, infrastructură digitală, programe compatibile, personal care poate interpreta rezultatele, suport tehnic și finanțare care să permită amortizarea investiției. Pentru fermele mici, soluția realistă indicată în analiză este accesul la tehnologie prin prestatori, cooperative sau utilizarea în comun a utilajelor, în locul achiziției individuale. În lipsa acestor mecanisme, tehnologia rămâne, în practică, un avantaj competitiv pentru exploatațiile mari, iar România riscă să își păstreze poziția de „codaș” la agricultura de precizie, chiar dacă instrumentele există deja pe piață. [...]
Trufele românești intră pe lanțuri de aprovizionare pentru restaurante cu stele Michelin, mizând pe prospețime și logistică rapidă, nu pe volume mari , potrivit Agronet . Modelul descris în cazul Luna’s Premium Truffles arată cum un produs extrem de perisabil poate câștiga acces la segmentul gastronomic de vârf prin selecție strictă, livrare în timp scurt și relații comerciale construite în ani. Afacerea, dezvoltată de Mihai Constantinescu din 2008, livrează în Europa, Statele Unite și Asia, iar în cazul restaurantelor cu stele Michelin trufele ajung, de regulă, indirect, prin clienții și distribuitorii companiei, conform relatării PozitiVești citate de publicație. România, exportator important, dar competiția se joacă pe calitate Contextul de piață indică faptul că trufa românească nu este o prezență marginală în comerțul internațional. Pentru 2024, datele comerciale agregate de Tridge plasează România pe locul al treilea între exportatorii mondiali de trufe proaspete, după Italia și Spania, cu aproximativ 203,5 tone și exporturi de circa 21,52 milioane de dolari (aprox. 99 milioane lei). Publicația notează că aceste cifre descriu comerțul României cu trufe, nu volumul companiei, însă conturează o piață în care avantajul pentru o afacere de nișă poate veni din segmentul care plătește pentru prospețime, constanță și selecție, nu din creșterea cantităților. Lanț scurt: „fereastra” de 24 de ore și selecția care taie din volum Luna’s Premium Truffles lucrează săptămânal cu aproximativ 20–30 de culegători constanți și are șase câini activi (plus doi retrași din activitate din cauza vârstei). Trufele ajung, de regulă, de două ori pe săptămână la companie, unde începe selecția între marfa destinată gastronomiei de nivel înalt și cea care merge către procesare. În anumite perioade, chiar mai mult de jumătate din trufele recoltate pot fi direcționate către procesatori din străinătate, potrivit lui Mihai Constantinescu. Pentru clienții care cumpără produsul proaspăt sunt alese exemplarele mature, cu aromă intensă și în stare bună — o abordare care limitează deliberat volumul vândut ca produs premium. Un element operațional central este logistica: compania lucrează cu un interval de aproximativ 24 de ore pentru a păstra cât mai bine aroma produsului, ceea ce transformă prospețimea într-un avantaj comercial, într-o categorie în care „timpul” și temperatura de păstrare pot decide dacă marfa rămâne premium sau își pierde valoarea. Recoltare controlată și investiții mici, dar decisive Calitatea începe din pădure: compania condiționează colaborarea cu culegătorii de recoltarea cu câini antrenați, pentru identificarea trufelor ajunse la maturitate. Sunt evitate greblele și sapele folosite pentru răscolirea solului, deoarece pot scoate trufe imature și pot afecta habitatul și rădăcinile arborilor — cu impact atât asupra resursei, cât și asupra calității. Pe partea de infrastructură, Luna’s Premium Truffles a beneficiat de o finanțare de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) prin Conservation Carpathia , folosită pentru cumpărarea unei mașini profesionale de spălat trufe și a unui frigider dedicat păstrării produsului. Într-un lanț în care diferența poate fi dată de câteva ore și de temperatura de depozitare, astfel de investiții pot susține standardul cerut de clienții premium. Ce urmează: monetizarea „originii” prin turism de experiență Compania pregătește și o direcție de creștere fără majorarea cantității recoltate: turismul de experiență. Potrivit Agronet, Luna’s Premium Truffles este în discuții cu o agenție de turism și intenționează să testeze un proiect-pilot pentru grupuri interesate să participe la căutarea trufelor în pădure, cu componentă de degustare sau masă în care trufa este ingredient central. Publicația plasează această idee într-un context mai larg al gastronomiei locale: rețeaua Punctelor Gastronomice Locale a depășit 740 de unități în 39 de județe, ceea ce sugerează un teren mai favorabil pentru produse și experiențe care capitalizează originea și specificul local. [...]
Canicula și vântul reduc fereastra de lucru și împing fermierii spre transport și irigare, nu tratamente , potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol din 20 august 2026, ora 18:00. În nouă regiuni analizate apare semnalare portocalie de disconfort termic, iar în Crișana și Muntenia vântul adaugă un risc operațional suplimentar pentru lucrările din teren până la finalul zilei. De ce contează: costuri și riscuri mai mari la lucrările de seară În intervalul rămas „până seara”, condițiile descrise de publicație favorizează în principal activități care tolerează mai bine căldura și vântul (transportul, irigarea), în timp ce tratamentele fitosanitare (aplicări la cultură) sunt indicate ca fiind de amânat în toate regiunile. Pentru fermieri, asta înseamnă o planificare mai strânsă a resurselor (oameni, utilaje, apă) și un risc mai mare de pierderi prin stres hidric, în contextul în care precipitațiile estimate sunt, în general, inexistente. Orientarea practică pentru fermieri, până la finalul zilei Recomandările sintetizate în buletin vizează ajustarea rapidă a operațiunilor: Transportul poate continua spre seară în Banat, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană, cu verificarea încărcăturii și a vântului local. Tratamentele sunt de amânat în toate regiunile , din cauza combinației de căldură, vânt sau lipsa unei ferestre sigure de aplicare. Irigarea rămâne prioritară în zonele cu caniculă; în Dobrogea, decizia depinde de controlul local al umidității solului . Zonele cu presiune suplimentară din vânt: Crișana și Muntenia În Crișana , vântul este indicat drept „fenomenul dominant” pentru deciziile din teren, pe fond de caniculă. Datele din buletin arată vânt de 22 km/h, cu rafale de 31,5 km/h , iar recomandarea este să fie evitate lucrările sensibile la deriva vântului și să se păstreze prudență la deplasarea utilajelor și a încărcăturilor. În Muntenia , căldura rămâne obstacolul principal, dar vântul trebuie urmărit înaintea deplasărilor și a operațiunilor expuse. Pentru fereastra până seara, sunt indicate rafale de 15,1 km/h , iar activitățile mai potrivite rămân transportul și irigarea, nu intervențiile fitosanitare. Context regional: fără ploi, cu temperaturi ridicate Pe ansamblu, buletinul de la ora 18:00 indică precipitații estimate de 0 mm în regiunile detaliate (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu probabilități maxime reduse. În aceste condiții, presiunea pe apă și pe ritmul lucrărilor rămâne ridicată, iar ferestrele de lucru sunt descrise ca fiind, în general, „cu prudență” sau „restrictive” acolo unde vântul devine factor limitativ. [...]
Controalele ANSVSA în benzinării arată că problemele de conformare persistă , cu amenzi de 132.400 de lei într-o singură etapă și un total de 267.200 de lei după două runde consecutive de verificări, potrivit Agronet . Miza pentru operatori este una de reglementare: activitatea de alimentație publică din stațiile de carburanți este tratată după aceleași reguli sanitar-veterinare ca orice unitate care prepară și vinde mâncare. Între 27 iulie și 17 august 2026, inspectorii au verificat 214 unități care prepară și comercializează alimente și au aplicat 19 amenzi, 22 de avertismente și au suspendat activitatea unui operator. ANSVSA a anunțat că verificările continuă la nivel național. Două etape la rând, același tipar de sancțiuni Campania nu a fost una punctuală. În etapa anterioară (13–26 iulie 2026), au fost verificate 217 unități, cu 19 amenzi în valoare totală de 134.800 lei, 18 avertismente și o suspendare. Pe cumulat, cele două etape înseamnă: 431 de unități verificate 38 de amenzi, în valoare totală de 267.200 lei 40 de avertismente 2 suspendări de activitate În prima etapă, inspectorii au retras și 12 kilograme de produse de patiserie (valoare 300 lei), trimise la neutralizare. Nereguli recurente: autorizare, igienă și autocontrol În perioada 27 iulie–17 august, una dintre principalele constatări a fost vânzarea directă către consumatori a alimentelor în spații neaprobate sanitar-veterinar pentru această activitate. Alte probleme identificate de inspectori au inclus: spații de prelucrare, depozitare și comercializare întreținute necorespunzător; deficiențe la instalații, utilaje și ustensile; proceduri HACCP neactualizate (HACCP este sistemul prin care operatorul identifică riscurile pentru siguranța alimentelor și stabilește puncte de control); programe de autocontrol incomplete; lipsa spațiilor frigorifice dedicate subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman; lipsa suprafețelor de lucru destinate decongelării alimentelor. Mesajul de fond pentru operatori este că „profilul” benzinăriei nu schimbă obligațiile: dacă se prepară sandvișuri, patiserie sau mâncare caldă, spațiile și fluxurile trebuie să respecte cerințele aferente activității de alimentație. Context: controale extinse în industria alimentară Situația din benzinării se suprapune peste un volum mai mare de verificări în sector: Agronet notează că, în iulie, ANSVSA a efectuat 10.201 controale la produse alimentare de origine nonanimală și a aplicat 228 de amenzi în valoare totală de 2,0278 milioane de lei, cu igiena, trasabilitatea și HACCP printre problemele recurente. ANSVSA a indicat că acțiunile de control în benzinării vor continua, iar consumatorii pot sesiza nereguli prin linia TELVERDE 0800.826.787. [...]
