Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme, prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027, care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo.
Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație.
AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol:
În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare:
Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”.
MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare.
Recomandate
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Guvernul a aprobat plafoane de 918,3 milioane lei pentru ajutoare agricole , bani care vor fi plătiți din bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii în 2026, pentru anul de cerere 2025, potrivit Mediafax . Suma totală este echivalentul a peste 180,7 milioane de euro (aprox. 904 milioane lei), iar miza principală este injecția de lichiditate către ferme, într-un mecanism de sprijin finanțat integral din bugetul național. Fondurile sunt împărțite între sectorul vegetal și cel zootehnic, cu o pondere mai mare pentru creșterea animalelor. Din total, 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) sunt alocate sectorului vegetal, iar 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) merg către sectorul zootehnic. Cum se împart banii pe sectoare În sectorul vegetal, sprijinul vizează culturile amplasate pe teren arabil și câteva culturi specifice, menționate în actul normativ: in și cânepă pentru fibră; tutun; hamei; sfeclă de zahăr. În zootehnie, ajutoarele sunt prevăzute pentru: bovine din sectorul lapte; bovine din sectorul carne; ovine și caprine. Cine poate primi și care este baza legală Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile stabilite de legislația în vigoare. Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024 , cu modificările și completările ulterioare. [...]
Comisia Europeană vrea să înlocuiască actualele linii de finanțare din agricultură cu un singur fond din 2028 , iar statele membre vor fi obligate să vină cu planuri naționale de reformă și investiții pentru 2028–2034, ceea ce mută o parte mai mare din responsabilitate la nivel național, potrivit AgroInfo . Schimbarea este prezentată ca o restructurare profundă a Politicii Agricole Comune (PAC) , cu obiectivul declarat de simplificare administrativă: un mecanism de finanțare mai „agil” față de arhitectura actuală, bazată pe mai multe fonduri și linii de sprijin. Ce se schimbă pentru statele membre: planuri obligatorii 2028–2034 Pe lângă comasarea finanțărilor într-un singur fond, fiecare stat membru ar urma să aibă obligația de a prezenta un plan național de reformă și investiții pentru perioada 2028–2034. Strategiile trebuie să arate cum vor fi folosite fondurile europene pentru nevoile specifice ale agriculturii locale, într-un cadru care oferă statelor „o independență mai mare” în planificarea resurselor. În context, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a vorbit la 4 mai, la Nicosia, despre nevoia consolidării mecanismelor de protecție pentru fermieri, pe fondul riscurilor cumulate: schimbări climatice, volatilitatea piețelor și incertitudini geopolitice. Miza și riscurile: autonomie mai mare, disparități mai mari Propunerea a stârnit îngrijorări legate de efectele unei autonomii extinse la nivel național. Criticii avertizează că flexibilitatea ar putea amplifica diferențele între regiuni și între state, inclusiv prin: reducerea standardelor de mediu în unele țări, pentru avantaj competitiv; simplificarea accesului la bani cu prețul unor cerințe mai slabe. Un punct sensibil rămâne echilibrul dintre flexibilitatea națională și menținerea unor standarde unitare la nivel european, în special pe zona de sustenabilitate. Ce urmează: negocieri de buget și ținta unui acord politic Implementarea noului model depinde de negocierile pentru bugetul multianual al UE. Discuțiile dintre statele membre și Parlamentul European sunt anticipate ca dificile, iar Comisia Europeană și-a fixat ca obiectiv un acord politic până la finalul acestui an, notează AgroInfo, care citează Digi24. [...]
Agricover își extinde oferta de servicii „la pachet” pentru ferme , mizând pe combinația dintre finanțare, inputuri și consultanță într-un moment în care costurile și riscurile din agricultură cresc, potrivit Agrointel . Compania participă între 8 și 11 mai la MoldAgro Expo 2026 , la Roman (județul Neamț), unde își prezintă fermierilor o abordare integrată pentru dezvoltarea exploatațiilor. În contextul „presiunilor multiple” din agricultura românească – volatilitatea piețelor, creșterea costurilor de producție și impactul schimbărilor climatice – compania își poziționează oferta ca răspuns operațional la nevoia de eficiență și reziliență în ferme, prin acces mai facil la finanțare și pachete tehnologice. Ce include oferta prezentată la stand La MoldAgro Expo 2026, fermierii pot vedea și discuta cu specialiștii Agricover despre: soluții de finanțare flexibile, adaptate ciclului agricol; pachete de produse pentru protecția plantelor și nutriție, cu „cost optim la hectar”; tehnologii și consultanță tehnică pentru creșterea eficienței în fermă; consultanță personalizată pentru management financiar și dezvoltare durabilă; asigurări agricole și consultanță pentru analiză și evaluarea riscurilor. Context: modelul integrat Agricover și dimensiunea rețelei Grupul Agricover deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național și are o experiență de peste 25 de ani, conform aceleiași surse. Modelul de business este împărțit în două segmente: Agrifinance : Agricover Credit IFN și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (finanțare și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări); Agribusiness : Agricover Distribution și Agricover Commodities (distribuție de inputuri agricole – semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil). Detalii despre eveniment MoldAgro Expo 2026 are loc în perioada 8–11 mai, cu program zilnic 9:00–17:00, pe platforma MARSAT SA din Roman (str. Ștefan cel Mare, nr. 276). Organizatorii sunt Marsat SA, Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor , iar accesul este liber pentru fermieri. [...]
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
