Știri
Știri din categoria Agricultură
Comisia Europeană vrea să înlocuiască actualele linii de finanțare din agricultură cu un singur fond din 2028, iar statele membre vor fi obligate să vină cu planuri naționale de reformă și investiții pentru 2028–2034, ceea ce mută o parte mai mare din responsabilitate la nivel național, potrivit AgroInfo.
Schimbarea este prezentată ca o restructurare profundă a Politicii Agricole Comune (PAC), cu obiectivul declarat de simplificare administrativă: un mecanism de finanțare mai „agil” față de arhitectura actuală, bazată pe mai multe fonduri și linii de sprijin.
Pe lângă comasarea finanțărilor într-un singur fond, fiecare stat membru ar urma să aibă obligația de a prezenta un plan național de reformă și investiții pentru perioada 2028–2034. Strategiile trebuie să arate cum vor fi folosite fondurile europene pentru nevoile specifice ale agriculturii locale, într-un cadru care oferă statelor „o independență mai mare” în planificarea resurselor.
În context, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a vorbit la 4 mai, la Nicosia, despre nevoia consolidării mecanismelor de protecție pentru fermieri, pe fondul riscurilor cumulate: schimbări climatice, volatilitatea piețelor și incertitudini geopolitice.
Propunerea a stârnit îngrijorări legate de efectele unei autonomii extinse la nivel național. Criticii avertizează că flexibilitatea ar putea amplifica diferențele între regiuni și între state, inclusiv prin:
Un punct sensibil rămâne echilibrul dintre flexibilitatea națională și menținerea unor standarde unitare la nivel european, în special pe zona de sustenabilitate.
Implementarea noului model depinde de negocierile pentru bugetul multianual al UE. Discuțiile dintre statele membre și Parlamentul European sunt anticipate ca dificile, iar Comisia Europeană și-a fixat ca obiectiv un acord politic până la finalul acestui an, notează AgroInfo, care citează Digi24.
Recomandate
Comisia Europeană vrea ca statele membre să vină cu strategii obligatorii de gestionare a riscurilor pentru fermieri , în contextul unei reforme care ar urma să schimbe din temelii modul de finanțare al Politicii Agricole Comune (PAC) din 2028, potrivit Digi24 . Miza este dublă: protecție mai bună împotriva șocurilor (climă, piață, geopolitică), dar și o redistribuire a responsabilității către guverne, care vor decide mai mult cum folosesc banii europeni. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a spus că fermierii trebuie protejați mai bine în fața riscurilor precum schimbările climatice, fluctuațiile pieței și evoluțiile geopolitice. Declarația a fost făcută înaintea discuțiilor neoficiale ale miniștrilor Agriculturii din UE, organizate la Nicosia. Ce se schimbă în PAC din 2028 Executivul comunitar intenționează să restructureze fundamental PAC începând din 2028, prin înlocuirea multiplelor fonduri destinate fermierilor cu „un singur mare fond”, conform informațiilor din articol. În acest cadru, Comisia Europeană se așteaptă ca fiecare țară să transmită o strategie concretă, ca parte a viitoarei PAC. Obligații noi pentru state: reformă națională și plan de investiții 2028–2034 Conform planurilor prezentate, fiecare stat membru ar urma să depună: o reformă națională; un plan de investiții pentru perioada 2028–2034, care să arate cum intenționează să utilizeze banii europeni pentru a accesa fondurile. De ce contează: autonomie mai mare, dar și riscuri de diferențe între regiuni Propunerea a fost salutată pentru că ar permite statelor membre să își facă planuri mai independent, însă a alimentat și temeri privind: amplificarea disparităților regionale; reducerea standardelor de mediu. Negocierile pe buget între țările UE și Parlamentul European sunt așteptate să fie „îndelungate și dificile”, iar obiectivul menționat este un acord până la finalul anului. [...]
Comisia Europeană a deschis calea pentru ajutoare de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) per beneficiar, printr-un cadru temporar de ajutoare de stat care permite compensarea unei părți din scumpirile la combustibili și îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, potrivit Agrointel . Măsura creează baza legală pentru scheme naționale, dar nu înseamnă automat plăți: fiecare stat membru trebuie să-și definească propriile mecanisme și criterii. Cadrul temporar, denumit METSAF , este gândit pentru sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. El va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar Comisia Europeană anunță că își rezervă dreptul de a-i revizui conținutul, domeniul de aplicare și durata, în funcție de evoluțiile economice. Ce tip de sprijin permite cadrul și care sunt plafoanele Pentru agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre pot compensa până la 70% din costurile suplimentare ale unui beneficiar, generate de creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte. Creșterea de preț urmează să fie stabilită de fiecare stat membru, ca diferență între prețul de piață relevant și un preț de referință istoric. Costurile suplimentare totale ar urma apoi calculate pe baza consumului actual sau a celui mai recent consum al beneficiarului dinaintea crizei. În plus, cadrul introduce o opțiune „simplificată” pentru ajutoare cu sume mici, care permite stabilirea cuantumurilor fără ca beneficiarii să fie obligați să aducă dovezi detaliate ale consumului real, folosind indicatori precum dimensiunea și tipul activității sau o estimare generală a consumului de combustibil în sector. În această variantă, fiecare beneficiar poate primi până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei). Ce urmează în România: consultări pentru scheme de ajutor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a salutat adoptarea cadrului, considerând că decizia oferă „pârghiile necesare” pentru protejarea sectorului de volatilitatea prețurilor la inputuri și energie. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus că prin cadrul adoptat „s-a creat baza legală” pentru demararea consultărilor la nivelul Guvernului privind acordarea ajutoarelor de stat către fermieri: „Prin cadrul adoptat astăzi s-a creat baza legală pentru a demara consultările la nivelul Guvernului pentru acordarea ajutoarelor de stat în vederea susținerii fermierilor în actualul context dificil.” La rândul său, secretarul de stat Florian-Emil Dumitru a afirmat că, odată cu adoptarea cadrului, „vom putea să acordăm ajutoare de stat sectoarelor aflate în dificultate”. În acest stadiu, informația-cheie pentru fermieri și companii este că există un cadru european care permite sprijinul și stabilește limitele maxime, însă detaliile concrete (eligibilitate, bugete, proceduri și calendar) depind de deciziile pe care le va lua fiecare stat membru, inclusiv România. [...]
Ministerul Agriculturii promite un mecanism de răspuns „fundamentat științific” pentru problemele din ferme , prin implementarea Strategiei AKIS 2023–2027 , care urmărește să lege mai strâns cercetarea, consultanța și fermierii, potrivit AgroInfo . Miza este una operațională: ministerul spune că vrea un „flux constant de informații” între cercetători, consultanți și fermieri, astfel încât soluțiile și tehnologiile să ajungă mai repede în practică, iar deciziile din fermă să se bazeze pe cunoaștere și inovație. Ce este AKIS și cine intră în sistem AKIS (un sistem de cunoaștere și inovare în agricultură) este prezentat de MADR ca o platformă de colaborare între principalii actori ai sectorului agricol: fermieri, care au nevoie de soluții aplicabile; cercetători, care dezvoltă tehnologii noi; consultanți, care oferă sprijin tehnic și acces la finanțare; antreprenori și societatea civilă. Ce urmărește strategia în 2023–2027 În material sunt enumerate câteva direcții de acțiune pe care MADR le consideră prioritare: consolidarea legăturii dintre cercetare și practică; digitalizarea agriculturii și acces mai facil la date; formare profesională continuă pentru tinerii fermieri; susținerea grupurilor operaționale EIP-AGRI pentru proiecte inovatoare. Ministerul leagă implementarea de Planul Strategic PAC 2023–2027 și afirmă că obiectivul este ca „nicio problemă din fermă” să nu rămână fără un răspuns „fundamentat științific”. Ce urmează și ce rămâne neclar MADR indică faptul că detaliile despre Strategia AKIS și modul de accesare sunt disponibile pe site-ul instituției (linkul este menționat în material, dar apare trunchiat în forma publicată de sursă). În articol nu sunt precizate termene de implementare pe etape, bugete sau instrumente concrete prin care fermierii vor primi efectiv sprijinul, astfel că impactul practic depinde de modul în care strategia va fi pusă în aplicare. [...]
Agricover își extinde oferta de servicii „la pachet” pentru ferme , mizând pe combinația dintre finanțare, inputuri și consultanță într-un moment în care costurile și riscurile din agricultură cresc, potrivit Agrointel . Compania participă între 8 și 11 mai la MoldAgro Expo 2026 , la Roman (județul Neamț), unde își prezintă fermierilor o abordare integrată pentru dezvoltarea exploatațiilor. În contextul „presiunilor multiple” din agricultura românească – volatilitatea piețelor, creșterea costurilor de producție și impactul schimbărilor climatice – compania își poziționează oferta ca răspuns operațional la nevoia de eficiență și reziliență în ferme, prin acces mai facil la finanțare și pachete tehnologice. Ce include oferta prezentată la stand La MoldAgro Expo 2026, fermierii pot vedea și discuta cu specialiștii Agricover despre: soluții de finanțare flexibile, adaptate ciclului agricol; pachete de produse pentru protecția plantelor și nutriție, cu „cost optim la hectar”; tehnologii și consultanță tehnică pentru creșterea eficienței în fermă; consultanță personalizată pentru management financiar și dezvoltare durabilă; asigurări agricole și consultanță pentru analiză și evaluarea riscurilor. Context: modelul integrat Agricover și dimensiunea rețelei Grupul Agricover deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național și are o experiență de peste 25 de ani, conform aceleiași surse. Modelul de business este împărțit în două segmente: Agrifinance : Agricover Credit IFN și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (finanțare și servicii conexe, inclusiv brokeraj de asigurări); Agribusiness : Agricover Distribution și Agricover Commodities (distribuție de inputuri agricole – semințe certificate, produse pentru protecția și nutriția plantelor și combustibil). Detalii despre eveniment MoldAgro Expo 2026 are loc în perioada 8–11 mai, cu program zilnic 9:00–17:00, pe platforma MARSAT SA din Roman (str. Ștefan cel Mare, nr. 276). Organizatorii sunt Marsat SA, Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor , iar accesul este liber pentru fermieri. [...]
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
Guvernul a fixat pentru 2026 un plafon de până la 137,2 milioane lei pentru schema de ajutor de stat din zootehnie , bani care merg în principal către servicii subvenționate pentru programe de ameliorare (îmbunătățire genetică) și menținerea activității în ferme, potrivit AgroInfo . Hotărârea a fost adoptată în ședința din 4 mai 2026 și stabilește atât creditele de angajament (plafonul maxim ce poate fi contractat), cât și creditele bugetare (sumele efectiv prevăzute la plată) pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Cum se împart banii și ce înseamnă pentru sector Actul normativ fixează valoarea totală a schemei pentru 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, împărțite astfel: 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 98.156.500 lei pentru speciile ovine și caprine . În paralel, sunt prevăzute credite bugetare totale de 142.319.600 lei , din care: 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 103.275.000 lei pentru ovine și caprine . Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026. Beneficiari și forma sprijinului Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și se adresează, conform sursei, următoarelor categorii: microîntreprinderi; întreprinderi mici și mijlocii; întreprinderi individuale și familiale; persoane fizice autorizate; persoane fizice cu atestat de producător (după caz); persoane juridice active în producția de produse agricole. În declarația citată de AgroInfo, viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , a legat sprijinul de rolul programelor de ameliorare în eficiența și profitabilitatea fermelor: „Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile.” Context: plafonul 2023–2027 Pentru perioada 2023–2027, schema se încadrează într-un plafon total maxim de 561.571.180 lei , menționează sursa. În logica hotărârii, măsurile urmăresc menținerea activității în fermele cu potențial ridicat de producție și creșterea performanțelor raselor, cu efecte așteptate asupra veniturilor crescătorilor și asupra materiei prime pentru industria alimentară și siguranța alimentară. Sursa nu detaliază calendarul de implementare sau nivelul subvenției pe beneficiar. [...]
