Știri
Știri din categoria Agricultură
Cotațiile grâului și porumbului pe MATIF au scăzut puternic, punând presiune pe veniturile din noua recoltă, pe fondul ieftinirii accelerate a petrolului și al unor prognoze meteo mai favorabile pentru culturile din SUA, potrivit Agrointel.
Pe piața europeană a contractelor futures (contracte standardizate tranzacționate pentru livrare la o dată viitoare), grâul a coborât abrupt: contractul cu scadență în mai a scăzut cu 6 euro, la 283,25 euro/tonă (aprox. 1.416 lei), iar contractul pentru noua recoltă (septembrie) a pierdut 4,25 euro, până la 206,75 euro/tonă (aprox. 1.034 lei), apropiindu-se de minimele din februarie anul trecut. În SUA, prețurile grâului au scăzut cu 3%, la 597 de cenți/bushel, sub maximul de 650 de cenți/bushel atins pe 28 aprilie.
Publicația indică drept factor principal scăderea bruscă a prețurilor petrolului, care afectează în lanț cotațiile cerealelor și ale semințelor oleaginoase. Contractele futures la țițeiul WTI au scăzut cu peste 13%, sub 89 de dolari/baril (aprox. 401 lei), pe fondul informațiilor privind apropierea unui acord SUA–Iran pentru încheierea conflictului.
În același context, este menționată și decizia președintelui Donald Trump de a suspenda temporar operațiunea militară americană „Proiectul Libertate”, care escorta navele prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul progreselor în negocieri. Totuși, Agrointel notează că, chiar și după redeschiderea strâmtorii, reluarea completă a fluxurilor maritime și comerciale ar putea dura câteva săptămâni.
Un al doilea factor pentru scăderea grâului este prognoza meteo din SUA, dublată de ploile din Europa. Sunt așteptate precipitații în această săptămână în regiunile cultivate cu grâu din SUA, inclusiv în zone afectate de secetă, ceea ce ar reduce temerile legate de disponibilitatea apei pentru culturi.
Pe partea de ofertă, Agrointel mai arată că India a reluat exporturile de grâu pentru prima dată în patru ani, pe fondul unor stocuri interne ample.
Și porumbul MATIF a înregistrat scăderi: contractul pentru livrare la începutul lunii iunie a coborât cu 5,50 euro/tonă, la 219,15 euro/tonă (aprox. 1.096 lei), iar noua recoltă a scăzut cu 4 euro, la 209,50 euro/tonă (aprox. 1.048 lei).
În același timp, Agrointel evidențiază diferențe de preț neobișnuite între scadențe și produse:
În SUA, prețurile porumbului au scăzut, de asemenea, cu 2,5%, potrivit aceleiași surse.
În paralel cu volatilitatea prețurilor, Agrointel notează că fermierii reduc suprafețele cultivate cu porumb și se orientează către culturi care necesită mai puține resurse, pe fondul costurilor mai mari cu inputurile (îngrășăminte, pesticide, motorină), care comprimă marjele.
Departamentul Agriculturii din SUA (USDA) a raportat o rată de finalizare a plantării porumbului de 25% în SUA, peste așteptări și peste media pe cinci ani, conform informațiilor citate în articol.
Recomandate
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
Ceața și umiditatea de peste 93% din Moldova pot bloca tratamentele și întârzia recoltarea la prima oră , în timp ce în restul țării fereastra de lucru de dimineață rămâne, în general, utilizabilă pentru câmp și transport, potrivit Agronet . Miza operațională pentru fermieri este gestionarea corectă a intervalelor scurte până la prânz: unde se poate intra cu utilaje și unde e mai eficient să se amâne intervențiile ca să se evite pierderi de timp, derapaje logistice sau aplicări ineficiente. Moldova: risc direct pentru lucrările de dimineață În Moldova, buletinul meteo agricol indică ceață și umezeală ridicată la începutul zilei, cu umiditate de 93,1% și avertizare galbenă activă pentru ceață. În aceste condiții, recomandarea este de amânare a tratamentelor , iar pentru recoltare, transport și acces în câmp decizia trebuie luată după verificarea vizibilității, a rouăi și a stării drumurilor de exploatare. Cantitatea de precipitații estimată este foarte redusă (0,0375 l/m²), însă limita practică rămâne umezeala persistentă, care poate menține plantele umede și poate complica atât aplicările, cât și intrarea în teren. Restul regiunilor: ferestre de lucru în general bune, cu prudențe punctuale În majoritatea regiunilor, precipitațiile estimate pentru fereastra de lucru sunt nule sau aproape nule, iar accesul agricol este, în linii mari, posibil. Totuși, sunt două riscuri recurente: roua de dimineață (care poate întârzia startul lucrărilor) și vântul în zonele expuse. Pe scurt, reperele operaționale până la prânz sunt: Banat : 0 l/m² precipitații estimate, dar există avertizare galbenă pentru vânt; lucrările și transportul sunt favorabile „cu prudență”, iar tratamentele doar în intervale scurte, după verificarea vântului. Crișana : acces bun și fără precipitații estimate; tratamentele rămân condiționate de controlul local al rafalelor. Maramureș și Transilvania : umezeală matinală/rouă; lucrările pot continua după ce se confirmă uscarea suficientă a vegetației. Dobrogea : înnorări, dar acces agricol posibil; tratamentele se amână dacă frunza rămâne umedă. Muntenia, Oltenia, București-Ilfov : intervale în general favorabile pentru lucrări și logistică, cu verificarea umezelii de pe sol și plante înainte de intrarea utilajelor. Zona montană : prudență sporită din cauza ceții și a vântului, cu avertizare galbenă; se evită tratamentele când persistă ceața sau apar rafale. Ce lucrări merită prioritizate până la prânz Pentru culturile de toamnă aflate în fereastră locală (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă), prioritatea indicată este organizarea recoltării și a transportului în regiunile fără ceață persistentă, cu verificarea umidității produsului și a accesului înainte de încărcare. La pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, recomandarea este evitarea intrării pe sol îmbibat sau cu risc de tasare, iar în legumicultură, livezi și vie tratamentele nu ar trebui grăbite pe frunză umedă, în ceață sau în vânt. În spațiile protejate, accentul cade pe controlul umezelii și aerisire, fără expunerea culturilor la curenți reci. [...]
