Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA estimează că va epuiza în circa 10 zile plafonul de 180 milioane euro (aprox. 900 milioane lei) alocat ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnie, după ce a început autorizările la plată din 4 mai, potrivit AgroInfo.
Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a spus miercuri că sunt „aprobate toate actele normative” și că obiectivul instituției este închiderea tuturor formelor de sprijin aferente anului 2025, astfel încât fermierii să își primească banii. Declarațiile au fost preluate de Agerpres.
„APIA a început autorizările la plată încă din 4 mai şi, din plafonul alocat de 180 de milioane de euro, estimez că în aproximativ zece zile fondurile vor fi epuizate. Vrem ca toate formele de sprijin aferente anului 2025 să fie închise şi fermierii să îşi primească banii.”
Estimarea privind epuizarea rapidă a plafonului indică un calendar strâns pentru intrarea banilor în ferme, într-un moment în care lichiditatea rămâne un factor critic pentru lucrările curente și pentru planificarea sezonului. În același timp, mesajul APIA sugerează că plățile se derulează în interiorul unui buget fix (180 milioane euro), care ar urma să fie consumat integral în intervalul menționat.
Șeful APIA a făcut și un apel către fermieri să depună cât mai repede cererile pentru campania 2026, precizând că termenul final este 5 iunie și că, în noua Politică Agricolă Comună, nu mai există o perioadă de depunere cu penalități după această dată.
Potrivit lui Adrian Pintea, până acum au fost depuse peste 320.000 de cereri, pentru o suprafață de circa 3 milioane de hectare. Fermierii sunt îndrumați să se prezinte la cele 265 de centre locale APIA și la cele 42 de centre județene.
Recomandate
Fermierii mai pot depune cererile de plată pentru Campania 2026 până la 30 mai 2026 , iar întârzierea depunerii riscă să blocheze programările și să ducă la întârzieri în procesare, potrivit Economica , care citează recomandările transmise de APIA . Agenția le cere fermierilor să evite aglomerarea din ultimele zile și să respecte programările stabilite de funcționarii APIA, pentru a limita riscul de întârzieri. Ce trebuie să știe fermierii despre depunerea cererii APIA reamintește că se depune o singură Cerere de plată , chiar dacă solicitantul lucrează terenuri și/sau deține exploatații cu cod ANSVSA în localități ori județe diferite. Totodată, beneficiarii trebuie să își actualizeze informațiile pentru Campania 2026. Cum se completează cererea și ce se schimbă pe zootehnie Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează în aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului înainte de accesarea AGI Online , conform programării stabilite cu funcționarii APIA. Responsabilitatea documentelor Instituția precizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor revine fermierului și/sau autorității emitente, după caz. Situația depunerilor până la 5 mai În intervalul 16 martie – 5 mai 2026 , au fost depuse 389.020 de cereri de plată , pentru o suprafață totală de 2.454.956 hectare , conform datelor comunicate de APIA. [...]
APIA a început plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) aferente cererilor din 2025, iar pentru teren arabil cuantumul scade la 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha), potrivit Agrointel . Pentru fermieri, miza imediată este dublă: intrarea banilor în conturi, dar și diminuarea sprijinului pe hectar față de anul trecut, într-un context de costuri încă ridicate în exploatații. Plățile vizează ajutoarele naționale tranzitorii din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025, iar procesul este în etapa de autorizare la plată. Cât se plătește și din ce buget Conform Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 , plafoanele ANT pentru anul de cerere 2025 însumează 180.750.799 euro, bani asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. APIA a stabilit cuantumurile pe scheme, în limita plafoanelor aprobate. Cuantumuri ANT în vegetal: arabilul scade, culturile speciale cresc Pentru sectorul vegetal, în material sunt menționate următoarele valori: ANT 1 – culturi în teren arabil : plafon 56.481.569 euro; 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha) ANT 2-3 – in/cânepă pentru fibră : plafon 4.400 euro; 19,5407 euro/ha (aprox. 99,26 lei/ha) ANT 4 – tutun : plafon 1.466.972 euro; 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590,74 lei/ha) ANT 5 – hamei : plafon 67.200 euro; 442,9211 euro/ha (aprox. 2.250,36 lei/ha) ANT 6 – sfeclă de zahăr : plafon 2.622.628 euro; 186,6325 euro/ha (aprox. 948,35 lei/ha) Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2025), menționat ca referință pentru calcul. Comparația cu anul trecut: minus la arabil, plus la unele scheme Pentru cererile depuse la APIA în 2024, cuantumul ANT 1 a fost de 10,69 euro/ha (54,52 lei/ha), calculat la cursul de 4,9753 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2024). În schimb, celelalte ANT din vegetal achitate anul trecut au fost, potrivit aceleiași surse: ANT 2 și 3 (in și cânepă pentru fibră): 10,1942 euro/ha ANT 4 (tutun): 5.211,0001 euro/ha ANT 5 (hamei): 279,3378 euro/ha ANT 6 (sfeclă de zahăr): 109,9707 euro/ha Diferența relevantă pentru majoritatea exploatațiilor este scăderea la arabil (ANT 1), în timp ce la unele culturi speciale cuantumurile sunt mai mari decât anul trecut, conform valorilor prezentate. [...]
APIA a început autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru 2025 , iar fermierii pot estima deja încasările pe hectar pe baza cuantumurilor publicate de AgroInfo , în contextul unui plafon total de 180.750.799 euro (aprox. 918,4 milioane lei) asigurat de la bugetul de stat prin MADR. Procesul vizează atât sectorul vegetal, cât și zootehnic, pentru anul de cerere 2025, potrivit anunțului APIA citat de publicație. Plafonul și baza legală a plăților Plățile sunt făcute în baza Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026, care aprobă plafoanele alocate ANT pentru sectoarele vegetal și zootehnic. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. Valoarea totală a plafonului este de 180.750.799 euro , bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cuantumuri ANT pe hectar în sectorul vegetal Pentru sectorul vegetal, cuantumurile pe hectar prezentate sunt: ANT 1 – culturi în teren arabil: 7,9964 euro/ha ANT 2-3 – in / cânepă pentru fibră: 19,5407 euro/ha ANT 4 – tutun: 5.431,0169 euro/ha ANT 5 – hamei: 442,9211 euro/ha ANT 6 – sfeclă de zahăr: 186,6325 euro/ha La ce curs se fac plățile în lei APIA efectuează plățile în lei la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , curs stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]
Florin Barbu condiționează intrarea produselor din Mercosur de testare în laboratoare din România , o poziție care, dacă ar deveni politică publică, ar adăuga un filtru național peste fluxurile de import din UE și ar putea schimba costurile și timpii de aprovizionare pentru comercianți și procesatori, potrivit Profit . Fostul ministru al Agriculturii a spus că, dacă va reveni la conducerea ministerului, „niciun produs din zona Mercosur nu va mai intra” în România „până când nu va fi verificat în laboratoarele din țara noastră”, chiar și în situația în care achiziția ar fi făcută intracomunitar (adică printr-un alt stat membru UE). Context: acordul UE–Mercosur a intrat în aplicare provizorie de la 1 mai Acordul comercial provizoriu dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) se aplică provizoriu de la 1 mai, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European își va da avizul. Legislativul european așteaptă, conform informațiilor din articol, un aviz de la Curtea Europeană de Justiție. Ce schimbare de reglementare cere România, în viziunea lui Barbu Barbu a indicat că România a solicitat posibilitatea ca fiecare stat membru să poată „licenția” societățile care importă din zona Mercosur. Argumentul său este legat de riscul ca anumite companii să fie agreate la nivelul Comisiei Europene pentru a aduce produse, iar apoi, odată intrate pe teritoriul unui stat UE, „acel produs devine european” și poate circula liber pe piața unică. Declarațiile au fost făcute la conferința „Diplomație în agribusiness. Provocări și oportunități într-un context global în schimbare”, organizată de AgroTV, în parteneriat cu Profit.ro. [...]
Căderea guvernului riscă să blocheze bani europeni și să scumpească inputurile, lovind direct marjele fermierilor , avertizează Alina Crețu, director executiv al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) , într-o declarație pentru Ziarul Financiar . Miza imediată, în plină campanie agricolă, este accesul la finanțare și predictibilitatea plăților, într-un sector deja expus riscului meteo. FAPPR anticipează cel puțin trei riscuri majore pentru fermieri după demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură (5 mai) : blocajul fondurilor europene, întârzierea plății subvențiilor și creșterea costurilor pe fondul dependenței de importuri pentru îngrășăminte, pesticide, carburanți și echipamente. Asociația are peste 1.800 de membri care lucrează circa 2 milioane de hectare. Fondurile europene și subvențiile, sub presiunea unui guvern interimar Potrivit Alinei Crețu, primul risc este blocarea fondurilor europene, în condițiile în care un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru și nu poate debloca tranșe noi. În luna mai, când lucrările de sezon sunt în desfășurare, fermierii care au investit în culturile de primăvară bazându-se pe subvenții și plăți compensatorii nu mai au certitudinea calendarului de încasare. „Costul acestei întreruperi îl vor plăti fermierii. Primul şi cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru şi nu poate debloca tranşe noi.“ Crețu mai spune că incertitudinea se vede rapid în deciziile de finanțare: credite refuzate de bănci și achiziții de inputuri făcute în condiții mai dificile. Cursul valutar: euro mai scump, costuri mai mari și marje mai mici Al doilea risc indicat de FAPPR este presiunea pe cursul de schimb și pe costul finanțării. Agricultura românească este „masiv dependentă de importuri” pentru o parte importantă din inputuri, astfel că orice depreciere a leului se transmite direct în costuri. În acest context, Ziarul Financiar notează că euro a atins 5,2688 lei, curs de referință BNR, iar Crețu avertizează că un euro mai scump înseamnă marje mai mici sau pierderi directe, fără posibilitatea unei ajustări rapide. Lipsa deciziilor într-un moment critic și semnalul către investitori Al treilea risc ține de absența deciziilor „tocmai când era nevoie de măsuri urgente” în agricultură: activarea mecanismelor de sprijin europene, negocieri pentru flexibilitate cu Bruxelles-ul și stabilirea cadrului de lucru pentru perioada imediat următoare. În viziunea FAPPR, un cabinet interimar nu poate livra aceste măsuri. În plus, Crețu atrage atenția asupra efectului de încredere: instabilitatea politică ar întări percepția de impredictibilitate, cu impact în proiecte amânate și finanțări retrase, într-un sector care, spune ea, continuă să exporte materii prime în loc să creeze valoare adăugată local. În final, reprezentanta FAPPR cere rapiditate din partea clasei politice, argumentând că agricultura are „o fereastră de câteva săptămâni” în care deciziile influențează recolta acestui an. [...]
